Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
LUCRARE DE LICENTA EDUCATIE FIZICA SI SPORT - STUDIU EXPERIMENTAL CU PRIVIRE LA REALIZAREA INDIVIDUALIZARII IN PREGATIREA JUCATORILOR DE HANDBAL SENIORI

ACADEMIA NATIONALA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU EXPERIMENTAL CU PRIVIRE LA

REALIZAREA INDIVIDUALIZARII IN PREGATIREA JUCATORILOR DE HANDBAL




SENIORI

Bucuresti






PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Conceptia de joc a handbalului romanesc.

Scopul lucrarii.

Ipotezele cercetarii.

Metode de cercetare si tehnici de lucru.



CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

Particularitatile morfo-functionale si psihice,implicatiile acestora in procesul instruirii.

Calitati motrice necesare practicarii jocului de handbal.

Efortul in handbal

Individualizarea cerinta de baza in procesul instruirii.



CAPITOLUL III


Stadiul al III-lea si stadiul al- IV-lea al instruirii in handbalul de performanta.

3.1.Obiectivele stadiului al-III-lea al instruirii.

3.2.Obiectivele stadiului al-IV-lea al instruirii.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA CERCETARII

Locul, durata, esantionul de lucru.

Periodizarea antrenamentului.

4.3.Elaborarea fiselor individuale a jucatorilor si stabilirea obiectivelor pregatirii.

Elaborarea planurilor individuale de pregatire.

Planificarea antrenamentelor.

Descrierea probelor si normelor de control.



CAPITOLUL V


ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


5.1 Prelucrarea statistico - matematica a datelor si interpretarea lor.


CAPITOLUL VI

Concluzii

Bibliografie

CAPITOLUL I 1.1.Conceptia actuala de joc a handbalului romanesc



Observatiile si prelucrarea statistica a datelor inregistrate de echipe de specialisti si cercetatori la Campionatele Mondiale si Jocurile Olimpice au scos in evidenta cu claritate tendintele pozitive si negative care au aparut in handbalul competitional de inalta performanta. Cunoasterea stadiului de dezvoltare a jocului trebuie intregita in mod permanent cu cunoasterea tendintelor de evolutie a sa, care influenteaza in mod direct conceptia de joc si conceptia de pregatire.

In ceea ce priveste tendintele pozitive, in etapa actuala pe care o parcurge handbalul se observa o crestere a maiestriei tehnico-tactice a jucatorilor, ceea ce permite aplicarea cu exactitate a unor sisteme de joc in atac si aparare. Prin aceasta, jocul intamplator este pe cale de disparitie, chiar si la echipele din cel de-­al treilea esalon valoric al handbalului mondial. Numarul de greseli tehnice este in scadere, desi ritmul si viteza de joc au crescut mult si sunt sustinute pe toata durata partidei.

Imbunatatirea tehnica a contribuit la aparitia unor combinatii de mare finete, a jocului acrobatic in apropierea si deasupra spatiului de poarta, ceea ce a dus la cresterea spectaculozitatii jocului.

Faza de finalizare a atacului se pregateste in mod gandit, cu ajutorul unor circulatii de minge si de jucatori prestabilite, care preced de regula mijloacele tactice de prefinalizare, precum si aruncarile la poarta executate prin surprindere.

Contraatacul si contraatacul sustinut (faza I si faza a- II-a) sunt mijloace de lupta intrate in arsenalul majoritatii echipelor.

Toate echipele din primul esalon valoric al handbalului mondial folosesc cu multa maiestrie, precizie si siguranta mijloacele tactice colective ca:

- incrucisarea simpla si dubla;

- blocaje;

-blocaj plecare din blocaj;

- paravanul;

- invaluirea;

- combinatiile tactice de baza intre doi si trei jucatori si altele.

Combinatiile tactice intre doi si trei jucatori sunt folosite in mod oportun, cu scopul crearii unor raporturi supranumerice in favoarea atacantilor si a aparitiei unor situatii clare de aruncare la poarta.

Actiunea individuala este subordonata ideii jocului colectiv de atragere

asupra atacantului respectiv a doi aparatori, ceea ce conduce la aparitia unui raport supranumeric in alte zone ale atacului. Aceasta nu exclude utilizarea prin surprinderea unor actiuni individuale de depasire a adversarului direct si marcarea golurilor din astfel de actiuni.

Anumite procedee tehnice, care in trecut erau apanajul unor jucatori de exceptie sunt executate astazi cu siguranta si eficienta de un numar tot mai mare de jucatori.

Aruncarile la poarta din plonjon de pe extrema pentru marirea unghiului de aruncare, aruncarile cu cadere pe partea bratului de aruncare, aruncarile din saritura cu bataie pe piciorul bratului de aruncare, cele pe langa sold sau cu urcare si numeroasele pase de angajare a pivotilor si extremelor din pase cu pamantul, fentele de pasare sau aruncare la poarta, procedeele tehnice care favorizeaza jocul acrobatic deasupra semicercului si altele, toate acestea au devenit executii accesibile multor jucatori. Explicatia rapida in perfectionarea metodelor de insusire, consolidare si perfectionare a deprinderilor motrice si instruirea acestora in programe de studii a 'specializarii timpurii'.

Marirea vitezei de joc in toate fazele atacului este intalnita la marea majoritate a echipelor.

Viteza de joc reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de progres ai handbalului si de marire a spectaculozitatii jocului, alaturi de imbunatatirea tehnicii si tacticii.Jocul individual de aparare a devenit un joc atletic, barbatesc cu un angajament fizic total.

Miscarea aparatorilor in teren este in progres evident, fara insa sa diminueze viteza de reactie si executie, sa fi atins la toti jucatorii parametri necesari anihilarii corecte a actiunilor de atac ale adversarilor.

Tehnica individuala necesara realizari corecte a mareajului, a blocarii aruncarilor la poarta si a scoaterii mingii din tinere echilibrata s-a imbunatatit simtitor.Comparativ insa cu tehnica specifica jocului in atac, tehnica aparatorului,desi in progres este inca ramasa in urma.

Specializarea temeinica a jucatorilor pe posturi, atat in atac, cat si in aparare, este o tendinta vizibila si cu efecte pozitive asupra eficientei in joc a acestora.Toti marii jucatori, care sunt excelenti specialisti pe diferite posturi au la baza o pregatire completa.

Specializarea pe posturi a aparut din necesitatea obtineri unei eficiente maxime din partea fiecarui jucator in functie de dezvoltarea sa fizica, de calitatile motrice si psihce, de maiestria lui tehnica, tactica si nu in cele din urma, de inteligenta sa in joc.

Caci prezenta intelectului in constructia de desfasurarea actiunilor de joc este tot mai evidenta. Jucatorii aplica in practica tot mai multe cunostiinte teoretice de tactica si strategie, ceea ce demonstreaza ca in handbalul actual gandirea joaca un rol extrem de important in obtinerea succesului.

Desi tendintele negative, care franeaza dezvoltarea calitativa a jocului, sunt mai putine la numar, ele trebuie sa fie cunoscute si analizate pentru a se gasi caile si mijloacele de inlaturare a lor, ceea ce, desigur, nu este o problema usor de rezolvat.

O cale o reprezinta, in mod sigur, imbunatatirea procesului instructiv educativ concomitent cu sporirea exigentelor tuturor factorilor de conducere fata de maniera de joc a sportivilor.       

Iata unele elemente care franeaza dezvoltarea, jocului de handbal si diminueaza din spectaculozitatea lui :

- jocul neregulamentar al aparatorilor practicat in mod intentionat si premeditat cu scopul intreruperii permanente a cursivitatii atacului adversarilor; -faulturile intentionate, blocarea neregulamentara a atacantilor,imbratisarile, impingerile, tinerile, imbrancirile, sunt actiuni care micsoreaza frumusetea jocului;

- atacarea brutala a posesorului mingii, facuta cu scopul vadit de lovire, ranire sau intimidare, jocul brutal prin care se urmareste periclitarea partenerului de intrecere arunca o pata urata asupra spiritului sportiv care este conceput sa se desfasoare jocul de handbal. Impotriva acestor abateri flagrante de la regulament trebuie sa se lupte pe toate fronturile, arbitrii si antrenorii avand responsabilitatile cele mai mari.Faultul atacantului constituie un capitol extrem de delicat al handbalului actual, care se cere a fi analizat cu atentie pentru a se gasi masurile juste de combatere a lui.

Faultul atacantului se manifesta in forme variate, care pentru a fi depistate si sanctionate, cer din partea arbitrilor cunostiinte tehnico-tactice avansate in spirit de observatie si discemamant foarte dezvoltat. Dintre actiunile neregulamentare ale atacantilor fata de aparatori se pot enumera:

- tinerea aparatorului la semicerc de catre pivotul echipei in atac; -impingerea sau imbrancirea aparatorului in semicerc;

- blocarea neregulamentara a aparatorului;

- intrarea fortata in aparator sau incercarea de a trece in fata printre doi aparatori care actioneaza regulamentar;

- jocul pasiv, in intarzierea reluarii jocului apar destul de frecvent in anumite situatii, ceea ce contravine, desigur, spiritul jocului, motiv pentru care trebuie

sanctionate de arbitri.                 Multi tehnicieni, cu reputatie, din handbalul international, din dorinta legitima de a inlatura tendintele negative care frineaza dezvoltarea calitativa a jocului si strica spectacolul sportiv, considera necesara aducerea unor modificari regulilor jocului.

Desigur, acesta poate constitui un factor de progres in dezvoltarea tehnicii si tacticii in marirea gradului de atractivitate a jocului pentru spectatori, cat si pentru jucatori .Directiile principale in care trebuie sa se activeze pentru perfectionarea jocului si pentru inlaturarea tendintelor negative ar putea fi urmatoarele :

-elaborarea unei conceptii moderne de joc care sa dea seama de tot ceea ce apare ca progresist pe plan intern sau international si care sa fie conforma cu spiritul de intrecere sportiva;

- planificarea riguros stiintifica a procesului de antrenament in vederea insusirii sistematice a continutului conceptiei de joc si dobandirii

capacitatii de aplicare in joc a acestei conceptii;

-asigurarea unui calendar competitional corespunzator;

-ridicarea, la un nivel superior, a maiestrei tehnico-tactice;

-imbunatatirea pregatirii fizice generale si sportive prin cresterea volumului, intensitatii si complexitatii eforturilor;

-atacarea relativ simultana a factorilor antrenamentului, in functie de perioadele si etapele de pregatire, in vederea accelerarii procesului de formare a jucatorilor; -marirea ponderii acordate pregatirii individuale si colective pentru

jocul de aparare;

- specializarea si mai accentuata a jucatorilor pe posturi, pe fondul unei pregatiri multilaterale si complete, ceea ce presupune sporirea numarului de antrenamente de individualizare;        

- cresterea ponderii pregatirii teoretice a jucatorilor in vedere, practicarii unui joc colectiv eficient. Intensificarea muncii de educatie a jucatorului si stimulare, preocuparilor acestora pentru largirea orizontului, intelectual si moral;

Intensificarea propagandei pentru cunoasterea si raspandirea handbalului in mase, pentru insusirea temeinica a regulilor de joc de catre toti competitorii.

Scoala romaneasca de handbal(la masculin) cu trecut glorios dar cu prezent sarac in rezultatele sportive de valoare este oarecum debusolata, aflata in cautarea 'secretelor' performantei.

Jocul de handbal si tot ceea ce confera complexitatea pregatirii, instruirii este intr-o continua schimbare si evolutie, in mod cert cu o dinamica permanent

accelerata a pregatirii.In toate domeniile si aspectele jocului si ale antrenamentului apar multe elemente de progres, de perfectionare, noutati absolute, dar si unele reactualizari,adaptari la parametri superiori.

Concurenta la toate nivelurile performantei este acerba, fiecare cauta mereu si

cerceteaza atent mijloace si solutii de perfectionare a jocului si a procesului de antrenament incercand sa-i surprinda si sa-i depaseasca pe ceilalti.

Este necesara o atentie si o informare permanenta asupra jocului si antrenamentului care evolueaza indiscutabil, fiind absolut obligatorie analiza si insusirea aspectelor si nuantelor acestui proces progresiv.

Principalele tendinte si directii de dezvoltare a handbalului moden sunt:

1. Rapiditatea jocului in continua crestere:

a. viteza din ce in ce mai mare de deplasare in actionare corporala si in manifestare tehnica este deja o tendinta dominanta in toate actiunile individuale ale jucatorilor ;

b. atacul rapid (contraatacul in faza a II-a) a devenit pentru toate

echipele de valoare o preocupare constanta, o arma eficienta de a inscrie goluri. c. trecerea din aparare in atac se realizeaza cu mare rapiditate (schimburile de jucatori se vor efectua intr-o faza ulterioara), incercandu-se permanent si insistent surprinderea apararii neorganizate ;

d. reducerea la maximum sau chiar eliminarea desfasurarii anumitor faze de joc in aparare si atac si chiar in fazele fixe.

2. Tehnica individuala tinde spre perfectiune si eficienta maxima de viteza si presiune sau contact permanent cu adversarul.

a. cresterea maiestrei tehnico-tactice individuale a jucatorilor este evidenta si in deplina concordanta cu viteza crescuta a jocului;

b. au aparut o serie de procedee noi, altele readaptate jocului si vitezei, eficacitatea executiei captand o pondere din ce in ce mai mare, nu insa in detrimentul finetii jocului.

Acestea sunt:

I. La pasarea mingii:

- din alergare continua (de pe piciorul bratului de aruncare);

-impinsa(se elimina faza de actiune a bratului); - cu pamantul ricoseu din sol; - cu folosirea ambelor brate; - cu prinderea si pasarea din saritura; - volebalata cu una-doua maini;

II. La aruncarea la poarta: - din alergare cu sprijin pe piciorul bratului de aruncare

- din saritura cu bataie pe ambele picioare;

- din saritura cu bataie pe pieiorul bratului de aruncare;

- din saritura cu bataie pe pasul 1 sau 2;

- eliminand aproape in totalitate elanul.

3. Perfectionarea jucatorilor pe post dar si folosirea acestora cu

randament maxim pe alte 2-3 posturi:

a. pentru toate posturile din echipa s-a dezvoltat si perfectionat un

bagaj tehnico-tactic considerabil profilandu-se un model al jucatorului pe post.

b. fiecare jucator trebuie sa actioneze eficient si pe alte doua, trei posturi fara a diminua cu ceva specializarea pe un anumit post:

> pivotul se prezinta cu un rol si sarcini mai numeroase si complexe in organizarea jocului. Adesea el este un initiator al combinatiilor de atac, poate chiar un conducator de joc si in acelasi timp un om de legatura intre cele doua linii ale atacului sau jucator coordonator in aparare. Raza lui de actiune se mareste considerabil si implicit bagajul tehnico-tactic.

Datorita asezarii si actionarii avansate s-au creat spatii largi in care pivotul

poate actiona in mod diversificat cu sarcini de joc de la 9-10 metri si parteneri de combinatii din orice punct al spatiului de joc.

In jocul echipelor de valoare, apare tot mai des jocul cu doi pivoti, cel mobil

avand sarcini noi in angrenajul echipei in mod deosebit in ruperea echilibrului

numai intr-o anumita zona.

> extremele aduc un plus de randament in actiunile ofensive ale

echipei, devin principalii marcatori.

Ele cunosc si executa cu randament mare atat procedeele asa zise clasice cat si pe cele noi. Ele vor ramane aceiasi jucatori de finalizare prin invaluire de la 9-10 metri, sau din patrunderi pe semicercul de la 6 metri.

Raman de asemeni ambele extreme, aeeleasi varfuri de contraatac eficiente, participand activ in desfasurarea fazelor I si II ale atacului.

> interii -au marit raza de actionare,devenind jucatori mobili . De la interii exclusiv 'tunarii', fix de pe postul lor, s-a ajuns astazi la jucatorul inter polivalent care stapaneste foarte bine procedeele de pasare, angajarea pivotilor, patrunderile si depasirile aruncand la poarta si cu procedee spceifice altor posturi.

Cu siguranta interii isi pastreaza rolul lor de marcatori de la distanta, dar o vor face din puncte diferite ale terenului, fara elan sau cu elan scurt de aruncare, din patrunderi pe culoare, etc.

> aparatorilor le-a crescut viteza de joc si agresivitatea, ceea ce a determinat aparitia unor procedee speciale de aruncare la poarta.

>centrul ramane conducatorul jocului echipei, coordonatorul actiunilor atacului echipei. Se remarca, insa, tendinta tot mai accentuata a jucatorului din centru de a actiona temporar si cu mare eficienta de pe alte posturi: extreme, interi, pivot.

Astfel raza sa de actiune este mare si de aici si bagajul tehnico-tactic capata noi valente mai ales la capitolul aruncare la poarta.

> portarul trebuie sa ramana acelasi jucator de exceptie, el concretizand invariabil valoarea echipei de handbal.

Numarul marit al aruncarilor la poarta, ofensivitatea jocului de atac al adversarilor dar si ofensivitatea jocului in aparare al echipei proprii maresc responsabilitatile portarului.

Apare o implicare mai mare a portarului in colaborare cu jucatorii de camp in aparare, la declansarea contraatacului-atacului la unele faze de atac.


4. Varietatea si mobilitatea sistemelor de joc a. O mare varietate a folosirii sistemelor de joc, in aparare si atac caracterizeaza, in fond, o stapanire perfecta a mec anismelor de asezare in teren si actiune a jucatorilor, o adaptabilitate la conditiile concrete de joc.

b. folosirea mai multor sisteme de joc, in alternanta pe parcursul unei

intalnirii sau chiar in aceeasi faza de joc.Contributia creatoare a antrenorilor, conlucrarea perfecta cu sportivii, in folosirea diferitelor sisteme de joc vor duce o strategie globala in abordarea jocului de handbal.

Atacul- in construirea lui, aparent se remarca o oarecare simplificare a jocului, generata din o mai eficienta organizare si adaptare la apararile tot mai avansate si agresive ale adversarilor.

Aproape indiferent de varietatea manevrelor tactice in faza de prefinalizare

si mai ales in cea de finalizare, apar situatiile de:

- raportul unu la unu (1-1) in care depasirea ca suma a componentelor

tehnico-tactice individuale, dar si psiho-fizice, apare ca o determinata a jocului;

- relatia de colaborare in cuplu (2 maximum 3 jucatori) este apreciat ca nucleul fundamental al oricarei actiuni tactice de atac; - jocul fara minge, creste in prezent in mod considerabil in importanta, fie in actiunea de favorizare a coechipierilor pentru valorificarea raportului 1-1; 2-2 si mai ales in exploatarea spatiilor temporar lasate in jocul avansat dar nesincronizat al apararii.

In cazul performantei de varf, lucrurile se complica si mai mult, mai ales ca mijloacele modene de informare favorizeaza cunoasterea in detaliu a adversarilor, devenind un element principal in strategia abordarii competitiilor.De aici si posibilitatea stabilirii unor tactici speciale, diverse, cu care adversarii trebuie surprinsi.

Antrenamentul, echipa tehnica, sunt cei chemati sa dea dovada de inteligenta si spirit creator pe fondul cunoasterii valorii sportive a echipelor adverse.

Apararea se caracterizeaza prin folosirea unor sisteme avansate si ofensiv-agresive specifice tuturor echipelor valoroase care domina handbalul moden.

Majoritatea echipelor pleaca de la principiul de asezare avansata in aparare si de la cunoasterea perfecta a tacticii individuale pentru o actionare responsabila.Sistemul de aparare 3+2+ 1, a ajuns punctul de plecare in instruirea jocului in aparare, sistem care este adaptat posibilitatilor jucatorilor proprii si diversificat in functie de sistemele de atac ale adversarilor.

Sunt cazuri cand echipele folosesc si clasicele sisteme 6-0 si 5+ 1, care au devenit, insa , mai ofensive prin actiunea tuturor jucatorilor, indiferent de zona in care actioneaza.

In handbalul modern modalitatea de aplicare a sistemelor de aparare, va fi:

-cu un pronuntat caracter ofensiv-agresiv-avansat, atat in cadrul sistemului si pe ansamblul echipei, cat si in toate actiunile tehnico-tactice individuale;

-tendinta permanenta de a nu lasa adversarul sa joace in voie, urmarindu-se impiedicarea oricarei actiuni de constructie a jocului, incepand cu declansarea contraatacului;

- caracterul tot mai elaborat si mai exact al mecanismului jocului in aparare;

- accentul mai mare pe contributia intelectuala in jocul de aparare, gandirea activa, rapida si anticipativa vor caracteriza jocul de aparare;

- folosirea ca element de surpriza in alternanta mai multor sisteme sau variantele de aparare, in acelasi meci sau faze, marcandu-se de la folosirea unor capcane si marcaj fals pana la trecerea rapida si actionarea intr-un alt sistem.


5. Pregatirea psiho-motrica, atletica si speciala la cote inalte, sub imperativul mentinerii vitezei in actiuni desfasurate in forta .

a. o excelenta conditie fizica conditionata de o motricitate deosebita prelucrata la cote maxime, reprezinta azi pentru un jucator si o echipa de valoare, o conditie absoluta si indispensabila in practica;

b. in procesul de pregatire, in prim plan, apare acum


R

V+F

Rezistenta deosebita in regim de actionare de viteza si forta.

c. acest lucru trebuie sa caracterizeze fiecare antrenament si chiar fiecare exercitiu; d. antrenamentele (sau chiar parti ale acestora) cu pregatire fizica, se fac astazi frecvent de majoritatea echipelor reprezentative nationale indiferent de perioada de pregatire.

Tendintele si directiile de dezvoltare ale jocului de handbal aratate anterior vor trebui, in permanenta sa fie raportate la intentiile organismelor intenationale a cerintelor societatii, urmarindu-se efectuarea periodic a unui calcul care sa vizeze prognoza handbalului anilor 2006-2007.








1.2. Scopul lucrarii


Importanta deosebita ce se acorda studiilor si cercetarilor in domeniul handbalului, toate orientate spre descoperirea unor noi puncte de reper in dinamica permanenta a cresterii valorii sportive, face utila accentuarea laturii pur informative a lucrarii.

Lucrarea isi propune, pe de o parte, sa demonstreze utilitatea si necesitatea efectuarii unor studii si cercetari petru determinarea la nivelul handbalului de performanta, in baza analizei si sintezei a studiului de instruire in pregatire individuala a jucatorilor seniori de la C.S.DINAMO BUCURESTI, apoi pe fondul cunoasterii obiective a realitatii,

aplicarea unui riguros 'PROCES DE MODELARE - PROGRAMARE', care sa garanteze atingerea parametrilor vizati in conformitate cu modelul loturilor reprezentative.

Pe de o parte, lucrarea cauta sa depisteze caile si mijloacele cele mai eficiente de
realizare a acestor deziderate, sa contribuie la sistematizarea si incadrarea lor intr-o
anumita metodologie si in cele din urma sa puna la dispozitia antrenorilor un material cat
mai valoros, bazat pe studiul comparativ privind rezultatele comparative obtinute inainte si dupa introducerea anumitor mijloace si la randamentul aplicarii acestora in conditiile
concrete de joc.Incadrate in acest context, prezenta lucrare incearca sa indice

mijloacele si importanta individualizarii si a antrenamentului individual in cadrul antrenamentelor practicate la echipele de handbal seniori

In momentul in care a fost realizat modelul somatic, motric si tehnico-tactic al jucatorilor specializati pe posturi, problema individualizarii a revenit mult mai pregnant in actualitate, deoarece modelele inlatura un neajuns al individualizarii si anume acela al unei eterogenitati in pregatire si in stabilirea sarcinilor si obiectivelor pregatirii individualizate.

O analiza mai atenta a nivelului atins de handbalul de mare performanta pe plan mondial aduce cu sine concluzia ca jucatorii majoritatii echipelor au la baza o pregatire individuala deosebita, datorita careia pot face fata cerintelor jocului modern.

Acesti jucatori, pe langa un gabarit deosebit, poseda calitati motrice la un inalt nivel, precum si o pregatire tehnica deosebita ce le permite ca in raportul de unu la unu sa inscrie sau in cel mai rau caz sa paseze coechipierului demarcat.

Jocul devine tot mai apropiat de jocul 'OM la OM', atat pentru atacanti cat si pentru aparatori.

La nivelul seniorilor, pregatirea individualizata capata valente deosebite in necesitatea de a avea jucatori care sa faca fata cerintelor marii performante.

Coreland aceste doua mari aspecte ale evolutiei handbalului pe plan mondial si a pregatirii seniorilor, apare ca evidenta importanta principiul individualizarii la nivelul seniorilor. Dificultatile care persista in cadrul individualizarii pot fi inlaturate printr-o orientare a acesteia conform cerintelor si necesitatilor etapelor de pregatire in care se afla sportivii.

In cadrul cluburilor sportive de prestigiu in Romania, pregatirea este realizata printr-un numar mare de antrenamente ,ceea ce aduce cu sine efectuarea antrenamentelor atat dimineata cat si dupa-amiaza. Acest program de antrenament creeaza nu de putine ori dificultati pentru sportivi datorita uzurii fizice cat si psihice, existand jucatori pe parcursul unui an competitional care nu pot participa la antrenamente datorita accidentarilor sau alti diversi factori.

In aceste cazuri, antrenamentele de individualizare isi pot aduce aportul in sensul ca ajuta sportivi iesiti din circuitul competitional sa se reintegreze in echipa.

Actualitatea principiului individualizarii in antrenamentul de handbal mai rezida si din necesitatea specializarii pe posturi, specializare ce capata tot mai mare importanta in contextul jocului modern de handbal. Fara a lucra cu jucatorii specific posturilor acestora, specific calitatilor pe care le au, rezultatele nu pot atinge nivelul scontat.

La sporturile individuale este usor de urmarit si realizat acest principiu : problematica sa devine mai complexa in cadrul sporturilor de echipa.

Handbalul este prin excelenta un sport de echipa, in cadrul caruia componentii ei sunt legati prin relatii de grup, prin aspiratii si motivatii.

Pregatirea unei echipe nu se poate abate de la individ, de la elementul de baza care formeaza grupul. Bineinteles, pregatirea de ansamblu ocupa un loc important, dar aceasta nu inseamna ca pregatirea individualizata nu este luata in seama. Pentru a putea sa se exprime in totalitatea posibilitatilor sale, un grup (echipa) trebuie sa aiba in componenta sa sportivi care sa fie pregatiti la nivelul maxim al posibilitatilor lor motrice, somatice si psihice.

Oricat s-ar incerca acest lucru, prin pregatirea colectiva nu se poate realiza, deoarece fiecare component al echipei are un potential individual, care il deosebeste de ceilalti componenti si ceea ce este optim pentru un individ (ca pregatire) nu se poate potrivi celuilalt si caracteristicile altuia.

Tinand cont de cele mentionate anterior se poate arata ca individualizarea are un aport deosebit in pregatire, fara respectarea acestui principiu al antrenamentului neputandu-se obtine un salt valoric. Cu atat mai evidenta apare problema individualizarii la nivelul seniori unde se pun bazele obtineri unor rezultate majore.

Principalul obiectiv al pregatirii seniorilor este de a pregati sportivi pentru competitii si pentru a afla nivelul la care se situeaza sportivul la un moment dat.

La nivelul cluburilor sportive exista foarte multi sportivi cu calitati certe de marea performanta , dar fiecare echipa are unul sau doua varfuri ce trebuiesc pregatite conform inaltelor cerinte ale marii performante. Daca s-ar incerca acest lucru prin pregatirea colectiva, ceilalti membrii ai echipei ar fi depasiti sau nu ar putea face fata efortului cerut; acest lucru insa este posibil prin antrenamentul individualizat, prin care calitatile acestora pot fi dezvoltate sau cele deficitare sa fie aduse la nivelul cerut. Apare evident astfel importanta deosebita ce trebuie acordata individualizarii.


1.3.Ipotezele cercetarii.


Individualizarea este unul dintre principiile de baza ale instruirii seniorilor. Ea presupune in primul rand o cunoastere a posibilitatilor si particularitatilor sportivilor. In functie de acestea sunt selectionate exercitiile, se stabileste ponderea unor laturi ale pregatirii, obiectivele individuale etc.

Conceptia de joc a echipei, precum si functiile jucatorilor pe posturi, ocupa un loc insemnat in continutul planului individual de pregatire.

In conceperea si realizarea acestei lucrari, am pornit de la ipoteza ca: 'Aplicand sistematic si metodic principiul individualizarii in pregatirea jucatorilor de handbal, s-ar putea determina imbunatatirea randamentului lor in joc' .


1.4.Metode de cercetare si tehnici de lucru.


METODA STUDIULUI BIBLIOGRAFIC.

Metoda studiului bibliografic a fost folosita pentru a crea posibilitatea documentarii in ceea ce priveste intreaga problematica a lucrarii, punandu-mi la dispozitie date cu privire la conceptul de tip somatic, al calitatilor motrice, bagajul tehnico - tactic si

modul de abordare a problemelor legate de tema .De asemenea bibliografia studiata a permis realizarea modelelor teoretice ale jucatorilor si a constituit baza interpretarii si prelucrarii datelor, creand posibilitatea obtinerii unor rezultate concrete si obiective.


METODA OBSERVATIEI PEDAGOGICE

Presupune urmarirea organizata si constienta pe baza unui plan a procesului de instruire cu scopul de a urmari comportamentul motric al jucatorilor in timpul desfasurarii jocurilor in cadrul concursurilor.

Aceasta metoda consta in urmarirea sistematica a anumitor factori in conditii obiective de desfasurare a procesului de instruire.

METODA INREGISTRARII

Am folosit aceasta metoda in meciuri si la testele si normele de control pentru a obtine indici obiectivi, privitori la eficienta mijloacelor utilizate in cadrul instruirii pentru a verifica parametrii modelului de pregatire.



METODA CONVORBIRII

Aceasta metoda am folosit-o pe toata durata experimentului explicand subiectilor ceea ce au de facut atunci cand au dat testarile, la fiecare antrenament analizand comportarea in timpul jocului si a antrenamentului corectand greselile si situatiile aparute.

METODA OBSERVATIEI PEDAGOGICE


Experimentul ca metoda fundamentala de cercetare ne-a oferit posibilitatea verificarii mijloacelor de instruire care au fost incluse in planurile de pregatire.

Ca urmare a intabelarii rezultatelor si a masuratorilor, am obtinut mai multe siruri de date pe care le-am prelucrat si interpretat conform metologiei cercetarii stiintifice.

METODA STATISTICO - MATEMATICA


Am folosit aceasta metoda pentru prelucrarea si interpretarea datelor. Materialul de prelucrat, respectiv cifrele care reprezinta performantele realizate la diferite probe ce au un pronuntat caracter probabilistic. Caracterul probabilistic al fenomenului cercetat trebuie sa capete consistenta pe baza prelucrarii statistico - matematica. In felul acesta se desfasoara interpretarile descriptive putin eficiente. Indicatorul statistic de baza folosit in prelucrarea datelor din prezenta lucrare a fost media aritmetica(x), progres general(p), abatere standard(s), coeficient de variabilitate(cv).



METODA REPREZANTARII GRAFICE

Aceasta metoda a fost folosita pentru a putea face o comparatie cat mai sugestiva intre diferentele care exista intre testarea initiala si testarea finala, intre modelele somatice si cele motrice.





CAPITOLUL II: FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII


2.1. Particularitatile morfologice, psihice si biomotrice ale sportivilor seniori.



La aceasta perioada de varsta asistam, din punct de vedere morfologic la o stagnare a ritmului cresterii si dezvoltarii somatice. S-a oprit cresterea in lungime a oaselor si procesul de ingrosare a lor. De asemenea si cresterea in inaltime inceteaza.

Diametrele si perimetrele ( dimensiunile transversale) cresc in mod

insemnat in vremea antrenamentelor specifice.

Este observata, astfel, o hipertrofie a muschilor prin ingrosarea fibrelor.

Cresterea in greutate a incetat, dar ea poate reveni vertiginos in urma

incetarii antrenamentelor, mai ales la sportive.

Dezvoltarea aparatului cardio-vascular a incetat, volumul si greutatea miocardului stagnand.

Reteaua vasculara a muschilor scheletici si a celorlalte organe periferice este dezvoltata, asigurand irigarea corecta a lor.

Ritmul de dezvoltare a aparatului respirator este incetinit, de asemenea volumul si greutatea plamanilor sunt la nivel maxim de dezvoltare si se fortifica muschii inspiratori.

Analizatorii se prezinta la nivelul maxim de dezvoltare.

Exista un echilibru al indicatorilor functionali. Exista un echilibru dinamic stabil intre excitatia si inhibitia corticala, ceea ce contribuie la favorizarea formarii si pastrarii in timp mai indelungat, a legaturilor temporare. In urma antrenamentului se dezvolta si se perfectioneaza centri motori corticali.

Creste capacitatea functionala a marilor aparate si sisteme vegetative,direct interesate in efort: circulatie, expiratie externa si interna.

Sub influenta antrenamentelor inima sufera si modificari functionale, isi mareste capacitatea de lucru precum si posibilitatile sale de refacere in repaos ( diastola).

Dintre indicatorii fiziologici caracteristici ai caror valori sunt in crestere se enumera: debitul cardiac maximal si volumul sistolic maximal, forta contractila a miocardului, viteza de umplere ventriculara, debitul sangvinic coronarian, densitatea capilarelor si rezervele de mioglobina.

Oxigenarea tesuturilor se imbunatateste, datorita echilibrului dintre

dimensiunile inimii si cele ale vaselor de sange.

Frecventa respiratorie are valori scazute in repaus si in efortul submaximal la subiectii antrenati. Se instaleaza bradipneea, care ajunge la 5-10 respiratii pe minut. In efort subiectul antrenat poate lua mai mult in apnee.

Amplitudinea respiratiei este crescuta fapt evidentiat de cresterea volumului curent, in repaus, la 800-900 ml. In efort volumul creste de 6-7 ori fata de repaus. Se mareste ventilatia pulmonara si prin plamani va trece mai mult aer.

Consumul maxim de oxigen (V02 max.) va ajunge la 90 l/min.

Capacitatea vitala atinge valori de 6500-7000 ml.

La aceasta varsta, prin existenta unor variate interese cognitive se atinge un bun nivel al cunoasterii realitatii.

Atentia atinge un nivel superior (maxim) de mobilizare si mentinere a acestuia o perioada mai mare de timp.

Gandirea se dezvolta mai ales in planul operativitatii, devine abstracta si apoi logica, cu un pronuntat caracter critic.

Capacitatea de analiza, sinteza si diferentiere este maxima.

Se observa manifestarea puternica a spiritului de initiativa, de inventivitate si de afirmare. Comparatia cu altii formeaza imaginea despre sine.

Sotivational apar interese noi. Interesul pentru efort este general.

In plan afectiv, sentimentul prieteniei, fiind mai scazut decat la

adolescenti, este interesat. Sentimentul responsabilitatii poate avea efecte pozitive.

Acum se incheie satisfacerea intereselor profesionale.

Capacitatea de a executa sarcini motrice cu indici crescuti ai calitatilor motrice este maxima. Baietii au disponibilitati mai mari decat fetele.

Se limiteaza acum suportul fiziologic al dezvoltarii vitezei. Se pune accent pe mentinerea unui nivel crescut al indicilor vitezei de receptie, de executie si de deplasare.

Capacitatile de coordonare sunt la nivel maxim, ceea ce duce la un nivel ridicat al indemanarii. Este evidenta acum limitarea mai precisa a efortului pe anumite segmente si grupe musculare, pe baza inhibitiei de diferentiere.

Miscarile inutile sunt eliminate. Pe baza unor considerente tehnice, individualizarea este la nivel maxim, unii dintre ei atingand nivelul unei maiestrii deosebite.

Mobilitatea articulara este scazuta mai ales la baieti.

Pe baza hipotrofiei musculare, forta (mai accentuata la baieti) poate fi dezvoltata sub toate formele sale de manifestare.

Acum se evidentiaza mai bine modul superior de suportare a eforturilor de rezistenta (baietii suporta mai bine decat fetele).

De asemenea, sunt prezente conditiile pentru perfectionarea deprinderilor si priceperilor motrice, indiferent de gradul de complexitate si dificultate.


2.2Calitati motrice necesare practicarii jocului de handbal




Realizarea obiectivelor de perforrmanta in handbal sunt conditionate in mare masura de asigurarea unei pregatiri fizice corespunzatoare,avand in vedere cele trei aspecte care o definesc:

-dezvoltarea si perfectionarea calitatilor motrice;

-invatarea si perfectionarea unei mari varietati de priceperi si deprinderi de miscare;

-dezvoltarea indicilor functionali si morfologici ai organismului corespunzatori cerintelor impuse.

A.Demeter defineste calitatile motrice ca fiind laturi ale motricitatii,care se manifesta in parametrii identici ai miscarii,au acelasi etalon de masura si se bazeaza pe mecanisme fiziologice si biochimice asemanatoare.

Calitatile motrice prezinta doua componente:

1.componenta genetica(cu caracter inascut);

2.componenta dobandita(sub influenta conditiilor de mediu).


Viteza



Viteza se refera,in principal la rapiditatea efectuarii actului motric in unitatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a unei miscari.Se apreciaza in m/sec. sau numai in unitati de timp.

Cercetarile efectuate si experienta practica au demonstrat ca viteza este puternic conditionata genetic sau altfel spus depinzand foarte mult de zestrea ereditara a subiectilor.Aceasta nu trebuie sa duca la acceptiunea ca viteza nu poate fi dezvoltata,ci se poate dezvolta prin antrenament special,dar si prin dezvoltarea altor calitati care sa favorizeze manifestarea vitezei maxime.

Viteza este o caracteristica spatio-temporala a miscarii,care nu poate fi discutata fara a se face referiri si la alte caracteristici temporale ale miscarilor,cum sunt :tempoul si ritmul.

Tempoul reprezinta densitatea miscarilor pe unitatea de timp(numar de pasi pe secunda,numar de actiuni pe repriza).Aceasta depinde de masa corpului sau segmentele corpului aflate in miscare si de momentele de inertie.

Ritmul are caracteristica principala periodicitatea repetarii fenomenului,succesiunea intervalelor de timp si accentele rezultate din desfasurarea lui.Ritmul defineste efectuarea unui efort in timp si spatiu si raportul dintre aceste doua marimi.

Forme de manifestare a vitezei sunt :


-viteza de reactie (reactie de raspuns,timp de latenta);

-viteza de executie(timp scurs de la initierea miscarii pana la terminarea ei);

-viteza de repetitie(frecventa maxima a miscarilor depinzand foarte mult de labilitatea sistemului nervos,de rapiditatea cu care alterneaza procesele fundamentale corticale excitatie -inhibitie si care au un pronuntat caracter genetic);

-viteza de deplasare (cuprinde cele trei forme mai sus enuntate);

-viteza de angrenare (accelerare)reprezentand capacitatea de accelerare sau de a atinge cat mai rapid viteza maxima;

-viteza in regimul celorlalte calitati motrice cu:

-viteza specifica;

-viteza in regim de forta;

-viteza in regim de indemanare;

- viteza in regim de rezistenta.

Exercitiile folosite pentru dezvoltarea vitezei trebuie sa fie simple,ca executie tehnica,sau bine insusite ca tehnica.Deci se folosesc exercitii cunoscute de subiecti sau usor de efectuat,vizand regulile specific dezvoltarii acestei calitati motrice (tempou supramaximal,maximal,submaximal de executie,numarul de repetari mic si pause complete de refacere).

Pentru dezvoltarea vitezei nu se folosesc doar exercitiile specifice atletismului,ci toate mijloacele care pot sa stimuleze dezvoltarea acesteia.

In pregatirea jucatorilor de handbal,procedeul cu repetari se efectueaza de doua ori pe saptamana,la sfarsitul perioadei pregatitoare si o data pe saptamana,pe parcursul perioadei competitionale,in lectiile de antrenament unde sunt prevazute sarcini pentru dezvoltarea sau mentinerea vitezei de alergare.


Capacitati coordinative-indemanarea


Este definita ca o capacitate de a restructura rapid miscarile in conditii variate,in functie de conditiile concrete de efectuare a acestora(M.Epuran,Mathews D.K,L.P Matveev si Ad. Novicov,Ozolin).

Indemanarea se manifesta specific in functie de specializare si de extractia fiecarei deprinderi motrice de baza si aplicative .Ea reprezinta o forma de exprimare complexa a capacitasii de performanta prin invatarea rapida a miscarilor noi si adaptarea rapida la situatii variate,conform specificului fiecarei ramuri de specialitate .


Facatori care conditioneaza indemanarea



Sunt de natura -biologica

-motrica

-psihologica


In categoria factorilor psihologici cuprindem:

-capacitatea de alternare rapida a proceselor de excitatie si inhibitie;

-viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe caile aferente si eferente(rol:retroactiune)

-calitatea functionala a analizatorilor vizual,auditiv,tactil,kinestezic);

-calitatea interventiei musculare(capacitatea muschilor de a receptiona rapid excitatia)care determina contractia si apoi relaxarea;

-calitatea inervatiei musculare(capacitatea muschilor de a receptiona rapid excitatia)care determina contractia si apoi relaxarea;

-valoarea surselor energetice existente in organism,in special la nivelul muschilor.


In categoria factori motrici cuprindem:


-nivelul de dezvoltare al celorlalte calitati motrice(viteza,forta, rezistenta,mobilitate si a combinatiilor dintre acestea);

-numarul si complexitatea deprinderilor motrice stapanite de subiect.


In categoria factorilor psihologici cuprindem:


-capacitatea analizatorilor de a capta informatia si de a realiza sinteza aferenta pentru analiza situatiei;

-capacitatea de anticipare a desfasurarii ulterioare a miscarii si utilizarea in consecinta a procedeelor tehnice cunoscute;

Anticiparea este determinata in mare masura de repertoriul tehnic al subiectului;

-reprezentarea corecta,cat mai precisa,a miscarilor ce urmeaza a se invata;

-memoria de scurta si lunga durata;

-gandirea rapida cu toate procesele sale(mai ales gandirea creativa);

Important pentru educarea indemanarii este starea optima a subiectilor de la inceputul antrenamentului,datorita gradului de dificultate marit ca structura si necesitatea insusirii unui numar mai mare de actiuni motrice;


Forme de manifestare ale indemanarii sunt:


-Indemanarea generala(necesara efectuarii tuturor actelor sau actiunilor motrice de catre subiecti,in mod creator si rational)cu consum de energie redus si eficienta maxima;

-Indemanarea specifica este necesara diferitelor probe si ramuri specifice,precum si subiectilor care au profesii bazate pe exercitii fizice complexe.

Indemanarea in regimul celorlalte calitati motrice:

-indemanare in regim de viteza;

-indemanare in regim de rezistenta;

-indemanare in regim de forta;

Ca si viteza, indemanarea se imbunatateste odata cu perfectionarea exercitiilor tehnico-tactice si prin exercitii complexe.

Cand predomina latura de indemanare,atunci complexitatea exercitiilor va urca la limita superioara de solicitare a abilitatii si coordonarii jucatorilor.

Indemanarea specifica se dezvolta in toate etapele de instruire.


Rezistenta



Rezistenta este definita in literatura de specialitate ca fiind capacitatea psiho-fizica a organismului executantului de a face fata oboselii specifice activitatii depuse.

Gradul de dezvoltare al rezistentei se reflecta in capacitatea functionala ridicata a sistemelor cardio-vasculare si respiratorii,a metabolismului,sistemului nervos si capacitatii de coordonare a celorlalte aparate si sisteme ale organismului.La acesti factori se asociaza si calitatea coordonarii miscarilor,capacitatii psihice a sportivului si modului de solicitare rationala a intregului organism.


Factori care determina rezistenta


Unul din factorii determinanti il constituie capacitatea de rezistenta si tipul fibrelor musculare cuprinse in activitate.Mai multi autori considera ca exista o stransa legatura intre repartizarea procentuala de fibre rosii si VO2 maxim.Se considera ca fibrele albe si rosii intra in actiune diferentiat,in functie de gradul de solicitare,de intensitatea efortului.Se apreciaza de fiziologi ca aproximativ 90% din absorbtia maxima de O2 intr-un efort de rezistenta este realizata de fibrele rosii,restul de 10% de fibrele albe.

Capacitatea de rezistenta depinde de resursele de energie,activitatea enzimatica si mecanismele hormonale de reglare.

Rezervele energetice exista la nivelul celulei sub forma de fosfati,gligogen molecule de trigliceride, sau aceste resurse pot fi aduse de sange din ficat sau din stratul adipos subcutanat la celula musculara in activitate.Mobilizarea lor se face in functie de intensitatea si durata efortului.

Capacitatea de glicogen depinde in mare masura de rezervele de glicogen din ficat si de la nivelul acestuia in sange.

In antrenamentul de rezistenta trebuie actionat asupra metabolismului fibrei musculare printr-un efort corespunzator.Un efort eficient timp de 4-6 saptamani isi pierde treptat eficienta prin fenomenul de adaptare,devenind un excitant biologic ineficient(Demeter A 1981).

Cresterea doar a volumului nu va avea un efect favorabil asupra structurii mitocondriale,in schimb intensitatea va actiona corespunzator.(M Georgescu 1976).

Intensitatea optima in antrenamentul de rezistenta se situeaza in zona in care se formeaza acid lactic prin glicoliza anaeroba sau se formeaza in cantitati mici si corespunde pragului aerob/anaerob.

Practica arata ca sportivii care se afla la nivel de 90% al pragului aerob/anaerob din capacitatea maxima poseda o capacitate metabolica foarte buna.

Pentru un antrenament de rezistenta extensiva,se considera ca zona frecventei cardiace optime este intre 140-150 b/min,cand se ating valori ale consumului de O situat intre 70-75%,fara sa apara acid lactic in sange.

Frecventa cardiaca de 160b/min reprezinta limita performantei pur aerobe sau limita inferioara a zonei de intensitate pentru antrenamentul de rezistenta.

Capacitatea cardio-vasculara


Impreuna cu muschii,aparatul cardio-vascular formeaza un sistem in care inima functioneaza ca o pompa,sangele ca vehicul transportor al substantelor nutritive ,a O la muschi si a catabolitilor pentru eliminarea acestora ,la care se adauga capacitatea de schimb la nivelul capilarelor .VO maxim nu este singurul indicator al unei bune capacitati de rezistenta,la el se adauga si buna functionare a inimii si dimensiunile acesteia care determina minut/volumul.

Un minut/volum crescut asigura si o cantitate mai mare de sange la nivelul muschilor si implicit mai mult O



Capilarizarea si reglarea periferica


Musculatura angajata in efortul de rezistenta beneficiaza de o vascularizare mai buna decat celelalte grupe musculare care nu sunt cuprinse direct in activitati .Irigarea sangvina locala la musculatura in efortul de rezistenta creste de 15-20 de ori fata de repaus.


Compozitia sangelui


Pentru ca globulele rosii sunt purtatoare de O ,desigur ca este avantajos ca numarul lor sa fie crescut.Ele contin hemoglobina care fixeaza, direct O si ca urmare,o cantitate marita de hemoglobina asigura o buna oxigenare a tesuturilor.Antrenamentul de rezistenta are efecte favorabile atat in cea ce priveste cresterea erictrocitelor,cat si asupra cresterii cantitatii de hemoglobina a acestora.


Capacitatea pulmonara


Volumul pulmonar si capacitatea de difuzare la nivelul alveolelor favorizeaza patrunderea unei cantitati mai mare de O in sange.Antrenamentul de rezistenta favorizeaza dezvoltarea musculaturii respiratorii si implicit a perimetrului toracic,prin amplificarea marimii plamanilor.

De mare importanta in sportul de rezistenta este tehnica respiratore,ritmul de efectuare a respiratiei trebuie sa fie corelat cu ritmul activitatii motrice care se desfasoara.

Factorii psihologici care influenteaza rezistenta sunt:

-procesele volitive

-procesele motivationale interne


Formele de mainfestare ale rezistentei


Rezistenta generala-cand in activitate este cuprins mai mult de 2/3 din masa musculara.Acest tip- de rezistenta este conditionat de capacitatea functionala a sistemului cardio-vascular,respirator si utilizarea periferica a acestuia.

Rezistenta regionala -cand in activitate este cuprinsa 1/3, 2/3 din masa musculara.

Rezistenta locala- cuprinderea in activitate a mai putin de 1/3 din muculatura corpului.

Rezistenta specifica-se afla in stransa legatura cu rezistenta de tip regional si local.

Rezistenta aeroba si anaeroba-se defineste in functie de sursele de energie mobilizate pentru desfasurarea activitatii.Rezistenta se afla in stransa corelatie cu celelalte calitati motrice,rezultand o serie de combinatii,care dupa Harre(1973)se reprezenta ca rezistenta de forta si rezistenta de viteza.

Rezistenta de viteza corespunde tipului de rezistenta anaeroba lactacida.Acesta rezistenta desfasurata in special pe baza glicogenului,corespunde rezistentei de durata scurta(45''-2'),iar rezistenta aeroba cuprinde rezistenta de durata medie(2'-8') si rezistenta pe durata lunga(8'-pana la 10 minute).


Forta



Forta organismului uman consta in capacitatea de a realiza eforturi de invingere,mentinere sau cedare ,in raport de o rezistenta externa sau interna,prin contractia uneia sau mai multor grupe musculare.


Factori generali care influenteaza forta generala


Varsta si sexul-pentru sportivii seniori ,pregatirea de forta capata o importanta deosebita,integrate in sistemul celorlalte calitati motrice.La fete,comparativ cu baietii, forta se dezvolta mai putin,aproximativ 75% fata de posibilitatile baietilor.

Grosimea fibrei musculare-se cunoaste ca pe masura ce se hipertrofiaza muschiul,creste si forta acestuia.Hettinger mentioneaza ca la 1 cm2 de sectiune corporala corespund 6 kg de forta.

Cantitatea de surse energetice pe care o detine muschiul si enzimele ce favorizeaza arderea-aportul corespunzator de proteine,absolute necesare sporirii sarcoplasmei precum si sistemelor enzimatice sunt implicate in cresterea masei musculare.Necesarul zilnic de proteine la un sportiv ce se antreneaza in vederea cresterii fortei,se ridica la 2.5 kg-5Kg,din care cel putin 50% de origine animala,intrucat contine toti aminoacizii esentiali.

Efortul intens,constituind un veritabil stress fizic,angreneaza in activitate sistemul de alarma constituit din axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal care,la randul sau,duce la o supraproductie de hormoni ai efortului,printre care:ACTH,cortizol,andrenalina,noradrenalina,si hormonii androgeni, printre care si testosteron.


Manifestarea fortei in handbal


In cadrul jocului de handbal forta se manifesta cand jucatorii arunca la poarta,cand se desprind de pe sol pentru aruncarea din saritura sau din plonjon sarit,cand aparatorii si atacantii efectueaza majoritatea procedeelor miscarii in teren,cand prind si paseaza mingea etc.

Particularitatea esentiala a fortei in handbal consta in aceea ca ea se manifesta in stransa legatura cu celelalte calitati motrice in special cu viteza si indemanare.

Complexitatea miscarilor cu si fara minge,executate in conditii schimbatoare impune unele precizari legate de manifestarea fortei in handbal.

In primul rand ne referim la forta speciala prezenta in toate actele motrice din joc,care mai este denumita si forta dinamica,deoarece musculatura solicitata in timpul jocului manifesta forta in regim de invingere a rezistentei sau de cedare.

Cea mai importanta este forta exploziva,potrivit careia capacitatea de forta maxima trebuie manifestata in mimimum de timp.

In handbal se poate vorbi de o forta exploziva a bratului,care se manifesta cu precadere in timpul aruncarii la poarta si de "detenta specifica",care se manifesta in aruncarile din saritura sau din plonjon sarit.In ambele situatii, forta poarta amprenta vitezei si a indemanarii si se manifesta in joc pe fondul rezistentei.

Cand ne referim la detenta specifica a jucatorului trebuie sa tinem seama de forta relativa care reprezinta raportul dintre forta absoluta si greutatea lui corporala.

Dar nivelul fortei specifice,al fortei explozive si al detentei specifice depinde in mare masura de forta generala a jucatorului.

Observand desfasurarea unui joc de handbal indiferent de nivel ,se constata ca in fiecare moment aparatul locomotor este angrenat in efectuarea unor acte motrice specifice jocului,dar care au si un pronuntat caracter natural(alergare,aruncare,sarirura etc.)

Sistemul nerovos,circulatia,respiratia,musculatura scheletica,ligamentele si tendoanele sunt supuse unor solicitari variate,uneori de mare intensitate.Capacitatea de ansamblu a jucatorului de a face fata diversitatii solicitarilor motrice cerute de complexitatea jocului este data de forta lui generala.Mai mult decat atat,forta determina rapiditatea miscarilor,ofera posibilitati de manifestare a indemanarii si are un rol important in eforturile de rezistenta.Cunoasterea formelor de manifestare a fortei,precum si a particularitatilor acesteia ajuta la alegerea celor mai indicate mijloace si metode pentru educarea ei.


-Forta generala,care reprezinta capacitatea de ansamblu a organismului de a invinge diferite rezistente pe baza contractiei principalelor grupe musculare.Acest gen de forta se foloseste in rezolvarea unei game variate de actiuni.

-Forta specifica este forta anumitor grupe musculare ce insoteste si caracterizeaza miscarile specifice dintr-o ramura de sport.

Dupa caracterul contractiei musculare avem:

-Forta statica,rezultatul unor contractii care nu modifica lungimea muschilor.

-Forta dinamica,este rezultatul unei contractii care micscoreaza sau maresc lungimea muschiului.

-Forta exploziva,care este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistenta cu viteza de contractie marita.

In activitatea practica se mai intalnesc si alte forme ale fortei,ca de exemplu:

-Forta absoluta,care reprezinta capacitatea de manifestare a fortei maxime pe care o poate dezvolta un individ.

-Forta relativa,care reprezinta raportul dintre forta absoluta dezvoltata de individ si de greutatea corpului lui.



2.3 Efortul in handbal



Efortul in antrenamentul sportiv reperezinta procesul invingerii constiente de catre sportiv, al solicitarilor din timpul pregatirii pentru perfectionarea fizica,pentru atingerea unui nivel tehnic si tactic superior,precum si pentru accentuarea factorilor psihici ale caror rezultate produc cresterea capacitatilor de performanta.

In antrenamentul sportiv ne intereseaza in mod deosebit efortul fizic, care prin actiunea sa implica sistemul muscular,energetic,de transmitere si prelucrare a informatiei si determina un anumit nivel de solicitare a organismului ,avand ca efect dezvoltarea la diferite nivele a capacitatilor fizice,functional- biochimice si psihice.

Solicitarile la care este supus organismul sportivului sunt in general strans legate de procesele metabolice de eliberare a energiei,ce se produce prin aportul de oxigen,precum si a refluxului de autoreglare a sistemului respirator,cardio-vascular etc.

Astfel intalnim:

-solicitari aerobe in care nevoile de oxigen sunt acoperite in timpul desfasurarii efortului;

-solicitari anaerobe in care efortul se desfasoara in conditiile unei datorii de oxigen;

-solicitari mixte in care momentele de solicitate aeroba sunt intercalate cu momentele de solicitare intense anaeroba.Aceste solicitari sunt specifice jocului de handbal.



Tipuri de efort



Efortul de anduranta poate fi efectuat foarte mult timp ,de la cateva minute la cateva zile.Factorul psihic este cel care opreste continuarea acestui efort,apoi cel muscular.

Efortul de rezistenta-orice tip de solicitare maxima poate fi sustinuta de organism timp de 60 de secunde.In acest timp,organismul nu are timp sa-si procure oxigenul necesar arderii acidului lactic care se acumuleaza in organism.

Eforturi foarte scurte,pana la 10 secunde.Acestea sunt specifice fortei pure,vitezei pure,a relatiei dintre acestea.

Eforturi de scurta durata le intalnim in sprinturi pana la 80 de metri, in jocul de handbal (patrunderi,dribling,pase,sarituri,lupta corporala,aruncari la poarta.)



Caracterul efortului



Eforturile se pot clasifica dupa caracter,si anume:specifice si nespecifice.

Eforturile specifice-sunt cele adecvate indicatorilor de baza ai tehnicii si particularitatilor functionale competitionale impuse de ramura de sport.

Eforturile cu caracter specific nu trebuie stabilite numai dupa indicatorii externi(amplitudine,traiectorie)deoarece in multe cazuri,efectele pot fi necorespunzatoare scopului in care sunt alese,de aceea se vor lua in considerare si particularitatile asigurarii surselor energetice,functionale,reactii vegetative,gradul de specificitate al efortului,depinzand in mare masura si de categoria de clasificare a sportivului.

Specificitatea exercitiilor si a efortului sportiv de inalta performanta trebuie facuta si dupa tipul si importanta concursului la care sportivii urmeaza sa participe si desigur si in functie de particularitatiile individuale(Goric si Platonov).

Caracterul efortului este dat si de forma de organizare in care se realizeaza:eforturi competitionale si eforturi de antrenament.

Eforturile competitionale se realizeaza in antrenamente,dupa ce se analizeaza concursurile la care participa sportivul pe parcursul unui ciclu anual.

Doar cu planificarea eforturilor de antrenament,modelate dupa cerintele competitionale si ale unei motivatii,antrenamentele nu se ridica la nivelul celor competitionale,de aceea este necesar ca in cadrul orelor de antrenament sa se creeze un climat competitional,care favorizeaza in mare masura cresterea capacitatii de efort prin mobilizarea resurselor functionale .

D.Harre si alti specialisti vorbesc de antrenament-concurs-joc arbitrat ca metoda complexa de pregatire,cu ajutorul careia se realizeaza legatura dintre componentele antrenamentului si acomodarea sportivului la conditiile de concurs.



Dinamica efortului in antrenament si joc



Dinamica efortului este raportul dintre parametrii volumului,intensitatii si complexitatii solicitarilor la care sunt supusi sportivii pe perioade mai lungi sau mai scurte in timpul antrenamentului sau competitiei.

Volumul efortului este entitatea care desemneaza o serie de indicatori cantitativi ai tuturor tipurilor de solicitari la care este supus organismul sportivului.Aceasta dimensiune este exprimata in urmatoarele unitati de masura:

-timp -durata;

-numar-durata de executii,de mijloace,de elemente si procedee tehnice;

-spatiu-distanta -volum:mm,cm,m;

-greutate(masa)ridicata;

-cantitate de substanta:mol;

-cantitate de energie consumata;

In jocul de handbal indicatorii de volum ai efortului capata un rol deosebit de important .In rezolvarea unor probleme metodologice cum ar fi:cantitatea de pregatire necesara efectuarii "saltului calitativ ",formarea reprezentarilor si stereotiputrilor dinamice,suprainvatarea deprinderilor tehnico-tactice si modelarea procesului de pregatire.

Intensitatea efortului este un indicator sinonim cu puterea din fizica si este definita ca fiind cantitatea de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp avand ca unitate de masura:Kgf x m/s,Watt

In practica,intensitatea se exprima in mod obisnuit in urmatoarele unitati de masura:

-viteza de deplasare(m/s)

-viteza(rapiditatea)sub diferitele ei forme de manifestare(deplasare ,executie,reactie,repetitie)in efectuarea unor actiuni motrice sau psihomotrice simple,complexe sau succesive;

-puterea sau forta absoluta;

-toate deprinderile motrice efectuate intr-un timp cat mai scurt;

-tempoul de joc ;

Alte dimensiuni:intensitatea solicitarii,densitatea functionala a lectiei de antrenament.


In practica de antrenament este foarte important :


-sa aplicam stimuli de intensitate optima sau potrivita pentru rezolvarea unui obiectiv instructional;

-sa masuram cu ce intensitate lucreaza sportivul;

-sa dirijam intensitatea solicitarilor in cadrul tuturor formelor organizatorice de pregatire a sportivilor.

Complexitatea efortului este cea mai importanta componenta a dinamicii efortului deoarece ea se apropie mai mult de continutul originalului(modelul propriu-zis al efortului).

Continutul complex al actiunilor de joc provoaca solicitari de natura diferita:fizica,functionala-aeroba,anaeroba sau mixta,tehnico-tactica,psihica,cu indicatori mariti de volum,intensitate,densitate,care angreneaza sinergic dar diferentiat aparatul locomotor si sistemele functionale ale organismului.Aceasta asociere de solicitari contureaza complexitatea efortului.


In jocurile sportive,complexitatea efortului este determinata de urmatoarele tipuri de solicitari:

-solicitari de natura complexa,la nivelul aparatului locomotor;

-solicitari statice,ale musculaturii,provocate de mentinerea pozitiei fundamentale cu bratele ridicate,de mentinere a echilibrului,de pozitiile pregatitoare.

-solicitari dinamice, caracterizate prin densitatea ,varietatea si complexitatea elementelor de miscare in teren fara minge,de elementele tehnice si actiunile tactice,de structura motrica intalnita sub forma de scheme operationale efectuate in conditii de inalta solicitare fizica si psihica;

-solicitari fizice,provocate de conexiunile dintre componentele modelului de joc;

-tehnica in regim de tactica (si invers)-pasarea rapida a mingii in toate sistemele de atac utilizate;

-tactica in regim de mare solicitare fizica-pressing si atac in toate siituatiile de joc;

- tehnica in regim de viteza-pase in trei si patru jucatori cu schimb de locuri in cea mai mare viteza;

-joc in regim de inalta solicitare psihologica-joc de situatie,scor,egal;

-solicitari psihice asociate:-solicitari psihice determinate de caracteristicile jocului si provocate de starile de concurs.Acestea au o rezonanta asupra manifestarilor psiho-comportamentale-emotionale,afective,moral-volitive,intelectuale ale sportivilor;

-solicitari de natura intelectuala;

-solicitari de natura volitiva;

-solicitari afective;

-solicitari psiho-sociale

-solicitari discontinue si variabile ca volum,intensitate si complexitate motrica realizate in functie de:strategia si tactica aplicata,adversarul intalnit,tempoul de joc,intreruperile de joc,stressul de cantonament si al perioadelor competitionale indelungate.

Complexitatea efortului este strans legata de structura motrica a jocului si de factorii care provoaca diferite tipuri de solicitare polivalenta a organismului.Volumul si intensitatea devin elemente de reglare a dinamicii efortului.


2.4.Individualizarea -cerinta de baza in antrenamentul sportiv



Jocul de handbal practicat in scop de performanta cere o pregatire pe baze stiintifice care este de neconceput fara aplicarea individualizarii, devenita una dintre metode ale antrenamentului modern si totodata forma de aplicare a principiului accesibilitatii. Prin individualizare se intelege adaptarea tehnicii sporite si a procesului de instruire si de educatie la particularitatile fiecarui jucator. Este vorba de o treapta diferentiata a jucatorului in raport cu aceste particularitati, in activitatea de realizare a obiectivelor si sarcinilor fiecarei forme de organizare a pregatirii.

In concluzie, individualizarea este determinata de totalitatea insusirilor sportivului si se refera la aspectul tratarii lui prin prisma particularitatilor de varsta, sex, nivel de pregatire anterioara, aptitudinile fizice si psihice, etc.

In practica, individualizarea se realizeaza in doua directii principale:

de pregatire generala;

de pregatire specializata.


In pregatirea generala, individualizarea duce la insusirea unui minim obligatoriu de cunostinte si unui nivel de pregatire pentru toti jucatorii. Programa este aceea care stabileste nivelul pregatirii si cunostintele necesare pe anumite trepte formative ale jucatorului de handbal. Desigur, la prima vedere nu putem intreba: " unde este individualizarea". Este sau nu este deoarece realizarea continutul programei se efectueaza cu ajutorul metodelor de instruire si educatie, precum si a mijloacelor caracteristice stadiului de pregatire.


In pregatirea specializata , individualizarea conduce la perfectionarea minutioasa in disciplina handbal. In acest caz continutul lectiilor este determinat in functie de inclinatiile individuale, de talent.

In procesul de instruire, individualizarea este necesara in rezolvarea oricarei sarcini particulare, cum ar fi: formarea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor, educarea calitatilor motrice, psihice, etc. Ea difera de la caz la caz prin schimbarea sarcinilor didactice, a cailor de executare a lor, a normelor de efort, a formelor lectiilor, a procedeelor metodice de lucru etc, potrivit particularitatilor jucatorilor.

"A tine seama de particularitatile individuale" nu inseamna ca ne subordonam lor. Exista orientare generala in scopul obtinerii unor modificari bine stabilite (obiective generale), in care se tine seama in permanenta de particularitatile individuale. In functie de aceste particularitati se selectioneaza mijloacele, se stabilesc particularitatile efortului, se stabilesc ponderile laturilor pregatirii, etc.

In aplicarea individualizarii trebuie sa tinem seama de particularitatile jucatorilor, cum ar fi:

particularitati de ordin biolgic - dezvoltare fizica, calitati motrice predominante, tipul de activitate nervoasa superioara, sexul si varsta.

particularitati de ordin psiho-temperamental, caracterul, capacitatea perceptiva, calitati morale si de vointa, capacitatea de integrare in activitatea colectiva, aptitudini si predilectii.

particularitatile pregatirii sportive: pregatirea fizica, pregatirea tehnica, pregatirea tactica, pregatirea moral-volitiva, nivelul cultural.


In jocurile sportive in general si in handbal in special deseori se vorbeste de asa numita "individualizare colectiva". Astfel de individualizare se realizeaza dupa fazele de joc, dupa compartimentele de atac sau aparare, dupa modelul de joc, dupa postul ocupat in echipa, dup particularitatile adversarilor, pentru pregatirea unor sarcini speciale, cu caracter strategic si tactic.


Factorii care determina continutul individualizarii


1. Particularitatile de varsta ale adversarilor


A. - intre 9-12 ani:

uniformizarea dezvoltarii organelor si sistemelor functionale;

concretizarea gandirii;

dezvoltarea somatica.


B. - intre 13-15 ani:

dezvoltare fizica heterocrama (in salturi in timp diferit);

intensificarea functiilor hormonale;

reactii de inhibitie foarte frecvente;

consolidarea gandirii abstracte;

cresterea corpului in inaltime;

profilarea masei musculare.


C. - peste 16 ani:

remarcarea aptitudinilor pentru activitatea motrica;

terminarea proceselor de maturizare;

capacitatea de analiza - memoria si atentia foarte buna.


2. Particularitatile jucatorilor care alcatuiesc echipa


Fiecare jucator care intra in componenta echipei reprezinta o personalitate distincta, care poate fi caracterizata prin insusiri bio-psiho-sociale, printr-un anumit nivel de pregatire, prin aptitudini particulare care le favorizeaza eficienta in joc. Aceste insusiri pot fi masurate cu ajutorul probelor si normelor de control, teste de verificare, control medical, jocuri de verificare. Acest factor determina de la bun inceput, care sunt insusirile favorizante sau limitative practicarii jocului de handbal. Se intelege de la sine ca ele vor fi mentionate prin prisma sarcinilor pedagogice ale antrenamentului sportiv (educare, dezvoltare, perfectionare, mentinere, etc.).




3. Conditiile in care se desfasoara pregatirea


Conditii materiale de lucru; acest aspect depinde de inventarul si materialul sportiv de care dispune in pregatirea sportivilor (baza materiala, constanta, sala, sali anexe, spatii special amenajate, teren in aer liber).


4. Conditii impuse de conducerea stiintifica a pregatirii


In acest sens, pregatirea individualizata este determinata de:

ciclicitatea procesului de instruire;

dinamica efortului in decursul perioadelor de pregatire (macrocicluri, mezocicluri, microcicluri), raportul dintre solicitare si refacere;

metode de instruire si procedee metodice de lucru.


5. Modelul de joc al echipei care poate fi determinat de insusirile unor jucatori, de tendintele de dezvoltare a jocului. In contextul acestei idei, modelul de joc elaborat, devine un serios criteriu de selectie al sportivului.


6. Sarcinile si eficienta jucatorilor pe posturi


Echipa trebuie sa aiba o structura organizatorica si functionala proprie. Unii jucatori au functii cuplate adica: extrema-inter, inter-centru, centru-pivot, etc., altii indeplinesc sarcini suplimentare in diferite compartimente de joc, altii indeplinesc functii suplimentare pe anumite posturi in care nu sunt consacrati, dar se descurca bine. Prin aceste exemple doresc sa remarc prezenta pe teren a jucatorului universal, care poate actiona temporar sau permanent pe orice post.


7. Situatii speciale de desfasurare a antrenamentului individual


jucatori accidentati - cu acestia se va lucra separat pentru a redobandi treptat potentialul anterior accidentului. Continutul pregatirii incepe cu exercitii de reeducare recomandate de cadrele de specialitate;

jucatori cu program profesional incarcat;

jucatori selectionati in echipele reprezentative.


Factorii care determina continutul indiviualizarii isi gasesc pana la urma localizarea in partile componente ale procesului de antrenament: pregatire fizica , tehnica, tactica, psihologica si teoretica. Pentru fiecare sportiv in parte trebuie sa operam cu mijloace si metode de pregatire adecvate.

Mai exista antrenori care mai cred ca antrenamentele individuale le fac numai sportivii slabi. Trebuie sa mentionam ca nu exita jucatori care sa ajunga la performanta fara a muncii permanent atat in cadrul antrenamentului colectiv, cat si in cadrul antrenamentului individual , sau individualizat.


Forme, cai si mijloace de realizare a pregatirii individuale


Asa cum am afirmat, continutul individualizarii isi gaseste localizarea in partile componente ale antrenamentului sportiv.

Pregatirea fizica


exercitii pentru pregatirea fizica:

exercitii pentru dezvoltarea calitatilor motrice;

exercitii pentru dezvoltarea unor indici functionali;

exercitii pentru insusirea si perfectionarea unor deprinderi motrice.


Pregatire tehnica


insusirea si perfectionarea procedeelor tehnice;                                                       

corectarea procedeelor tehnice gresit insusite;                                                           

perfectionarea unor structuri de elemente si procedee tehnice in ritm de calitati motrice .


Pregatire tactica


exercitii pentru pregatirea tactica individuala;

exercitii pentru pregatirea tactica colectiva;

exercitii pentru pregatirea tactica de echipa;


Pregatirea psihologica


educarea calitatilor intelectuale;

educarea calitatilor afective;

educarea calitatilor morale;

educarea calitatilor volitive;

educarea personalitatilor.    


Pregatirea teoretica


cunoasterea modelului de joc al echipei;

cunoasterea modelului de joc al postului;

cunoasterea unor elemente de anatomie, fiziologie si de antrenament sportiv.


Formele de organizare a pregatirii individuale


1. Antrenamentul individual in cadrul lectiei de antrenament colectiv.

In cadrul acestei forme de organizare apare confuzia intre individualizarea ca principiu si individualizarea ca metoda de lucru. In cadrul fiecarui antrenament colectiv fiecare jucator trebuie tratat in conformitate cu particularitatile individuale (acesta este principiul care ramane valabil pentru fiecare lectie de antrenament) si angrenat in forme de organizare diferite de efectuare a exercitiilor (aceasta este metoda). In cadrul antrenamentului colectiv distingem urmatoarele variante de lucru individual:

sarcini diferite pentru fiecare jucator sau pentru grupe de jucatori, cu exercitii asemantoare sau diferite cu incarcatura mai mare sau mai mica (Exemplu - intr-un exercitiu de tehnica unii vor executa driblingul - unii vor pasa numai dupa fenta - unii vor arunca la poarta);

exersarea unor exercitii suplimentare pentru o parte de jucatori : genoflexiuni, flotari, aruncari la perete, etc.

exercitii pe ateliere sau pe grupe de jucatori - o parte din jucatori exerseaza aruncari la poarta, altii driblingul, altii lucreaza pentru dezvoltarea fortei;

exercitii pe posturi - pe cupluri de jucatori - centrul cu pivotul, interul cu extrema;

exercitii determinate de sarcini speciale - exercitii de marcaj agresiv, exercitii pentru interceptii, etc.

antrenament pe compartimente si pe posturi. Aceasta forma se mai numeste si individualizare colectiva.


La aceasta forma se implica jucatorii folositi in actiunile colective de doi sau mai multi jucatori.


2. Antrenament individual in lectii separate conduse de antrenor


In cadrul acestei forme de organizare a antrenamentului individual intalnim urmatoarele variante de lucru:


antrenament individual inainte sau dupa antrenamentul colectiv cu intreaga echipa. Jucatorii sunt chemati cu o jumatate de ora inaintea inceperii antrenamentului (sau se retin dupa antrenament) o serie de jucatori, cu care se lucreaza exercitii speciale;

antrenament individual pe posturi - inainte sau dupa - se foloseste in scopul indeplinirii unor sarcini cum ar fi:

- corectarea deprinderilor gresit insusite

- eliminarea unor carente ale pregatirii

- insusirea unor elemente tehnice sau actiuni tactice

- mentinerea, educarea, dezvoltarea unor calitati motrice generale sau speciale.


3. Antrenament individual pe grupe sau compartimente


Aceasta varianta se mai intalneste sub denumirea de "individualizare colectiva" si se practica, asa cum am mentionat in cadrul antrenamentului colectiv dar si ca forma de antrenament individual propriu-zis.


4. Antrenament individual independent


Aceasta forma de antrenament are drept scop perfectionarea unor procedee tehnice sau actiuni tactice deja cunoscute.Se pot dezvolta si anumite calitati motrice cu conditia ca sportivul sa primeasca de la antrenor recomandari metodice stricte, in ceea ce priveste incarcatura exercitiilor si pauzele intre repetari.


5. Vizionarea unei benzi "video", timp de un minut si redarea actiunilor retinute prin schite, sau demonstratie practica daca este vorba de o actiune.

Conducerea si desfasurarea antrnamentelor individuale necesita inainte de toate cunoasterea jucatorilor cu care lucrezi. Aceasta se realizeaza pa baza unor criterii de apreciere bine stabilite care sa ne furnizeze date cat mai obiective de interpretare.


Principalele criterii de apreciere a jucatorilor sunt :


starea de sanatate (prin medicul de echipa si controul medical specializat)

probe de control pentru aprecierea capacitatii motrice a sportivilor. Se va aprecia viteza de actionare cu mingea, rezistenta in regim de viteza, detenta, acuratetea tehnica, etc.

maiestria tehnica si cunostintele tactice pot fi apreciate prin probe de control contra cronometru, prin note de 1 la 10.

jocuri de verificare si control; prin inregistrari se stabilesc eficienta si carentele fiecarui jucator in parte; acesta este criteriul adevarului, care ne informeaza cu exactitate asupra nivelului de pregatire al jucatorilor.


Alcatuirea fiselor individuale si stabilirea obiectivelor pregatirii


In vederea accelerarii procesului de formare a jucatorilor cu care lucram, precum si pentru lichidarea unor lipsuri pe care acestia le prezinta, se va intocmi o fisa individuala, numita sa faciliteze analiza multidimensionala a personalitatii sportivului.

Fisa de inregistrare trebuie sa cuprinda urmatorii parametri codificati :


Indicatori ai profilului somatic :

talia (cm);

greutatea (kg);

raportul de proportionalitate;

anvergura;

lungimea palmei;

lungime membru superior;

lungime membru inferior;


Indicatori ai profilului motric :


Probe ale F.R.Handbal:


alergare 5x30(media)

alergare 3x200 m;

pentasalt;

aruncarea mingii de handbal la distanta cu elan de 3 pasi;


Probe considerate importante pentru studiu


deplasare in triunghi;

dribling in linie dreapta pe 30 m;

dribling printre jaloane;



Aprecierea nivelului de pregatire tehnico-tactic :

se va face prin note de la 1 la 10 in conditii izolate;

fata de cerintele modelului de joc a echipei pe faze :

actiuni individuale;

combinatii cu alti jucatori (posturi).


Comportarea in joc - Eficienta in aruncarile la poarta








Capitolul III


3.1.Stadiul III -Antrenamentul de specializare aprofundata si orientare spre inalta performanta(A.O.I.P.)

Acest stadiu asigura,trecerea,dupa specializarea timpurie,la stadiul de antrenament de mare performanta si de atingerea valorilor de consacrare pe plan mondial.Volumele si intensitatile efortului de antrenament cresc considerabil,in paralel cu intensificarea activitatii competitionale.


Sarcinile principale ale antrenamentului sunt :

-asigurarea pregatirii multilaterale in perioadele consacrate acesteia,cu scopul continuarii fundamentarii si al crearii premiselor pentru dezvoltarea ulterioara a capacitatii de efort;

-aprofundarea specializarii din punct de vedere tehnico-tactic dar si al efortului necesar realizarii performantei;

-cresterea ponderii pregatirii integrale prin folosirea mijloacelor cu caracter competitional;

-volumele si intensitatile mari se asigura cu prioritate prin intermediul acestor grupe de mijloace;

-periodizarea antrenamentului trebuie sa vizeze cu precizie cotele de crestere a capacitatii de performanta;

-asigurarea refacerii capacitatii de efort dupa toate structurile antrenamentului;

-mentinerea la un nivel ridicat al motivatiei implicate atat in sustinerea efortului de antrenament,cat si in activitatea competitionala de mare solicitare;

-dezvoltarea capacitatii creative si a spontaneitatii pentru rezolvarea situatiilor problematice care se ivesc in concursuri;

-asigurarea intelegerii,de catre sportiv ,a ratiunii programarii si planificarii antrenamentului.

Acest stadiu are o durata de 1-2 ani si ii cuprinde pe sportivii care au perspective de a deveni profesionisti.

Consacrarea consta in realizarea unor performante care ii dau dreptul sportivului de a fi inclus in loturile nationale,acesta facandu-se remarcat si pe plan international,in concluzie,se pun premisele obtinerii unor performante de mare valoare,intr-o perspectiva apropiata.


3.2Stadiul IV-Antrenamentul de mare performanta(A.M.P.)



Antrenamentul de mare performanta reprezinta ultima etapa,aceea de fructificare a pregatirii pe termen lung.Continutul si structura antrenamentului sunt orientate spre atingerea performantei sportive maxime.Planificarea antrenamentului este individualizata unde capata forme speciale .La baza intregului proces de planificare se afla calendarul competitional si realizarea formei sportive maxime la cea mai importanta competitie.

Sarcinile principale ale antrenamentului de mare performanta sunt:

-stabilirea de catre sportiv,impreuna cu antrenorul si cu alti factori de raspundere,a obiectivelor de performanta si a conditiilor necesare realizarii acesteia;

-cresterea capacitatii de performanta la nivel maxim,in cadrul fiecarui macrociclu;

-amplificarea,la un nivel ridicat,a complexitatii efortului,prin utilizarea cu prioritate a mijloacelor competitionale;competitia face parte integranta din toate etapele de pregatire,cu exceptia celor care asigura legatura dintre macrocicluri sau refacere;

-dezvoltarea rezistentei la stressul determinat de antrenament,de competitii si de mass-media ,prin folosirea unor mijloace eficiente de refacere fizica si psihica ;

-clarificarea si intelegerea raporturilor contractuale,eventual prin angajarea unor specialisti in domeniu;

-formarea unor atitudini corespunzatoare statutului de vedeta.

Antrenamentul de mare performanta se adreseaza sportivilor care ,de cele mai multe ori ,sunt profesionisti,in sensul ca au contracte cu cluburile carora apartin,contracte in care sunt stipulate drepturile si obligatiile.



CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA CERCETARII

4.1. LOCUL, DURATA, ESANTIONUL DE LUCRU

Cercetarea a fost organizata pornind de la respectarea intocmai a sarcinilor propuse, tinand cont ca am avut la dispozitie o perioada de pregatire de un an competitional (9.09.2006- 05.05.2007). Experimentul s-a realizat la echipa C.S. Dinamo Baumit BUCURESTI, in sala de antrenament Lucian Grigorescu unde s-au desfasurat atat antrenamentele cat si jocurile oficiale disputate pe teren propriu.Echipa participa in Liga Nationala

Folosind tehnicile si metodele de cercetare, respectiv studiul bibliografic, studiul documentelor si instructiunilor elaborate de F.R.H. , observatia pedagogica si metoda masurarii rezultatelor la probele motrice, am reusit in scurt timp sa realizez o sarcina a cercetarii si anume stabilirea subiectilor si efectuarea analizei individuale a acestora. Dupa aflarea structurii anului competitional am intocmit impreuna cu antrenorul echipei documentele de planificare, dupa ce in prealabil, am testat toti sportivii selectionati pentru experiment, aceasta constituind testarea initiala.

La sfarsitul anului competitional, am realizat testarea finala la aceeasi parametri si in aceleasi conditii ca la testarea initiala. Comparand datele obtinute la cele doua testari si folosind interpretarea statistico - matematica, am reusit sa realizez o analiza obiectiva si o interpretare corecta a datelor recoltate pe parcursul experimentului.

4.2. PERIODIZAREA ANTRENAMENTULUI



Dupa cum se stie, periodizarea antrenamentului se face tinand cont de calendarul competitional. Echipa la care am realizat experimentul activeaza in Campionatul National masculin.

Pentru anul competitional 2006 - 2007, periodizarea antrenamentelor s-a stabilit in functie de calendarul competitional, dupa cum urmeaza:

Tur : 9 septembrie - 9 decembrie 2006

Retur : 3 februarie - 05 mai 2007

Cupa Romaniei:15-17.05.2007

Avand la baza aceste date, periodizarea antrenamentelor este urmatoarea:

doua perioade pregatitoare

trei perioade competitionale, dintre care doua reprezinta turul si returul, iar
cea de-a treia este reprezentata Cupa Romaniei la care s-au calificat.

-doua perioade de tranzitie

Experimentul a inceput la data de 01.08.2006 si s-a incheiat la data de 17.05.2007, antrenamentele avand urmatoarea configuratie:

Perioada competitionala

9 septembrie - 9 decembrie 2006: 16 saptamani X 9 antrenamente = 144 antrenamente 3 februarie - 05 mai 2007:12 saptamani X 9 antrenamente = 108 antrenamente 15 mai - 17 mai : 3 zile X 1 antrenamente = 3 antrenamente.

Perioada pregatitoare

01 august - 9 septembrie : 5 saptamani X 10 antrenamente = 50 antrenamente 05 ianuarie - 3 februarie : 4 saptamani X 8 antrenamente = 32 antrenamente

Perioada de tranzitie

9 decembrie- 23 decembrie : 2 saptamani X 8 antrenamente =16 antrenamente

17 mai- 01 august refacere.

Perioada competitionala =>28 saptamani X 9 antrenamente = 252 +3=255 antr.

Perioada pregatitoare => 9 saptamani X 9 antrenamente =81 antr.

Perioada de tranzitie => 2 saptamani X 8 antrenamente = 16 antr.

Total: 39 saptamani X 9 antrenamente = 351 antr.

4.3. ELABORAREA FISELOR INDIVIDUALE A JUCATORILOR SI STABILIREA OBIECTIVELOR PREGATIRII


Pentru a putea stabili cu precizie nivelul de pregatire al sportivilor vom prezenta probele de control si baremurile corespunzatoare acestora, care sunt optime, elaborate de F.R.H., servind drept modele. Acestea vor fi comparate cu testarea initiala si finala.

Alergare de viteza 5x 30m(media)

Deplasare in triunghi

Aruncarea mingi de handbal la distanta

Pentasalt

Dribling printre jaloane.

Alergare 3 X 200 m.

30 m dribling in linie dreapta

MODEL optim de parametri si indicatori pentru categoria seniori.



50m.

14.00m.









FISA NR.1       TESTAREA INITIALA


Numele si prenumele

Dragomir Florin

Data nasterii 03.03.1974

Postul in echipa PORTAR

1. PROFILUL SOMATIC


2. PROFILUL  MOTRIC

1.1. TALIA   

193 cm.

2.1. 5x30 m


1.2. GREUTATEA                             

90 kg.

2.2. Deplasare in triunghi


1.3. RAPORTUL DE PROP.


2.3. Aruncarea mingii

51,50 m

1.4. ANVERGURA                      

199,5 cm

2.4. Pentasalt      

14.35m

1.5. LUNGIMEA PALMEI                .

25 cm

2.5.Dribling printre jaloane        


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR

82cm

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR

93cm

2.7. 30m dribling in linie

4"92

3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC

Nota

3.1. POZITIA FUNDAMENTALA


3.2 DEPLASARI IN POARTA


3.3. PLASAMENT IN POARTA


3.4. PRINDEREA MINGII


3.5. RESPINGEREA MINGII SUS - cu o mana


- cu doua maini


3.6. RESPINGEREA MINGII JOS -cu piciorul


- cu piciorul si bratul


3.7. RESPINGEREA MINGII ARUNCATA DE EXTEMA


3.8. RESPINGEREA MINGII ARUNCATA DE LA SEMICERC


3.9. APARAREA MINGII ARUNCATA DE LA 7 m.


3.10. COLABORAREA CU PARTENERII - faza a IV-a a apararii


- faze fixe


3.11. RECUPERAREA MINGII


3.12. LANSAREA CONTRAATACULUI - cu pasa directa


- cu intermediar


3.13. OPRIREA CONTRAATACULUI


3.14. PARTICIPAREA LA JOC CA JUCATOR DE CAMP



FISA NR.2     TESTAREA INITIALA



Numele si prenumele

Filip Marian

Data nasterii 17.03.1980

Postul in echipa INTER STANGA

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA   

197 cm.

2.1 5x30m.


1.2. GREUTATEA                           

97 kg

2.2.Deplasare in triunghi.

21"87

1.3. RAPORTUL DE PROP.           


2.3.Aruncarea mingii

51m

1.4. ANVERGURA                         .

202cm

2.4.Pentasalt

14.03m

1.5. LUNGIMEA PALMEI              

24,5 cm.

2.5.Dribling printre jaloane


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR  

88cm

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR   

99cm

2.7.30m dribling in linie

4"77

3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC

Nota

FAZAI


3.1. DEMARCAJUL LATERAL


3.2. PASA LUNGA DE CONTRAATAC


FAZA  a II-a


3.3. PRINDEREA SI PASAREA IN VITEZA

7

3.4. ANGAJAREA JUCATORULUI INFILTRAT LA SEMICERC

6

3.5. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura


- din plonjon sarit


FAZA a III-a


3.6. OCUPAREA POSTULUI DE INTER



3.7. PASAREA MINGII IN POTCOAVA


FAZA a IV-a


3.8. PRINDEREA SI PASAREA IN PATRUNDERE


3.9. DEMARCAJUL DIRECT SI INDIRECT


3.10. INCRUCISAREA



3.11. PARAVANUL



3.12. ANGAJAREA EXTREMEI SI A PIVOTULUI



3.13. BLOCAJ - PLECARE DIN BLOCAJ



3.14. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura



- cu evitare



- din plonjon



-din plonjon sarit




FISA NR.3     TESTAREA INITIALA


Numele  prenumele Leonard Bibirig

Data nasterii 15.05.1970

Postul in echipa INTER DREAPTA

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA                          

195cm.

2.1. 5x30m.  


1.2. GREUTATEA.              

95 kg.

2.2. Deplasare in triunghi


1.3. RAPORTUL DE PROP.


2.3. Aruncarea mingii

49,70m

1.4. ANVERGURA

201 cm.

2.4 Pentasalt

14.27m

1.5. LUNGIMEA PALMEI

25 cm

2.5. Dribling printre jaloane


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR

87cm

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR  

96cm

2.7. 30m dribling in linie

4"89

3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNOCO-TACTIC

Nota

FAZAI


3.1. DEMARCAJ LATERAL


3.2. PASA LUNGA DE CONTRAATAC


FAZA a II-a


3.3. PRINDEREA SI PASAREA MINGII IN VITEZA        


3.4. ANGAJAREA JUCATORULUI INFILTRAT LA SEMICERC


3.5. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura



- din plonjon



FAZA A III-a



3.6. PRINDEREA MINGII IN PATRUNDERE


3.7. DEMARCAJUL DIRECT SI INDIRECT


FAZA a IV-a


3.8. PRINDEREA SI PASAREA IN PATRUNDERE






3.9. DEMARCAJUL DIRECT SI INDIRECT



3.10. INCRUCISAREA



3.11. PARAVANUL



3.12. ANGAJAREA LA SEMICERC



3.13. BLOCAJ - PLECARE DIN BLOCAJ



3.14. ARUNCAREA LA POARTA   - din saritura



- cu evitare


- din plonjon



-din plonjon sarit





FISA NR.4     TESTAREA INITIALA


Numele si prenumele

Dimache Alexandru

Data nasterii 7.07.1981

Postul in echipa CENTRU

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA   

196 cm

2.1. 5x30m.


1.2. GREUTATEA.                              .

96 kg

2.2. Deplasare in triunghi


1.3. RAPORTUL DE PROP.


2.3. Aruncarea mingii

52m

1.4. ANVERGURA

201cm.

2.4. Pentasalt

14m

1.5. LUNGIMEA PALMEI                .

26 cm

2.5. Dribling printre jaloane


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR    

86cm

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR

97cm

2.7. 30m dribling in linie


3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC

Nota

FAZAI


3.1. DEMARCAJ PE PARTEA OPUSA VARFULUI


3.3. PASA LUNGA DE CONTRAATAC


FAZA a II-a


3.3. PRINDEREA SI PASAREA MINGII IN VITEZA


3.4.DEPASIREA


3.5. ANGAJAREA JUCATORILOR LA SEMICERC


3.6. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura


-din plonjon


3.7.PASII PIVOTULUI


FAZA a III-a


3.8. OCUPAREA POSTULUI DE CENTRU


3.9.DRIBLING SI DEPASIRE IN DRIBLING

7

3.10. PASAREA IN POTCOAVA


FAZA a IV-a


3.11. PRINDEREA SI PASAREA IN PATRUNDERE SUCCESIV


3.12. DEMARCAJUL


3.13. INCRUCISAREA


3.14.PARAVANUL PENTRU FAVORIZAREA ARUNCARILOR DE LA 9 m.


3.15. BLOCAJ - PLECARE DIN BLOCAJ


3.16. ANGAJAREA PIVOTULUI


3.17. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura


- din dreptul soldului

10

- cu pas adaugat


- cu evitare


- din plonjon


- din plonjon sarit





FISA NR.5     TESTAREA INITIALA


Numele si prenume

Voica Bogdan

Data nasterii

25.04.1976

Postul in echipa EXTREMA STANGA

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA 190 cm.

2.1. 5x30m

4"23

1.2. GREUTATEA.                              86 kg.

2.2. Deplasare in triunghi


1.3. RAPORTUL DE PROP. 1,04%

2.3. Aruncarea mingii

49m

1.4. ANVERGURA                         198 cm.

2.4. Pentasalt


1.5. LUNGIMEA PALMEI           25 cm.

2.5. Dribling printre jaloane


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR 80 cm   .

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR 90 cm

2.7. 30m dribling in linie


3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNOCO-TACTIC

Nota

FAZAI


3.1. STARTUL RAPID SI ALERGAREA DE VITEZA



3.2. PRINDEREA MINGII VENITE DIN URMA


3.3. DRIBLINGUL SI PASA IN VITEZA



3.4. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura



- cu bolta peste portar



FAZA a II-a


3.5. PASAREA MINGII CATRE JUCATORII DIN LINIA a II-a 3.6. DEMARCAREA SI OBTINEREA PRJM-PLANULUI

3.7. PRINDEREA MINGII LA SEMICERC

3.8. PASII PIVOTULUI

3.9. ARUNCAREA CU EVITARE

FAZA a IlI-a


3.10. OCUPAREA POSTULUI DE EXTREMA


3.11. IESIREA LA MINGE, PASAREA SI RELUAREA LOCULUI


FAZA a IV-a


3.12. DEPASIRE CU SCHIMBARE DE DIRECTIE


3.13. DEPASIRE IN EXTERIOR



3.14.ANGAJAREA PIVOTULUI LA SEMICERC



3.15. BLOCAJ EXTERIOR, PLECARE DIN BLOCAJ


3.16. COMBINATII CU PIVOTUL


3.17. ARUNCAREA LA POARTA    - din saritura


- din lateral pe langa umar


- cu aterizare pe partea bratului de aruncare



- din saritura precedata de invaluire



-cu bataie pe piciorul de partea bratului



FISA NR 6 TESTAREA INITIALA


FFFf



Numele si prenumele Popov Stevan

Data nasterii 12.11.1979

Postul in echipa PIVOT

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA

186, cm.

2.1. 5x30m

4"05

1.2. GREUTATEA.                             

84 kg.

2.2. Deplasare in triunghi


1.3. RAPORTUL DE PROP.


2.3. Aruncarea mingii


1.4. ANVERGURA

195 cm.

2.4. Pentasalt


1.5. LUNGIMEA PALMEI

24cm

2.5. Dribling printre jaloane


1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR

81 cm

2.6. Alergare 3x200


1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR

87 cm

2.7. 30m dribling in linie


3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNOCO-TACTIC

Nota

FAZA I


3.1. STARTUL RAPID SI ALERGAREA DE VITEZA                  

5

3.2. PASAREA MINGII IN VITEZA

7

3.3. ARUNCAREA LA POARTA DIN SARITURA SI ALERGARE

8

FAZA a II-a


3.4. INFILTRAREA LA SEMICERC



3.5. PRINDEREA MINGII PASATE PUTERNIC



3.6. ARUNCAREA LA POARTA DIN PLONJON SARIT


3.7. PARAVANUL



3.8. BLOCAJUL



3.9. PLECAREA DIN BLOCAJ



FAZA a IlI-a


3.10. OCUPAREA POSTULUI DE PIVOT



3.11. IESIREA LA MINGE, PASAREA SI RELUAREA LOCULUI


FAZA a IV-a


3.12. DEMARCAJUL SI OCUPAREA PRIM-PALANULUI


3.13. CIRCULATIA LA SEMICERC



3.14.PARAVANUL PENTRU FAVORIZAREA ARUNCARILOR DE LA 9 m


3.15. BLOCAJ , PLECARE DIN BLOCAJ


3.16. ANGAJAREA PIVOTULUI



3.17. ARUNCAREA LA POARTA   - din saritura



- din plonjon


- din plonjon sarit


- din saritura deasupra semicercului




FISA NR.7     TESTAREA INITIALA


Numele si prenumele

Ghionea Valentin

Data nasterii 10.06.1984

Postul in echipa EXTREMA DREAPTA

1. PROFILUL SOMATIC

2. PROFILUL MOTRIC

1.1. TALIA

189 cm.

2.1. 5x30m



1.2. GREUTATEA.

82 kg.

2.2. Deplasare in triunghi



1.3. RAPORTUL DE PROP.


2.3. Aruncarea mingii


49,90m

1.4. ANVERGURA .

198 cm

2.4. Pentasalt


13.96m

1.5. LUNGIMEA PALMEI

26cm

2.5. Dribling printre jaloane



1.6.LUNGIME MEMBRU SUPERIOR

83 cm

2.6. Alergare 3x200



1.7.LUNGIME MEMBRU INFERIOR

89 cm

2.7.30m dribling in linie                           




3. APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC

Nota

FAZAI


3.1. STARTUL RAPID SI ALERGAREA DE VITEZA


3.2. PRINDEREA MINGII VENITE DIN URMA


3.3. DRIBLINGUL SI PASA IN VITEZA


3.4. ARUNCAREA LA POARTA - din saritura


- din alergare


- cu bolta peste portar


FAZA a II-a


3.5. PASAREA MINGII CATRE JUCATORII DIN LINIA a II-a


3.6. DEMARCAREA SI OBTINEREA PRIM-PLANULUI

7

3.7. PRINDEREA MINGII LA SEMICERC

8

3.8. PASII PIVOTULUI


3.9. ARUNCAREA CU EVITARE


FAZA a III-a


3.10. OCUPAREA POSTULUI DE EXTREMA


3.11. IESIREA LA MINGE, PASAREA SI RELUAREA LOCULUI

8

FAZA a IV-a


3.12. DEPASIRE CU SCHIMBARE DE DIRECTIE


3.13. DEPASIRE IN EXTERIOR


3.14.ANGAJAREA PIVOTULUI LA SEMICERC


3.15. BLOCAJ EXTERIOR, PLECARE DIN BLOCAJ


3.16. COMBINATII CU PIVOTUL


3.17. ARUNCAREA LA POARTA    - din saritura


- din lateral pe langa umar


- cu aterizare pe partea bratului de bbataaruncare


- cu bataie pe piciorul de partea bratului


- din saritura precedata de invaluire






OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 1

Analizand performantele individuale ale jucatorului prin prisma celor trei profile prezentate anterior, putem trage concluzia ca principalele mijloace de pregatire individuala sunt urmatoarele:

1.1.Alergare 3x200;

1.2.5X30 m. - media;

Driblinig in linie dreapta pe distanta de 30 metri;

Respingerea mingi aruncata de la semicerc;

1.5.Apararea mingi aruncata de la 7 metri;

1.6.Deplasari in poarta;

1.7.Respingerea mingiilor cu piciorul la coltul de jos;
1.8.Lansarea contraatacului cu pasa directa;

1.9.Oprirea contraatacului;



S-a alcatuit aceasta fisa in cele mai mici detalii, tocmai pentru a intelege maniera in care s-a procedat in analiza fiecarui jucator in parte.



OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 2

Alergare 3x200

30 metri dribling in linie dreapta

5x30(media)

Deplasare in triunghi;

2.5.. Angajarea jucatorului infiltrat la semicerc;

2.6. Paravanul;

2.7. Aruncarea la poarta - din saritura, din plonjon, din plonjon sarit;


OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 3

X 30 m. - media

3.2.Aruncarea mingi de handbal la distanta

3.3. 30 m dribling printre jaloane; 3.4. Demarcaj lateral;

3.5Pasa lunga de contraatac;

3.7Angajarea jucatorului infiltrat la semicerc;

3.8.Demarcaj direct si indirect;

3.9.Paravanul;

Aruncarea la poarta cu evitare;


OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 4

4.1. 30 metri dribling in line dreapta

4.2. 5x30 m(media)

4.3. Blocaj si plecare din blocaj;

4.4. Aruncarea la poarta din plonjon.

4.5. Aruncare prin evitare

4.6. Pasi pivotului

4.7. Incrucisarea


OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 5

5.30 metri dribling in linie dreapta;

X 30 m. - media;

Deplasare in triunghi;

5.4.Aruncarea la poarta cu bolta peste portar;

5.5.Pasarea mingii catre jucatorii din linia a II-a;

Pasii pivotului;

5.8.Angajarea pivotului la semicerc;

5.9.Blocaj exterior si plecare din blocaj;

OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 6

6.1.30 m dribling in linie dreapta;

X 30 m. - media;
6.3. Deplasare in triunghi;

6.4. Startul rapid si alergarea de viteza;

6.5. Infiltrarea la semicerc;

6.6.Paravanul;

6.7.Blocajul;

6.8.Iesirea la minge, pasarea si reluarea locului;

6.9.Paravanul;

6.10.Blocaj - plecare din blocaj;

OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE FISA 7

7.1.30 m. plat cu start din picioare;

X 30 m. - media;
7.3.. Deplasare in triunghi

7.4.Aruncarea la poarta cu bolta peste portar;

7.5.Pasarea mingii catre jucatorii din linia a II-a;
7.6. Pasii pivotului;


7.7.Angajarea pivotului la semicerc;

7.8.Blocaj exterior si plecare din blocaj;

4.4. ELABORAREA PLANURILOR INDIVIDUALE DE PREGATIRE

DRAGOMIR FLORIN - portar SARCINI:

Perfectionarea motricitatii specifice si a pregatirii acrobatice necesare postului;

Perfectionarea procedeelor tehnice cu mingea, respingerea mingi cu piciorul la coltul de jos;

Participarea activa in momentul declansarii contraatacului;

Perfectionarea deplasarilor in poarta

Perfectionarea apararii aruncarilor de la 7 metri.


PROGRAM:

incalzire - alergare usoara in jurul terenului 3 min.; alergare inainte, inapoi, lateral 1 min.; exercitii de gimnastica 4 min.; pase in doi de la distanta de 2-3 m;

deplasare in triunghi in cadrul portii 5X20', pauza 4x20';


circuit de pregatire fizica si tehnica:

Pase in doi cu distanta de 20 m.

Start din pozitia ghemuit pe distanta de 6 m.

Din stand, trecere in ghemuit, revenire in stand 15'

Sarituri in echer cu picioarele departate 15x in 10'

Apararea a 40 aruncari de la 6 m. transmise de partener sau antrenor:


18 la coltul de sus - aparate cu o mana (stanga, dreapta)

18 la coltul de sus - aparate cu doua maini (stanga, dreapta)

18 la coltul de jos - aparate cu bratul si piciorul


Sarituri peste un obstacol cu inaltime crescanda pana la 1 m. - 15x

Lansarea contraatacului cu pasa directa - 45x

Apararea mingiilor aruncate din unghiurile laterale 36
Durata circuitului 10-12 min., pauza intre repetari 25
-35sec

In cadrul antrenamentului colectiv: sarcini permanente pentru plasament, momentul lansarii contraatacului, oprirea contraatacului, dezvoltare fizica generala dupa antrenament.


PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE

FILIP MARIAN- inter stanga

SARCINI:

Dezvoltarea rezistentei in regim de viteza

imbunatatirea indicilor de dezvoltare fizica generala;

Perfectionare aruncarilor la poarta in conditii izolate si cu aparatori activi;

Perfectionare unor combinatii de 2-3 jucatori;
PROGRAM:

X 30 m., contra cronometru cu parcurgerea distantelor, interval 30', pauza 2-3 min. ; -10X5 lungimi de teren cu pase in doi din deplasare si aruncare la poarta de la 9 m.; antrenorul repune in joc alta minge dupa aruncare, interval 30'

La fiecare antrenament se cupleaza doua din cele trei exercitii prezentate.
2.- Exercitii de gimnastica si cu gantere pentru dezvoltarea fizica generala;

flotari cu sprijin pe degete - pana la refuz;

abdomen; picioare - cap - pana la refuz

3.- Pase si prinderi din miscare pe pozitia interului stang si drept, cu aruncari din saritura peste o stacheta plasata in spatiul dintre liniile de 6 si 9 m. . Aruncarea se face dupa un numar de 4-6 pase cu extrema din partea sa sau cu centrul.

serii de 6 aruncari: interval - durata executiei celuilalt coechipier;

idem avand in fata unul(doi) aparatori cu utilizarea aruncarii prin evitare.

4.- Prinderea mingii din lateral (stanga, dreapta) din miscare si aruncare la poarta in conditiile in care un aparator il jeneaza evident; 4-5 serii x 8aruncari.

varianta cu participarea unui pivot si angajarea lui in caz ca ramane liber.

5.- Prinderea mingii din miscare in caz ca cei doi aparatori sunt depasiti: primul la 9 m.(static) al doilea la 7 m.(foarte agresiv), 4 serii x 6 aruncari. 6.- Exercitii pentru perfectionare combinatiilor specifice atacului.

PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE

Bibirig Leonard- inter dreapta

SARCINI:

devoltarea fortei musculare a bratelor,piciorelor si trunchiului.

Dezvoltarea detentei picioarelor pentru aruncarea la de la inaltime mai mare.


imbunatatirea tehnicii de executie in aruncarile de deasupra umarului si a fortei de
aruncare din toate procedeele.

Perfectionare combinatiilor de colaborare cu partenerii, blocaje, paravane.



PROGRAM: incalzire individuala 12 min.

Pas cu antrenorul sau cu interul stanga; demarcaj in adancime si in afara si invers, fente
de amenintare a portii, fenta de depasire, fenta de pasa - 5x2 min.

Idem - folosind alternativ mingea medicinala si mingea de handbal obisnuita


Saritura cu elan la panoul de baschet si atingerea panoului cu palma

Sarituri pe piciorul drept pe distanta de 20 m. - cat mai putini pasi

Aruncari la poarta de pe inter dreapta - 5 serii de 10-14 aruncari, pauza 30'

partenerul care paseaza urmeaza mingea si incearca sa-1 impiedice sa arunce la poarta.

Parcurgerea semicercului de la 9 m. cu primirea mingii si aruncare la poarta

Dupa antrenamentul colectiv exercitii pentru dezvoltarea fortei(60% din potential)

PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE Dimache Alexandru- centru

SARCINI:

Perfectionarea tehnicii pe post, sporirea eficacitatii la finalizare

Perfectionarea tehnicii aparatorului, combativitate, agresivitate

Dezvoltarea vitezei de deplasare si executie.

Varietate in procedeele de finalizare.

Dezvoltarea capacitatii de orientare in teren.

Lucru in sala de forta pentru dezvoltarea fortei (detenta).

Perfectionarea aruncari prin evitare
PROGRAM:

Exercitii pentru dezvoltarea vitezei utilizate de sportiv in conditii de adversitate

Exercitii pentru perfectionarea aruncarilor la poarta - va lucra impreuna cu interul sau
cu pivotul

Aruncare la poarta cu adversar activ utilizand mai multe procedee de aruncare la poarta.

deplasare de la o extrema la alta pe semicercul de 6 m. si intampinarea atacantului la
semicercul de 9 m.





PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE

Voica Bogdan- extrema stanga

SARCINI:

Perfectionarea demarcajului cu primirea mingii transmisa puternic

Perfectionarea aruncarilor la poarta precedate de fenta de depasire sl fenta de pasare

Perfectionarea aruncarilor cu bolta peste portar

Dezvoltarea agresivitati in joc
PROGRAM:

Demarcaj sub forma de triunghi(fig. 1) intre linia de 6 si 9 m. cu primirea mingii si
executarea aruncarilor la poarta: - din plonjon sarit 10 executii

- din plonjon 15 executii

- din saritura 15 executii

- de deasupra semicercului 15 executii

Cu aparator in fata aruncari la poarta precedate de fente de pasare si aruncare.

Prinderea mingiilor transmise puternic de catre coechipieri - cate doi fata in fata distanta
de 5-7 m.

Aruncare de pe postul de extrema cu adversar pasiv si activ (fig. 1)

Prinderea mingii venita din urma in cadrul contratacului

fig. 1                                 fig. 2




= jucator in atac ; = jucator in aparare

PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE Popov Stevan-pivot

SARCINI:

Perfectionarea demarcajului la semicerc in conditii de lupta corporala si utilizarea pasilor pivotului.      

Pefectionarea prinderii mingii in conditii de lupta cu adversarii.

Perfectionarea combinatiilor cu coechipierii, paravan, blocaj, plecare din blocaj.

Perfectionarea aruncarilor la poarta de pe semicerc
PROGRAM:

Exercitii pentru perfectionare pasilor pivotului in conditii de adversitate:


20 aruncari pe pasul 1 (fig. 1)

20 aruncari pe pasul 2 (fig. 2)

20 aruncari pe pasul 3 (fig. 3)

20 aruncari pe pasul 4 (fig. 4)

Aruncarea la poarta cu primirea mingii de la cei doi interi sau de la interi improvizati,
care vor transmite mingea in diferite parti si cu diferite intensitati.



Fig. 1

Fig. 2

PLAN INDIVIDUAL DE PREGATIRE

Ghionea Valentin - extrema dreapta

SARCINI:

- Perfectionarea demarcajului cu primirea mingii transmisa puternic


Fig.3

Fig.4

Perfectionarea aruncarilor la poarta precedate de fenta de depasire sl fenta de pasare

Perfectionarea aruncarilor cu bolta peste portar

Perfectionarea aruncari mingii de handbal la distanta.
PROGRAM:

Demarcaj sub forma de triunghi(fig. 1) intre linia de 6 si 9 m. cu primirea mingii si
executarea aruncarilor la poarta: - din plonjon sarit 30 executii

- din plonjon 30 executii

- din saritura 30 executii

- de deasupra semicercului

30 executii

Cu aparator in fata aruncari la poarta precedate de fente de pasare si aruncare.

Prinderea mingiilor transmise puternic de catre coechipieri

cate doi fata in fata distanta de 5-7 m.

Aruncare de pe postul de extrema cu adversar pasiv si activ

o

= jucator in atac ;      = jucator in aparare



fig.l                                 



4.5. PLANIFICAREA ANTRENAMENTELOR


Antrenamentele individuale au fost planificate in zilele de luni si joi. Durata individualizarii in cadrul fiecarui antrenament a fost de 40-50 min., pentru jucatorii avizati (cate 2-3 jucatori pe antrenament sau grup de jucatori: conducatorul de joc, interul dreapta si pivotul sau extrema dreapta). Astfel s-a procedat pe toata durata antrenamentelor individuale, punandu-se accent pe corectie si perfectionare. Antrenamentele individualizate independent au fost recomandate ca 'tema pentru acasa' cu scopul indreptarii unor deficiente. S-a pus accent pe latura tehnico-tactica.

PLAN ANUAL


P.P.I

P.C.I

TUR

P.T.

P.P. II

P.C. II

RETUR

P.T.

4.6. DESCRIEREA PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL


Din studiul lucrarilor de specialitate si a documentelor elaborate de F.R.H. am decis sa folosesc urmatoarele probe si norme de control : 1. Pentru stabilirea profilului somatic:

1.1 Talia in centimetri

1.2Greutatea in kilograme

Talia-100

1.3. Raportul de proportionalitate =

Greutate

Anvergura

Lungimea palmei

Lungimea membrului superior

Lungimea membrului inferior

2.Pentru stabilirea profilului motric:


5X30m.

Proba va consta din 5 alergari pe distanta de 30 m., cu o pauza de 30' intre alergari. Se alearga cu pantofi de handbal, startul luandu-se din picioare, de la o distanta de 1 m. inapoia liniei de start. Pauza de 30' se va respecta cu rigurozitate, in timpul acesteia sportivul trebuind sa se indrepte spre linia de start si sa se pregateasca pentru startul urmator.

Se va alerga in grupe de cate 5 sportivi. Cronometrul se va declansa la atingerea liniei de start si se va opri dupa trecerea liniei de sosire. Se vor inregistra toate cele 5 alergari si se va face media aritmetica. Toate rezultatele, inclusiv media aritmetica, vor fi exprimate in secunde si zecimi de secunda.

Deplasarea in triunghi

Triunghiul se marcheaza astfel: baza triunghiului o constitue linia dreapta de 3 m a semicercului de la 6 m.; pe aceasta baza se ridica din mijlocul ei o perpendiculara de 3 m. care va ajunge la semicercul punctat de 9 m. si va constitui inaltimea triunghiului. Laturile triunghiului se traseaza unind cele 3 puncte obtinute. In varfurile triunghiului si tangent cu acestea, se marcheaza cu cate un cerc cu diametrul de 30 cm.(latura acestui cerc va atinge varful triunghiului). Sportivul se gaseste initial cu fata spre varful triunghiului, avand piciorul stang in cercul din stanga bazei triunghiului.

La semnalul de incepere a probei, sportivul se deplaseaza cu pasi adaugati lateral spre dreapta pana atinge cu piciorul celalalt cercul de la baza triunghiului; se deplaseaza apoi cu pasi adaugati spre inainte pana la cercul din varful triunghiului pe care este obligat sa-1 atinga cu un picior, dupa care deplasandu-se cu pasi adaugati spre inapoi trebuie sa ajunga cu un picior in cercul de la care a plecat initial. Deplasarea se continua imediat inainte spre cercul din varful triunghiului, in continuare inapoi spre cercul din dreapta bazei triunghiului si apoi spre stanga spre cercul(locul) de pornire, folosindu-se de aceeasi tehnica de deplasare, specifica jocului de aparare.

Acest drum dus - intors, descris mai sus, se socoteste a fi un traseu complet, format din 6 laturi ale triunghiului. Timpul se va inregistra in secunde si zecimi de secunda de la prima miscare a sportivului si pana la revenirea cu un picior in cercul (locul) de plecare, dupa terminarea a 3 trasee complete(18 laturi)

In tot timpul executarii acestei probe, sportivul trebuie sa se afle cu fata spre varful triunghiului, unde se presupune ca s-ar gasi adversarul. Neindeplinirea tuturor conditiilor cerute pentru aceasta proba atrage dupa sine anularea incercarii. Mentionam ca in situatia cand la prima incercare sportivul este descalificat pentru neatingerea unui cerc sau nerespectarea celorlalte prevederi privind modul corect de deplasare, el mai are dreptul la o incercare. Sportivul care nu realizeaza proba in mod corect nici la o a doua incercare va fi descalificat si notat cu 0 puncte.

Aruncarea mingii de handbal la distanta

Se va folosi in mod obligatoriu mingea de handbal regulamentara. Mingea va fi aruncata la distanta dupa un elan de trei pasi. Aruncarea se va efectua dinapoia unei linii trasate pe sol, linia care nu poate fi atinsa, depasita sau calcata, inainte ca mingea sa fi parasit mana aruncatorului. Pentru elan poate fi folosita tehnica pasului incrucisat, a pasului adaugat sau a pasului saltat. Se vor executa doua aruncari si se va lua in considerare cel mai bun rezultat.Rezultatul acestei probe nu va fi rotunjit.

Pentasalt

La aceasta proba sportivii se vor aseza in fata unei linii trasata pe sol, talpile sunt paralele intre ele si la latimea umerilor cu varfurile inapoia liniei, sprijinul se realizeaza pe talpa. Se efectueaza tre pasi sariti urmati de saritura in groapa cu nisip.

30 m. dribling printre jaloane

In lungul terenului de handbal se aseaza in linie dreapta 7 jaloane inalte de 1,5-1,8 m., dupa cum urmeaza: primul jalon se aseaza la o distanta de 6 m. de linia de start, iar ultimul la 6 m. inaintea liniei de sosire; intre aceste doua jaloane, pe o distanta de 18 m. ramasa intre primul si ultimul jalon, se aseaza celelalte 5 jaloane, la o distanta de 3 m. unul de altul (astfel intre cele 7 jaloane se formeaza 6 distante de cate 3 m. fiecare).

Sportivul trebuie sa parcurga cei 30 m. care separa linia de start de cea de sosire, conducand mingea in dribling multiplu in mod regulamentar printre jaloane, in forma de slalom. Mingea trebuie sa fie controlata in mod permanent de catre sportiv de la plecare

pana la sosire. Aruncarea mingii inainte, sau deplasarea sportivului cu mingea in mana nu sunt permise si atrag dupa sine anularea alergarii. Linia de sosire trebuie sa fie, de asemenea, trecuta cu mingea in dribling. Rezultatul se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde. Se vor executa 2 alergari, luandu-se in considerare timpul cel mai bun.

Alergare 3X200 metri.

Alergare de viteza pe 30 m.


3. Pentru aprecierea nivelului de pregatire tehnico-tactic:

3.1. Se va face prin nota de la 1-10 in conditii de joc.

3.2. Fata de cerintele modelului de joc a jucatorilor pe faze:

actiuni individuale

combinatii cu coechipierii.

Se vor prezenta in fisele individuale pe larg normele de apreciere a nivelului de pregatire tehnico-tactic specific posturilor si fazelor de joc.


CAPITOLUL V

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR



PRELUCRAREA DATELOR STATISTICO-MATEMATICA SI INTERPRETAREA LOR

Dragomir Florin- portar PROFIL MOTRIC


COD

Testarea

Testarea

Diferenta

Rata de

Model


initiala

finala

Ti-Tf

crestere (%)

F.R.H.














51.50





























APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala











































Media



Progres realizat 0,9

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Dragomir Florin- portar, corespunde modelului somatic de selectie pentru pentru seniori Din punct de vedere motric a avut niste rezultate bune la unele probe motrice , iar la aprecierea nivelul tehnico-tactic a realizat un progres de 0,9 .


GRAFIC COMPARATIV   D.F.


Filip Marian- inter stanga PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta Ti-Tf

Rata de crestere (%)

Model F.R.H.








































0,26



APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO TACTIC



COD

Testarea initiala

Testarea finala





8






































Media



Progres realizat 0.7

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Filip Marian - inter stanga, se incadreaza in modelul somatic de selectie al seniorilor Din punct de vedere motric a avut niste rezultate bune chiar la unii parametri a intrecut modelul optim. La aprecierea nivelului tehnico-tactic a realizat un progres de 0.7,un progres acceptabil, in perioada in care a fost supus experimentului.

GRAFIC COMPARATIV F.M





Leonard Bibirig- inter dreapta PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta Ti-Tf

Rata de

crestere(%)

Model F.R.H.
































38"55




40"







APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala











































Media



Progres realizat 0.9

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Bibirig Leonard- inter dreapta, corespunde modelului somatic de selectie pentru seniori iar din punct de vedere motric depaseste unii parametri ai modelului elaborat de FRH si a inregistrat un progres de 0.9 considerat bun .De mentionat ca sportivul face parte din echipa nationala a Romaniei.







GRAFIC COMPARATIV B.L.


Dimache Alexandru- centru PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta Ti-Tf

Rata de

crestere (%)

Model F.R.H.











































APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala




















































Media



Progres realizat 0.8

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Dimache Alexandru centru, corespunde modelului de selectie pentru seniori Din punct de vedere motric a avut o evolutie buna la probele efectuate,iar din punct de vedere tehnico-tactic a inregistrat un progres de 0.8



GRAFIC COMPARATIV D.A.


Voica Bogdan- extrema stanga PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta

Ti-Tf

Rata de crestere (%)

Model F.R.H.











































APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala




















































Media



Progres realizat 0.9

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Voica Bogdan - extrema stanga, corespunde modelului somatic de selectie, iar din punct de vedere motric se apropie si chiar depaseste unii parametri. La aprecierea nivelului tehnico-tactic se situeaza la un nivel corespunzator cu un progres considerat bun.

GRAFIC COMPARATIV V.B.

















Popov Stevan- pivot PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta Ti-Tf

Rata de

crestere (%)

Model F.R.H.











































APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC



COD

Testarea initiala

Testarea finala




















































Media



Progres realizat 0.6

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Popov Stevan - pivot, corespunde modelului somatic de selectie, iar din punct de vedere motric se incadreaza la limita acceptabila. La aprecierea nivelului tehnico-tactic a inregistrat un progres de 0.6. Se inscrie ca un jucator fara mari progrese din punct de vedere tehnico tactic.Un progres de numai 0.6  este considerat slab.A avut cele mai mici medii atat la testarea initiala cat si la testarea finala.

GRAFIC COMPARATIV P.S.






Ghionea Valentin- extrema dreapta

PROFIL MOTRIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

Diferenta Ti-Tf

Rata de

crestere (%)

Model F.R.H.














49,90




















0,25


40"


4"88

4"39




APRECIEREA NIVELULUI DE PREGATIRE TEHNICO-TACTIC


COD

Testarea initiala

Testarea finala

















































Media


8,1

Progres realizat 1.1.

Din tabelele intocmite reies urmatoarele:

Sportivul Ghionea Valentin - extrema dreapta, corespunde modelului somatic de selectie, iar din punct de vedere motric depaseste unii parametri. La aprecierea nivelului tehnico-tactic a inregistrat un progres de 1,1 puncte,cel mai mare progres.Este un valoros jucator al echipei ,lucru consemnat si de faptul ca evolueaza in echipa reprezentativa a tarii noastre.

GRAFIC COMPARATIV G.V.











Indicatori statistici pt. juc.romani:

-Media aritmetica(x)

-Progres general(p)

-Abatere standard(s)

-Coeficientul de variabilitate(Cv)

Alergare 5 x30 m



X

P

S

Cv(%)

Ti





Tf





Deplasare in triunghi


X

P

S

Cv(%)

Ti





Tf




Aruncarea mingi de handbal la dist.


X

P

S

Cv(%)



Ti





Tf




Pentasalt



X

P

S

Cv(%)

Ti





Tf



1.735

Dribling printre jaloane


X

P

S

Cv(%)

Ti





Tf




Alergare 3x200


X

P

S

Cv(%)

Ti





Tf




30 m dribling in linie dreapta


X

P

S

Cv(%)

Ti

4.8




Tf

4.4 4.41




CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Din studiul bibliografiei de specialitate asupra procesului de individualizare a pregatirii handbalistilor, precum si experimentarea practica a cailor si mijloacelor de realizare a individualizarii la echipa de seniori a C.S. DINAMO BUCURESTI supusa experimentului au prins contur urmatoarele concluzii:

1. La nivelul echipelor de seniori trebuie sa procedam mai intai la cunoasterea componentelor, concurand la obtinerea performantelor ridicate. In acest sens am

considerat ca trebuie sa plecam de la factorii antrenamentului sportiv si a continutului jocului (model de joc) fata de care sportivii trebuie sa prezinte o serie de parametri somatici, functionali, motrici, psihici, tehnici, tactici, cunostinte teoretice etc. .

2. Investigatia a demonstrat ca utilizarea individualizarii in

jocul de handbal, la nivelul primului esalon handbalistic masculin este benefica,si datorita ei rezultatele echipei se pot imbunatati simtitor.

3.Dupa cum s a precizat cercetarea a putut fi evaluata prin utilizarea a doua feluri de metode si tehnici : a. masuratori somatice

b. testari motrice si tehnico-tactice

Se poate spune ca probele de control la care au fost supusi subiecti au fost bune pentru ca au oferit date esentiale atat de necesare procesului de pregatire ,dar au putut fi utilizate si ca termen de comparatie.

4.Analizati prin prisma acestor parametri, jucatorii prezinta o serie de laturi
pozitive si o serie de laturi negative care pot fi ameliorate. Aceste laturi pozitive sau negative pot deveni obiectivele sau sarcinile procesului de pregatire individuala.

5.In ceea ce priveste eficienta procesului de pregatire realizat la echipa asupra
careia s-a realizat experimentul, putem spune ca pe perioada experimentului s-au facut
progrese de catre toti jucatori supusi experimentului. Nu putem spune in ce masura a
contribuit antrenamentul colectiv la realizarea progresului, dar putem spune ca progrese
evidente s-au realizat cu ajutorul formelor de pregatire individuala in ceea ce priveste
eficienta aruncarilor la poarta sau numarul golurilor inscrise pe meci.

Mentionez ca echipa la care am realizat experimentul s-a clasat pe locul 3 in Liga Nationala si a ajuns pana in semifinalele Cupei Romaniei.

PROPUNERI:

Elaborarea unor noi probe specifice jucatorilor pe posturi cu stabilirea unor
structuri motrice specifice sarcinilor pe care trebuie sa le realizeze in joc, cu norme de joc
si cu norme de timp si eficienta. Aceasta proba ar obiectiva procesul de pregatire a
jucatorilor pe posturi.

2.F.R.H. sa reia impunerea trecerii normelor de control, aduse insa la nivelul actual
al handbalului, adaptate eventual la diferite niveluri si conditii de lucru, lasand totusi
initiativa antrenorilor sa foloseasca si alte probe pentru evaluari intermediare sau finale.

3.Sfera cercetarii poate fi amplificata daca numarul probelor de control s-ar mari si daca testarile ar avea loc de 4,5 ori pe anul competitional putandu-se astfel oferi o imagine mai clara a nivelului de pregatire al sportivilor.




BIBLIOGRAFIE



1. ACHIM STEFAN Planificarea in pregatirea sportiva M.T.S.,

Scoa1a Nationala de Antrenori, Editura 'Exponto', anu1 2002;


2. ALEXE NiCU Antrenamentul sportiv modern Editura 'Editis',

Bueuresti, anu11993;

BOTA, IOAN. HANDBAL- modele de joc si pregatire. Bucuresti, Edit. Sport -
Turism, 1984;

BOTA IOAN; BOTA MARIA. HANDBAL. Bucuresti, Edit. Sport -
Turism, 1987;

BOTA IOAN; BOTA MARIA. HANDBAL, 500 exercitii pentru invatarea
jocului. Bucuresti, Edit. Sport - Turism, 1990;

6.BOTA, IOAN; BOTA MARIA. HANDBAL, Pregatirea si formarea echipelor de
performanta, Edit. Sport - Turism, 1987;

7.CERCEL, PAUL. HANDBAL. Antrenamentul echipelor masculine. Bucuresti,
Edit. Sport - Turism, 1983;

8.CERCEL, PAUL. Posibilitati de aplicare a modelarii si programarii la handbal.
Bucuresti, in revista 'Educatie fizica si sport' Nr. 5. 1974;

DEMETER, A. si colaboratorii. Fiziologia si biochimia educatiei fizice si
sportului, Edit. Sport - Turism, 1979;

10.DRAGNEA, ADRIAN. Antrenamentul sportiv, Bucuresti, Edit. Didactica si
Pedagogica, 1996;

11.DRAGNEA, ADRIAN. Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport.
Bucuresti, Edit. Sport - Turism, 1984;

12.EPURAN MIHAI; . Psihologia educatiei fizice si sportului, Bucuresti, 1994;

13.IGOROV MARINA.Bazele antrenamentului sportiv ,2002

KUNST, GHERMANESCU IOAN; GOGALTAN VALERIU; JIANU,
ELENA; NEGULESCU IOAN. Teoria si metodica handbalului, Edit. Didactica si
Pedagogica, 1983;

15.KUNST GHERMANESCU IOAN; si colaboratorii. Conceptia de joc si
pregatire, C.C.P.S., Bucuresti, 1996;

16.KUNST, GHERMANESCU,IOAN; si colaboratorii. Orientari metodice in
activitatea handbalului romanesc, Bucuresti, 1981, C.N.E.F.S.

17.Modelul de pregatire si joc a echipelor divizionare de handbal. Bucuresti,
F.R.H., Edit; C.N.E.F.S., 1986;


18.POPESCU, CONSTANTIN. Jocul portarului. Bucuresti, Edit. CN.E.F.S.,1969;

19.SOTIRIU, ROMEO. Unele aspecte psihopedagogice ale motivatiei in jocurile
sportive cu referiri la handbalul de performanta. Bucuresti, in revista 'Educatie fizica si
sport' Nr. 4., 1980;

TEODORESCU, LEON. Orientari sl tendinte in teoria si metodologia
antrenamentului modern in jocurile sportive colective. Bucuresti, in revista 'Educatie
fizica si sport'Nr.4 ,1984;

21.TEODORESCU SILVIA.Teoria antrenamentului si competitiei.(2006

TROFIN,EUGEN;GRIGOREVICI, MIHAI, SORIN; LEONTE, MIRCEA. Curs
de specializare in handbal. Bucuresti, Edit. Universitatea Bucuresti, 1970;