Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

 

 
Referat despre:
 

Realizarea demersului didactic la educatie fizica - Indrumar metodic pentru invatatori

 

Realizarea  demersului  didactic

la  educatie  fizica

 

Indrumar  metodic  pentru

invatatori

Cuvant inainte

    In dorinta de a sprijini activitatea invatatorilor, cadrelor didactice in curs de calificare si necalificate, care suplinesc activitatile procesului de invatamant, consideram ca acest material constituie un punct de plecare, un ajutor suplimentar, un suport pentru idei care, puse in practica vor contribuie la atingerea competentelor specifice mentionate in programa.

    Din ansamblul problemelor pe care le ridica predarea educatiei fizice in invatamantul primar, in prezentul  material, am cautat sa prezentam cele trei componente ale actului didactic: proiectarea, predare – invatare, evaluarea.

    In elaborarea lucrarii am tinut cont de programa de educatie fizica, de ghidul metodologic de aplicare a programei, respectiv de sistemul national scolar de evaluare.

    Lucrarea a fost structurata in asa fel incat sa cuprinda toate componentele majore de ordin practic si metodic. Consideram ca, sugestiile si experientele impartasite in lucrare, pot constitui un instrument usor adaptabil cu o larga deschidere pentru cadrele didactice, oferindu-le variante la alegere in functie de ideile si arta lor didactica.

    Solutiile prezentate au caracter de exemplu si urmaresc eficientizarea demersului didactic sub aspectele: proiectarii, predarii, evaluarii, modernizarii lectiei. Documentele de planificare si evaluare prezentate si conceptia de structurare a lectiei au avut in vedere realizarea unui demers didactic modern in care procesul de invatare sa fie elastic.

    Tinem sa precizam in final, ca lucrarea nu trebuie considerata un model, ci mai degraba o sugestie, o abordare care poate fi personalizata si imbunatatita.

                                                                                                                                       Autorii

Relatia  educatiei  fizice  cu  pedagogia  si  didactica 

 

 DIDACTICA        TEORIA EDUCATIEI        CICLURILE  CURRICULARE


                                           

Sistemele de educatie fizica si conditiile materiale ale ciclurilor curriculare

 

Probleme specifice si speciale legate de educatia  fizica

 

Didactica educatiei fizice si a sportului

 

EDUCATIE  FIZICA -  DISCIPLINA DE  INVATAMANT

 


 1. Pedagogia.

   Avand in vedere particularitatile actiunii educationale, se poate estima ca pedagogia este o stiinta pozitiva si filozofica in acelasi timp. Este stiinta care in conformitate cu propria sa logica, decide asupra finalitatii actiunii educationale in concordanta cu un sistem de valori sociale, asigurand totodata mijloacele necesare transpunerii in practica a acestei finalitati.

   Una dintre ramurile pedagogiei este pedagogia scolara care reprezinta educatia asa cum se desfasoara ea in cadrul scolii.

2. Didactica (teoria procesului de invatamant)

    Studiaza procesul de invatamant prin prisma relatiei dintre predare si invatare, dintre conduitele pedagogice ale subiectului actiunii(profesorul) si modalitatile de raspuns ale obiectului ei(elevii) in vederea asigurarii unei armonii intre ele.

    Didactica educatiei fizice si sportului este parte integranta a didacticii generale. Intre didactica si metodica exista o relatie reciproca.

Metodica educatiei fizice reprezinta o teorie a practicii eficiente asigurand suportul stiintific al activitatilor fizice, cu scopul realizarii unui randament ridicat procesului instructiv-educativ.

 3. Teoria educatiei.

    Teoria educatiei fizice si sportului, ca parte integranta a Teoriei educatiei, poate fi definita ca fiind: ”o generalizare a practicii educatiei fizice si sportului sub forma cunostintelor stiintifice ordonate sistematic, care reflecta si dezvaluie esenta si legile aplicarii ei. T.E.F.S. explica, sintetizeaza, informeaza si prospecteaza realitatea domeniului si tendintele sale de evolutie.
T.E.F.S. - stabileste functiile si directivele tuturor subsistemelor E.F.S. in functie de cerintele sociale.
- sintetizeaza mijloacele E.F.S.
- formuleaza: principii, norme, metode, forme de organizare ale procesului instructiv-educativ.



 4. Ciclurile curriculare.

Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care au in comun obiective specifice si grupeaza mai multi ani de studiu, apartinand uneori de niveluri scolare diferite. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara.

    In acest sens sunt importante sistemele de educatie fizica, in mare masura, corespunzatoare ciclurilor curriculare (educatie fizica in gradinita, ciclul primar, gimnazial, liceal, SAM, universitar)

Se pot include tot aici conditiile materiale existente pentru predarea acestei discipline.

 Rolul cadrului didactic in realizarea demersului didactic.

   Pentru o realizare integrala si eficienta a demersului didactic, cadrele care predau aceasta disciplina, trebuie sa cunoasca componentele acesteia:

-         proiectarea – predarea – evaluarea.

Iata o reprezentare schematica a acestei problematici.

 

 

   Aceste componente impreuna cu continuturile lor, sunt prezentate pe schema

,, Repere conceptuale si metodologice, pentru realizarea calitativa ale actului didactic.

 


REPERE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PENTRU REALIZAREA CALITATIVA A ACTULUI DIDACTIC


                                                                                                                                                    

                                                                                                           

Esalonarea anuala a unitatilor de invatare

 
                                                                                                                                                                                                   

Text Box: Clasificarea 
instrumentelor
Text Box: Aplic. optionala 
a instumentelor
Text Box: Elaborarea 
instrumentelor

Continuturile programei

 


                                                                                                                        

Text Box: Optiunea 
profesor	elev

Text Box: Criterii de 
evaluare
Text Box: Probe
obligatorii	optionale

                            

Proiectarea unitatilor de invatare

rubricatura

Obiective de referinta

Detalieri de continut

Activitati de invatare

Resurse

Evaluare

De ce voi face ?                                                                                                                         

Ce voi

face ?                                                                                                                        

Cu ce voi face ?                                                                                                                         

Cum voi face ?                                                                                                                        

Cat s-a realizat?                                                                                                                         

Identificarea obiectivelor

Selectarea continutului

Determinarea acttivitatilor de invatare

Analiza resurselor

Stabilirea instrumentelor de invatare

Se trec numerele corespun-zatoare obiectivelor cuprinse in programa, care urmeaza a fi realizate

Selectarea mijloacelor din progra-ma menite sa realizeze obiectivele cadru si de referinta.

Activitatile de invatare pot fi cele din programa sau pot fi modificate, completate, inlocuite ! 

Pot cuprinde resurse materiale, umane, procedurale (metode de invatare, de predare etc.)

Pentru realizarea (cuantificarea)

progresului se aplica evaluarea:

Ø Predictiva

Ø Formativa

Ø sumativa

Text Box: Sugestii de elaborare

D. ELABORAREA SCALELOR DE NOTARE

 

C. APRECIERE - EVALUARE- NOTARE

 

Evaluari optionale

curenta

bilant

 
Text Box: Trasaturile noteiText Box: Functiile notei

CALIFICATIV - NOTA

 
Text Box: Formativa 
(continua)
Text Box: Sumativa 
(finala)
Text Box: Predictiva 
(initiala)

B. Tipuri de  evaluare

 
Text Box: Tipuri de scale


                                 


Schema proiectarii activitatilor didactice

Ghid metodologic pentru aplicarea programei

 

Planul calendaristic semestrial

 

2. 

 

2. 

 

Sistemul National Scolar de Evaluare

 

Proiectarea unitatilor de invatare

 

3. 

 

3. 

 


                                                                                               


                                                                                               

II. 

 

1. 

 


   Pentru o mai buna constientizare, este recomandabil studierea in ordinea cronologica ale celor trei componente.

I. PROIECTAREA.

             Despre proiectarea didactica.

Datorita faptului ca educatia fizica este exclusiv practica, realizarea proiectarii didactice este mai dificila. Aceasta proiectare reflecta modul in care invatatorul,institutorul sau profesorul de educatie fizica concepe realizarea competentelor specifice pentru fiecare clasa. Pentru o mai buna intelegere si interpretare, cadrul didactic ar trebui sa raspunda la cateva intrebari cum ar fi:

1. Ce inseamna proiectarea didactica ?

2. Care sunt documentele reglatoare elaborate de M.E.C.I ?

3. Care sunt documentele de planificare ?

1. Ce inseamna proiectarea didactica.

    Reprezinta o activitate de mare responsabilitate profesionala care decide realizarea competentelor din programa scolara si atingerea descriptorilor de performanta propusi.

2. Care sunt documentele reglatoare elaborate de M.E.C.I.

   Pentru a realiza o proiectare corecta si eficienta, cadrele care predau educatie fizica, trebuie sa cunoasca si sa aplice prevederile documentelor cu rol reglator care ofera fiecarei discipline cadrul legal de abordare a proiectarii demersului didactic. Aceste documente sunt urmatoarele:

  a.Programa de educatie fizica,

  b.Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport.

  c.Sistemul National Scolar de Evaluare.

 a.Programa de educatie fizica, elementul fundamental in realizarea proiectarii didactice, care stabileste competente, adica tintele care urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice.Ea descrie oferta educationala pentru un parcurs scolar determinat.

La baza revizuirii recente a programelor de educatie fizica s-a avut in vedere adaptarea acestora pe competente generale si specifice, derivate din competentele cheie europene.Noua programa revizuita are urmatoarea structura:

 -nota de prezentare care face referiri la unele dispozitii,

 -competentele cheie europene ( comunicare in limba materna, straina,

  competente sociale si civice etc. )

 -competentele generale,

 -valori si aptitudini,

 -competente specifice si continuturi pentru fiecare clasa,

 -sugestii metodologice,

 -normativ de dotare minimala.

Deci in aceasta programa fiecarei competente generale ii sunt asociate competente-specifice care se pot realiza cu ajutorul continuturilor. Conti

nuturile reprezinta esenta programei scolare si trebuie realizate la nivelul cel mai ridicat. Ele sunt obligatorii ( ca domenii de activitate) din care cadrul didactic are latitudinea de a opta pentru acele categorii de continuturi ce le poate realiza mai bine in scoala.

MODEL DE REALIZARE A DEMERSULUI 
DIDACTIC LA EDUCATIE FIZICA


b.Ghid metodologic de aplicare a programei.

Publicat de catre Consiliul National pentru Curriculum, are menirea de a oferi un traseu adecvat de lectura personalizata a curriculumului, in conformitate cu situatia concreta la nivel de scoala si clasa.. prima parte a ghidului prezinta repere conceptuale si metodice privind proiectarea acestui Curriculum national care de fapt constituie partea fundamentala. Celelalte parti ofera elemente specifice didacticii respectiv exemple de planificari, proiectari de unitati de invatare, exemple de programe de optional.

c.Sistemul National Scolar de Evaluare.

Este itrodus in anul scolar 1999-2000 la toate ciclurile (primar,gomnazial,liceal si profesional), avand un rol reglator atat pentru actuvitatea de instruire a elevilor, cat si pentru imbunatatirea strategiilor didactice.Sistemul este corelat cu continuturile programei, fiind aplicabil in toate unitatile scolare indiferent de conditiile existente si se adreseaza numai claselor care au prevazuta educatie fizica in trunchiul comun.

Ofera celor care predau aceasta disciplina posibilitatea sa opereze cu cele mai adecvate instrumente de evaluare.

Sistemul cuprinde:

 -metodologia de aplicare a sistemului,

 -capacitatile si competentele supuse evaluarii,

 -instrumentele de evaluare (probele de control),

 -criteriul minimal de promovabilitate,

 -descrierea probelor.

3.Care sunt documentele de planificare la educatie fizica.

 Dupa ce s-a clarificat problematica privind interpretarea programei in adevaratul ei spirit, din care nu lipseste autonomia acordata fiecarui cadru didactic in vederea mentinerii sau propunerii a altor activitati in functie de conditiile concrete din scoala,clasa, se poate  proceda la elaborarea documentelor de planificare, care sunt prezentate pe modelul alaturat. Trebuie precizat ca existenta acestor documente, este obligatorie pentru fiecare cadru didactic, asa cum urmeaza:

A. Esalonarea anuala a unitatilor de invatare.

Este documentul pe baza caruia se vor elabora si celelalte. In esenta acest document consta in stabilirea sistemelor (ciclurilor) de lectii pentru fiecare componenta sau subcomponenta din care se stabilesc teme, precum esalonarea acestora pe parcursul semestrelor sau anului scolar. Conceperea si marcarea ciclurilor tematice in functie de complexitate si importanta lor, se marcheaza in doua modalitati : ca unitate de invatare principala, evidentiata printr-o caseta sau linie lata, sau ca unitati de invatare secundare (marcate printr-o linie ingrosata). La distribuirea unitatilor de invatare  principale, trebuie  avute in vedere urmatoarele cerinte :

-       plasarea unitatilor de invatare incheiate cu evaluari sumative (cele atletice sau jocuri sportive), vor fi in functie de situatiile atmosferice favorabile  (primavara - vara toamna),

-       cuplarea a doua categorie de continuturi care nu solicita acelasi nivel de efort,

-       cuplarea rationala a celor doua cicluri tematice care necesita un timp mai mare de pregatire in lectie ( jocurile sportive) cu tematici de o complexitate mai mica si cu un timp mai redus de pregatire,

-       cuplarea a doua categorii de continuturi care pot favoriza transferul pozitiv de deprinderi cum este aruncarea mingii de oina si jocul de handbal.

In esenta acest document de planificare asigura corelarea dintre competentele specifice stabilite in programa si fiecare unitate de invatare cat si selectarea continuturilor.


Scoala..

Clasa

Profesor.

An scolar

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE PE CICLURI TEMATICE

UNITATI DE INVATARE

SEMESTRUL  I

V A C A N T A

SEMESTRUL  II

LUNA

SEPT.

OCT.

NOI.

DEC.

IAN.

FEBR.

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

SAPTAMANA

1

2

3

4

5

6

7

V A C A N T A

8

9

10

11

12

13

14

V A C A N T A

14

15

16

17

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

V A C A N T A

11

12

13

14

15

16

17

18

Viteza

Indem.

Forta

Rezist.

Depr. apl. util.

PROBE SI RAMURI SPORTIVE

ATLETISM

AV

AR

SL

SI

AM

O

JOC. SPORT

B

F

H

GIM

GA

SA

Pr. alterna

Prob. si norme

de evaluare


B.   Plan calendaristic semestrial.

         In contextul noului curriculum, planificarea calendaristica este un document administrativ care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei respectiv competentele specifice si continuturi, cu alocarea de timp considerata optima de catre pedagog pe parcursul unui semestru sau an scolar.

Numarul de ore alocat fiecarei unitati de invatare reprezinta numarul de lectii in care se realizeaza unitatea respectiva, stiind ca, de regula in aceeasi lectie va mai fi abordata si o a doua unitate de invatare. Planul calendaristic este acelasi pentru toate clasele din anul de studiu respectiv, daca acestea beneficiaza de aceeasi schema orara, in celelalte cazuri fiind necesar sa se elaboreze planuri calendaristice diferite. Aceste noi structuri ale planurilor calendaristice transforma acest document din unul pur administrativ in unul functional cu importante contributii in organizarea demersului didactic.

 

PLAN  CALENDARISTIC

Clasa …….. Semestrul …..

 

UNITATEA DE INVATARE

COMPETENTE DE REFERINTA

CONTINUTURI

NR. ORE ALOCA-TE

SAPTA- MANA

Capacitatea organizatorica

Dezvoltarea fizica armonioasa

Viteza

Indemanarea

Forta

Rezistenta

Deprinderi motrice de baza

Deprinderi aplicativ-utilitare

Alergarea de viteza

Alergarea de rezistenta

Aruncarea mingii de oina

Joc sp.

Gimnastica acrobatica

 

Sarituri la aparate

C.   Proiectarea unitatilor de invatare.

  Unit.de invatare:……………….

   Nr. de ore:…….                                                                                              Cls.:……..

Proiectarea unitatii de invatare

 

Nr.

Lec-tiei

Obiective

de

referinta

Detalieri de continut

Activitati de invatare

Resurse

Obs

       Aceste unitati de invatare sunt considerate elemente generatoare ale planificarii calendaristice. O unitate de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila, cuprinzand un numar diferentiat de lectii. pentru o proiectare cat mai corecta si eficienta, este recomandabil sa fie studiata schema de mai jos.

La elaborarea unitatii de invatare se precizeaza denumirea unitatii de invatare si clasa pentru care este elaborata. Proiectarea ei se realizeaza tabelar dupa cum urmeaza:

a.      In prima rubrica se inscrie numarul lectiei din totalul celor alocate unitatii de invatare,

b.     In a doua rubrica se inscriu competentele specifice urmarite a fi realizate pentru unitatea de invatare respectiva.

c.     Rubrica urmatoare cuprinde detalieri de continut in care se inventariaza toate procedeele tehnice care sunt supuse instruirii in lectia respectiva.

d.     Urmatoarea rubrica este destinata prezentarii activitatilor de invatare (redactarea sistemelor de actionare), precizarea unor metode de predare etc.

e.      Rubrica resurse este destinata precizarii mijloacelor de invatamant (pe care trebu-ie sa le asiguram), instalatiilor, marcajelor, cronometrelor, ruletelor, etc., necesare realizarii categoriilor de continuturi planificate pentru unitatea de invatare.

f.       In rubrica observatii se vor insera tipurile de evaluare folosite de cadru  didactic pentru aceasta categorie de continuturi (evaluari predictive, formative, sau sumative) si instrumentele de evaluare.

 Identificarea unei unitati de invatare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de catre cadru didactic pe baza lecturii programei, utilizand surse diverse, este primul pas de identificarea unitatilor de invatare in care va fi impartita materia anului scolar. Activitatile de invatare se construiesc prin corelarea competentelor specifice la continuturi si presupun orientarea catre un anumit scop, redat prin tema activitatii.

Proiectarea de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare.

Conceptul de proiectare didactica.

  Proiectarea procesului instructiv-educativ la educatie fizica incuba trei parametrii fundamentali:

 - precizarea finalitatilor la nivelul treptelor scolare al unei lectii sau a unei actiuni instructiv-educative concrete,

 - elaborarea tehnologiilor de realizare a competentelor stabilite,

 - stabilirea instrumentelor de evaluare, a rezultatelor exersarii.

Caracteristici comune ale actului de proiectare.

 - proiectarea didactica are caracter de anticipare pentru o unitate de invatare-exersare sau de evaluare,

 - se elaboreaza ca un demers algoritmic cu pasi si etape bine precizate.

Proiectarea didactica presupune un sistem bazat pe trei intrebari:

1        Spre ce tind, sau ce obiective vom urmari in cadrul lectiilor de educatie fizica

2        Cum se ajunge acolo sau ce strategii de actionare, modalitati de exersare concreta sa adopt? Este vorba de organizarea continutului instructiv, de metodele, procedeele si mijloacele utilizate, de exercitiile folosite in acest scop .

3        Cum vom sti cand am ajuns ? Acest aspect este concretizat la educatie fizica prin stabilirea unui sistem concret si coerent de evaluare a indeplinirii activitatilor programate ?

Criterii de repartizare a unitatilor de invatare.

1.Selectarea continuturilor de invatare. care se realizeaza dupa urmatoarele puncte de vedere sau criterii:

  a. Baza materiala a scolii: - este un criteriu care se refera la inventarierea conditiilor materiale si a mijloacelor existente din scoala respectiva ( baza sportiva, sala, teren, dotari.)

  b. Nivelul de pregatire a elevilor, care constituie un reper de pornire in instruire. Se refera si se realizeaza prin anumite verificari si aprecieri, la fiecare inceput de an scolar.

  c.  In functie de numarul orelor.

2.Defalcarea continuturilor si a cerintelor didactice.

  - unitatile de invatare care se abordeaza pentru prima oara, pot constitui un argument pentru prevederea lor ca teme intr-un numar mai mare de lectii,

  -  cele cu un grad mai ridicat de complexitate, de exemplu jocurile sportive si gimnastica acrobatica, trebuie abordata intr-un numar sporit de lectii,

  -  posibilitatea de exersare pentru realizarea unitatii de invatare oferite de baza materiala a scolii, determina alocarea diferentiata a numarului de lectii in care acestea se abordeaza ca teme,

  -  nivelul de pregatire a elevilor dobandit prin achizitii anterioare, poate determina restrangerea numarului de lectii alocate invatarii,

  -  unitatile de invatare care fac si obiectul evaluarii sumative pot fi prevazute intr-un numar mai mare de lectii.

3.Repartizarea unitatilor de invatare de-a lungul anului scolar.

-         unitatile de invatare care presupun amenajari si dotari in aer liber (jocuri sportive, atletism), vor fi plasate de regula in intervalele septembrie-octombrie respectiv martie-iunie, iar cele care se pot aborda numai in spatii amenajate, in intervalele noiembrie-martie,

-         unele unitati se pot proiecta pe mai multe cicluri tematice, unele prevazute a se desfasura in aer liber si altele in spasii anterioare amenajate,

-         unitatile de invatare care fac obiectul evaluarii sumative, trebuie astfel amplasate, incat sa asigure echilibrarea pe semestre a numarului de calificative (note pe baza carora se va incheia media semestriala,

-         este recomandata amplasarea a unor cicluri tematice ale unitatilor de invatare care solicita si valorifica aceste calitati motrice (calitatea motrica viteza inaintea unitatilor de invatare

,,alergare de viteza,, sau saritura in lungime cu elan.


Schema proiectarii unei unitati de invatare

Cu ce

 voi face?

 

Se selecteaza mijloace din programa scolara menite sa realizeze obiectivele cadru si de referinta

 

Activitatile de invatare pot  fi cele din programa, completate, modificate sau chiar inlocuite cu altele pe care profesorul le considera adecvate atingerii obiectivelor

 

Se trec numerele corespunza-toare  competentelor, cuprinse  in programa scolara, care urmeaza a fi realizate

 



Despre modul de cuplare a unitatilor de invatare.

Pe baza programei si particularitatilor de elevi, cadru didactic poate decide caror unitati de invatare le atribuie statutul de unitati de invatare principala si carora de unitati de invatare secundare. Criteriile care stau la baza acestei diferentieri sunt:

 -contributia specifica a unitatii de invatare la realizarea unuia sau mai multor competente,

 -timpul necesar realizarii a acestor unitati in lectii,

 - nivelul de pregatire initial al elevilor,

 - perioada in care sunt plasate ciclurile tematice ale unitatile de invatare,

 - sa se cupleze teme care sa se completeze reciproc pentru realizarea unei densitati motrice corespunzatoare in intregii lectii

 - sa nu se prevada simultan temele de debut sau de incheiere a doua unitati de invatare, deoarece ar conduce la situatia ca in aceeasi lectie sa avem doua teme diferite cu caracter de invatare, sau doua teme diferite cu caracter de evaluare sumativa.

   Proiect didactic.

Proiectul didactic reprezinta conceperea didactica a unei lectii , care de fapt reprezinta principala forma de organizare a procesului instructiv-educativ, fiind cadrul pedagogic unitar prin intermediul caruia elevii acumuleaza cunostinte.

   Alaturat va prezentam un model de proiect didactic.

  

P r o i e c t   d i d a c t i c

Data :

Clasa:                             Tema:………………………………………………….

Locul:                              …………………………………………………………

                                        

                                    Tipul:..

Obiect.operationale:

*cognitive:..

*psiho-motorii:.

*afectiv-atitudinale:.

Resurse procedurale:

Mijloace:..

                                            

Momentele

    lectiei

             Continut- mijloace

Doza-

   re

Formatii de lucru

Indicatii metodice

Obser

  vatii

Lectia de educatie fizica.

Structura  lectiei de educatie fizica.

Prin structura de lectie se intelege succesiunea in care sunt parcurse principalele etape ale unei lectii, delimitate in timp.

In decursul anilor,specialisti ai domeniului, au sustinut mai multe modalitati de structurare a lectiei: pe parti, momente, verigi, sau mai recent situatii de instruire, care este recomandata pentru toate disciplinele de invatamant. Iata structurarea lectiei pe ,,situatii de instruire’’.

1.Organizarea colectivului de elevi. Durata 2-3 min.

Competente specifice:

- organizarea clasei pentru inceperea ordonata a lectiei,

- disciplinarea comportamentelor elevilor,

- captarea atentiei si trezirea interesului pentru activitate,

- verificarea prezentei si a tinutei,

- sisteme de actionare(continut),

- raport facultativ la clasele mici,

- inregistrarea frecventei elevilor,

- anuntarea temelor si a competentelor specifice majore,

- exercitii de front si formatie,de captarea atentiei.

Forme de organizare si exersare.

- in linie pe 1-2 randuri,

- in careu,semicerc,etc.

Densitatea. – se obtine prin alternarea exercitiilor mentionate.

Atractivitatea –se realizeaza prin efectuarea exercitiilor sub forma de intrecere intre grupe sau individual.

2.Pregatirea organismului pentru efort. 3-5 min.

Competente specifice:

- angrenarea treptata in efort a marilor functii ale organismului,

- realizarea unei stari de excitabilitate optima,

- angrenarea treptata in efort a aparatului locomotor.

Sisteme de actionare(continut).

- mers si alergare in diferite variante,

- exercitii din lectiile anterioare,

- exercitii simple,angrenand principalele segmente ale corpului

Forme de organizare.

- in coloana cate unul,cate doi,in semicerc.

Densitatea

- se obtine prin exersarea frontala din deplasare,de pe loc sau alternativ.

Varietatea.

- se obtine prin utilizarea unor exercitii variate ca structura.

Atractivitatea.

- se realizeaza prin stimularea permanenta a interesului elevilor pentru efectuarea corecta a exercitiilor,evidentiind elevii care le executa corect.

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor. 5-12 min.

Competente specifice:

- influentarea,in mod colectiv, a aparatului locomotor,

- educarea atitudinii corporale corecte,

- influentarea mobilitatii articulare, a elasticitatii articulare.

Sisteme de actionare.

- exercitii analitice cu influenta  selectiva specifica fiecarui segment,articulatie,grupa musculara,

- exercitii de mobilitate si suplete.

Forme de organizare si exersare.

- in linie,in semicerc,in coloana de gimnastica.

Varietatea.

- se obtina prin schimbarea periodica a continutului complexelor de exercitii.

Atractivitatea.

- se realizeaza prin efectuarea unor exercitii ,,model’’ efectuate de invatator sau de unii elevi,respectiv

pe fond muzical.

4. Dezvoltarea calitatilor motrice (viteza, indemanare)

5. Invatarea actiunilor motrice(cunostinte priceperi si deprinderi). 15-30 min.

Competente specifice: - vizeaza realizarea unitatilor de invatare planificate pentru o lectie si pentru intreg ciclul tematic.

Sisteme de actionare

- in functie de specificul unitatii de invatare abordate se opereaza cu exercitii de complexitate variabile. In stadiul de consolidare-perfectionare,sistemele de actionare pot fi corelate cu nivelul de pregatire a elevilor,constituiti in grupe valorice.

Varietatea.

- se realizeaza prin modificarea periodica a sistemelor de actionare. 

Atractivitatea.

-                     se obtine prin cunoasterea permanenta a rezultatelor exersarii de catre fiecare elev si stimularea autodepasirii. Periodic se recomanda organizarea unor intreceri la nivelul clasei.

6. Dezvoltarea calitatilor motrice (forta, rezistenta)

7. Linistirea organismului. 1-2 min.

Competente specifice:

- prevenirea treptata a marilor functiuni ale organismului la un nivel cat mai apropiat de starea de la inceputul lectiei.

Sisteme de actionare(continut) - mers si alergare usoara, insotita de miscari de relaxare,exercitii de respiratie,exercitii de captarea atentiei.

Varietatea. - se realizeaza prin schimbarea periodica a exercitiilor folosite

Atractivitatea - se obtine prin explicarea unitatii exercitiilor efectuate.

8. Incheierea organizata a lectiei si recomandari pentru activitatea ulterioara.    1-2 min.

Competente specifice: - captarea atentiei elevilor si prezentarea unor concluzii.

Sisteme de actionare.

- evidentierea aspectelor pozitive si negative constate pe parcursul lectiei

- precizari privind modul de executie corecta a unor exercitii fundamentala,

- recomandari individuale si generale pentru activitatea independenta.

Forma de organizarea si exersare.

- in linie pe un rand,pe doua randuri,in semicerc sau in alte formatii

Varietatea - se obtine prin schimbarea de la o lectie la alta a modelului de prezentarea concluziilor si recomandarilor.

Atractivitatea se realizeaza prin evidentieri efectuate prin realizarea unor demonstratii ,,model’’.

Procesul de predare-invatare izolata a unor continuturi.

Ce si cum trebuie predat-invatat izolat.

    La clasele I-II acest tip de continuturi este mai mare. Se vor preda-invata izolat componente ale capacitatii de organizare(intoarceri de pe loc,coloana de gimnastica, etc.), deprinderi motrice de baza .

Deprinderile utilitar-aplicative,procedeele tehnice de baza din jocul sportiv,elementele de gimnastica acrobatica,probele atletice necesita o predare-invatare izolata. Exemple de asemenea structuri simple, sunt:

- adunarea,alinierea si pozitiile de drepti si pe loc repaus,

- pornirea si oprirea din mers pe loc si cu deplasare,

- mersul pe varful,pe calcaie,pe partile laterale ale labei piciorului,

- alinierea,pornirea,mersul in cadenta si oprirea,

- aruncarea lansata cu doua maini si prinderea cu doua maini la piept,

- startul si lansarea de la start,

- tinerea - pasarea-prinderea mingii,

- pozitia fundamentala, deplasarile specifice si lucrul bratelor,

- marcajul si demarcajul,

- pasa si preluarea.

Exemple de continuturi noi care pot fi predate-invatate in structuri:

de regula,deprinderile invatate anterior se cuprind in acest tip de structuri motrice pentru a favoriza predarea-invatarea unui nou continut,cu care elevii sa poata opera in intreceri(stafeta,jocuri dinamice si pregatitoare,etc.).

Consolidarea cunostintelor,deprinderilor si actiunilor insusite, prin integrarea lor in structuri si actiune progresiv crescute. Aceasta modalitate concura la integrarea continuturilor invatate in sisteme de actionare similare sau apropiate de cele specifice activitatilor practice globale.

 La procedeele si actiunile tactice din jocurile sportive,exersarea trebuie organizata si sub forma de jocuri pregatitoare.

 Elementele acrobatice invatate se vor consolida prin exersarea sub forma de ,,legari’’ si de linii acrobatice.

Consolidarea cunostintelor,deprinderilor si actiunilor insusite prin exersarea globala a ramurilor de sport

Despre continutul si structura orei de educatie fizica.

                          Organizarea si desfasurarea orei.

 1. Momente organizatorice:

  a  Joc,, Cine se echipeaza mai repede”-motivarea elevului de a se pregati in cel mai scurt timp pentru ora.

       Joc,, Cine este cel mai ordonat si disciplinat”-formarea unei deprinderi de ordine si disciplina la aranjarea hainelor dupa dezechipare.

  b. Formatii de adunare:-formatii in cerc cu prinderea bratelor in mijlocul spatiului de lucru (cls. I.) , apoi ghemuire, iar la semnal ridicare in picioare si salutul:-,, Buna ziua copii”!. Urmeaza salutul copiilor:-,,Buna ziua”!.

                                           -in linie pe un singur rand, pe doua randuri etc.

  c. Raportul-unde este cazul.

  d.Verificarea echipamentului, absentelor, a starii de sanatate.

  e. Anutarea temelor.

  f. Jocuri de captare a atentiei:-,,Colturi colorate”, Jos-sus!”, Gaseste-ti locul in formatie”, Lac-mal”, etc.

  2.  Exercitii de front si formatii.

   a. Pozitii:- drepti (cu calcaiele lipite), comanda:-,, Clasa drepti”!.

                  - pe loc repaus (ducerea unui picior usor inainte sau lateral), comanda:-,, Clasa pe loc repaus”!

   b. Intoarceri:- spre stanga la comanda:-,,La stinga”!

                       - spre dreapta la comanda:-,,La dreapta”!

Observatii:- In aceste doua siuatii se fac intoarceri de 90* care la inceput pot fi efectuate prin saritura

                    - Intoarcerea de 180* la comanda .-,, La stanga imprejur”!.

   c. Deplasarile:-sunt forme de baza la schimb de locur

       - din mers:- pornirea se face la comanda:- ,, Cu mers normal,mars”!

                        - mersul ritmat se efectueaza la numaratoare folosind urmatoarele comenzi:- ,, Stang-drept”! sau ,, Unu-doi”!. Mai tarziu se poate utiliza bataia palmelor sau fluierul etc.

       - din alergare: alergarea se efectueaza la comanda:-,, Clasa! Pas alergator,mars!”, la care clasa trece din mers in alegare.

Schimbarea directiei de deplasare se va efectua la comanda:-,, Cu ocolire la stanga (dreapta), mars!”.

Oprirea deplasarii se face la comanda:-,, Clasa ! Stai! Unu- doi!”.

  3. Formatii, schimb de formatii:- forma de baza este randul.

       - in linie pe un singur rand:- unul langa celalalt la distanta de o palma sau cot, cu fata orientata inainte, comanda:- ,, In linie pe un singur rand,adunarea!”. Ca joc:-,, Gaseste-ti locul in formatie!.

       - coloana cu o dispunere in adancime, adica unul in spatele celuilalt, cu respectarea unei distante stabilite. Comanda:-,, Clasa in coloana cate unudoietc., mars

   

 - in cerc dispunerea se face cu fata spre interior. Dispunerea se poate efectua prin tineri de maini de la primul si pana la ultimul

  4. Variante de mers si alergare.

        a. de mers:- normal, cu ridicarea genunchilor sau a calcaielor, cu pasi adaugati inainte, inapoi, lateral, pe varfuri, in ghemuit, cu genunchii intinsi, pe calcaie, pe partea exterioara ssi interioara a talpei, cu anumite pozitii de brate etc.

        b. de alergare:- normala, cu genunchii ridicati, cu calcaiele la sezuta, pasi adaugati, incrucisati, joc de glezna etc.

Jocuri recomandate pentru mers si alergare:-ursul pe carare, Mersul uriasului, Mersul piticului, Cum merge racul, Cine alearga mai corect, Trenuletul, Statuile etc.

Variantele de mers si alergare sunt folosite in partea destinata incalzirii organismului. Jocurile recomandate pot fi folosite tot in aceasta parte pentru motivareaelevului, trezirea interesului si evitarea monotoniei.

Pot fi folosite exercitii si jocuri de sarituri cum ar fi:-cum sare iepurasul, Broastele in apa, Lac-mal, Cercul zburator etc.

  5. Exercitii libere pentru influentarea selectiva a aparatului locomotor.

Se refera la incalzirea segmentara a corpului, cu urmatoarea grupare:

a.           exercitii pentru gat:-inclinari, rasuciri, rotari de gat;

b.          exercitii pentru brate si umeri:- arcuiri, rotari, balansari de brate;

c.          exrcitii pentru trunchi:- indoiri, rasuciri, aplecari, rotari, ,extensii, etc.

d.          Exercitii pentru picioare:- balansari, ridicari, rotari, etc.

e.           Exercitii si jocuri pentru dezvoltarea vitezei si (sau) indemanarii.

II. Realizarea temelor prouse

     Tratarea temelor prevazute in planificare, conform planului conceput.

III. Partea de incheiere a orei.

- deplasari usoare cu exercitii de relaxare, de respiratie.

Jocuri recomandate:-,,Ura”!, Strigaturi ritmate, etc.

-                     Concluzii, aprecieri, recomandari. 

   

                         

                            

Lectiile de educatie fizica in aer liber.

    Organizarea cu prioritate a lectiilor de educatie fizica in aer liber constituie chiar in anotimpul racoros o recomandare si o cerinta fundamentala a pastrarii si intaririi sanatatii, a dezvoltarii fizice generale a elevilor.

    Lectia de educatie fizica efectuata in aer liber influenteaza favorabil valoarea oscilatiilor organismului in diferite sezoane, in special termoreglarea. Particularitatile influentei exercitate de diferitele conditii ale vremii asupra starii organismului elevilor reprezinta una dintre problemele fundamentale ale organizarii lectiilor in aer liber. De aceea elevii trebuie sa fie convinsi de binefacerile calirii in cadrul lectiei,fiind interesati in procesul si rezultatele acesteia. Echipamentul lor la lectie trebuie sa fie corespunzator conditiilor naturale si potrivit cantitatii si calitatii exercitiilor fizice care urmeaza sa fie efectuate.

    Activitatea de educatie fizica in aer liber trebuie sa tina seama de urmatoarele indicatii metodico-organizatorice:

    1. Imbinarea armonioasa in planificare a continuturilor invatarii, in concordanta cu factorii naturali de calire,de conditiile naturale,de baza materiala din scoala,de sarcinile ce decurg din programa.

    2. Intensificarea prudenta si treptata a mijloacelor calirii,dozarea lor atat in ceea ce priveste intensitatea,cat si durata actiunii asupra organismului elevilor.

    3. Aplicarea sistematica a mijloacelor de calire in diferitele ei forme de organizare si de preferat in cea complexa.

    In vederea alcatuirii unei lectii sau a unui sistem de lectii pentru diferitele categorii de elevi,sunt necesare urmatoarele recomandari:

    - cunoasterea caracteristicilor colectivelor de elevi pentru care se elaboreaza lectia sau sistemul de lectii,

- concordanta nivelului de pregatire,crestere si dezvoltare fizica armonioasa  a elevilor cu cerintele varstei,sexului,gradului de pregatire,

    - stabilirea mijloacelor si metodelor folosite,dozarea acestora si alegerea formelor de lucru,potrivit particularitatilor unor categorii de elevi,

    - stabilirea si procurarea materialelor necesare instruirii.

    In functie de anotimpuri continuturile programei pot fi planificate in felul urmator:

A. Toamna- primavara.-  

a). O parte din aceasta perioada se prezinta calda,uscata.

In aceasta perioada pot fi planificate urmatoarele componente :

- atletism:- alergare de viteza 25m, sau naveta 5x5m,

                      - dezvoltarea unor calitati motrice,

                      - saritura in lungime cu elan,

                      - deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative,

                      - jocuri de miscare,jocuri sportive etc.

      b). O parte a acestei perioade devine mai rece,mai friguroasa. Se planifica:

      - atletism:- diferite aruncari la tinta,la distanta,

                      - aruncarea mingii de oina la distanta,

                      - alergare de durata,

      - deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative,

      - jocuri de miscare,stafete,concursuri,etc.

 

 

B. Perioada de iarna.

      a). prima parte a perioadei se prezinta cu o vreme friguroasa,cu ger dar fara zapada. Se planifica:

     - saritura in lungime de pe loc,

     - jocuri de miscare,

     - deprinderi motrice utilitar-aplicative,

     - stafete si jocuri de concurs.

     b). Perioada cu vreme friguroasa,ger cu zapada. Se planifica:

     - jocuri de miscare,

     - stafete,concursuri,aruncari la tinta si la distanta cu bulgari de zapada,

     - stafete si jocuri,concursuri cu sanii.

C. Perioada de vara.- mai-iunie.

     - atletism: - saritura in lungime din elan,

                      - alergari de durata,

     - jocuri sportive-mini handbal,mini fotbal,mini baschet.

Distribuirea probelor de evaluare.

     a).Perioada de toamna:- alergare de viteza sau naveta 5x5 m,

                                          - aruncarea mingii de oina la distanta de pe loc,saritura in lungime de pe loc

     b).Perioada de primavara:- alergari de durata,

                                              - aruncari.

     c). Perioada de iarna:       - complex de dezvoltare fizica armonioasa,

                                              - gimnastica acrobatica,

                                              - deprinderi utilitar-aplicative.

     d). Perioada de vara:        - jocuri sportive,jocuri cu mingea etc.

Mijloace materiale improvizate:

-                     bastoane confectionate din cozi de maturi,

-                     corzi de sarit,

-                     cercuri confectionate din sarma sau din alte materiale,

-                     fanioane colorate,

-                     flacoane din plastic(de diferite marimi) umplute cu nisip, etc.

II. PROCESUL DE PREDARE-INVATARE

  

Este urmatoarea componenta  a actului didactic. Acest proces trebuie sa fie realizat prin respectarea intocmai a temelor prevazute in documentele de planificare conform prevederilor programei de educatie fizica. Acestea sunt insirate sub forma de continuturi din care au fost selectate, stabilite unitatile de invatare. Procesul de predare pretinde de un nivel ridicat de pregatire profesionala din partea celor care predau aceasta disciplina dublata de cea metodica.

   Actul de predare-invatare este un element important al educatiei prin care pot fi formate, dezvoltate priceperile, deprinderile, respectiv calitatile motrice. Realizarea obiectivelor propuse nu poate fi conceputa fara o unitate intre instruire si educatie, in care un rol important revine urmatorilor factori:

a. Cunostita si priceperea profesionala este o cerinta importanta fara de care nu poate interveni la corectarea greselilor sau la demonstrarea exercitiilor.

b. Farmecul personal impreuna cu priceperea profesionala, saigura imaginea pozitiva a pedagogului, ceea ce este foarte important in cazul elevilor.

c. Pozitia autoritara derivata din statutul social , il determina pe elev sa fie constient de faptul ca pedagogul are o imagine clara si completa despre el.

d. Pedeapsa si recompense, sunt considerate ca niste competente ale cadrului didactic, utilizate in cadrul procesului instructive-educativ in functie de comportamentul elevului.

CURRICULUM  PE CLASE.

Competentele specifice si continuturile invatarii.

 

 Ca parte a invatamantului pruniversitar, ciclul primar trebuie sa asigura baza pregatirii elevilor pe linia competentelor cheie europene stabilite ca finalitati ale sistemelor educationale si de formare profesionala din tarile Comunitatii Europene.

Programa de educatie fizica document reglator al procesului de invatamant, stabileste si permite fiecarui cadru didactic formarea competentelor specifice, utilizand ca mijloace, categoriile de continuturi pe care le considera eficiente, corespunzator particularitatilor clasei si a conditiilor concrete din scoala. Continuturile reprezinta esenta programei scolare si trebuie realizate la nivelul cel mai ridicat.Ele sunt de fapt mijloace de realizare a competentelor specifice si a celor generale, stabilite prin programa scolara.

    In continuare prezentam schematic continuturile programelor pe clase, care au fost elaborate in anul 2009.

Curriculum  pe  clase( I-IV).

                             

                                    

Cls. I.                     II.                  III.                       IV.

1.Elemente ale   -pozitiile corpului    - idem            -  idem                 -  idem

dezvoltarii fi-    -miscarile partile      - idem            -  idem                 -  idem

zice armonioa     corpului

se.                       –ex. de prelucra- 

                             re selectiva a

                             segmentelor cor-    - idem             -  idem                -  idem

                             pului.

                            -complexe de dez-

                             voltare fizica

 --------------------- ----------------------------------------------------------------------------------------

2.Elemente de    -formatii de aduna-                        -in linii,coloane   -  idem

organizare.          nare,de deplasare,  -porniri si       -raportul,

                            -pozitii de drepti si    opriri din       coloana cate 4,

                             pe loc repaus,           mers pe        -idem dar din

                            -intoarceri prin sa-    loc.                mers.

                             ritura la stanga si

                             la dreapta

3.Calitati mot-   -1.Viteza-formele:  

rice.                      –de reactie,

                               - de executie,        -idem

                               - de deplasare.                            –pe distante          -  idem

                                                                                    variate.     

                            -2.Indemanare.                                                           

                               -coordonarea        -idem             -manevrari de      -  idem

                                 actiunilor                                   obiecte.

                                 motrice

                             -3.Forta                                                                            

                               -dinamica si          -idem             -idem                   -  idem

                                 segmentara

                             -4.Rezistenta       

                               -rezistenta             -idem             -cresterea             -  idem

                                generala la                                   duratei

                                eforturi aerobe

                              -5.Mobilitate          -idem             -mobilitate           -  idem                                                                                          

                                articulara

4.Deprinderi         -mersul(variante)  -idem             -cu pas fandat      -in cadenta

motrice de            -alergarea(var.)                            -cu scimb de        -opriri,porniri

baza                      -saritura(var.)                                 directii.              –la coarda,in

                              -aruncarea si prin                                                        adancime

                               derea(azvirlita,la  -idem             -idem                    -proced.de prinderi

                              -prinderea cu doua

                               maini

5.Deprinderi        -escaladarea           -idem            -idem                     -idem

utilitar-aplica-     -tractiuni-imping.  –a unui par   -pe banca de         

tiva.                                                     tener              gimnastica           -idem

                              -echilibru               -pe suprafete –cu intoarceri        -idem                

                              -transport de obi.   –indiv.pe per.- idem                   -idem

                     

                              -catararea               -pe scara fixa –idem                   -idem

                              -tararea                   -pe palme,gen.-idem                  -idem

                              -stafete si jocuri     -idem               -idem                  -idem

6.Deprinderi        1.Atletism.      

motrice ele-          -alerg.de viteza     -idem              -start.din pic.        –idem

mentare spor-      -alerg.de rezist.     –idem                                           -idem

tive elementa-     -sarituri                  -idem             -scoala sariturii     -idem

re                         -arunc.mingii de    -idem              -idem                    -idem

                                oina               

                              2.Gimnastica

                              -elemente statice   -idem              -idem                    -idem

                              -elem.dinamice     -idem              -idem                    -idem

                              3.Jocuri sportive

                              -jocuri dinamice

                               si pregatitoare

                               pentru minifotbal, -idem             -idem                    -idem

                               minihandbal,mini

                               baschet.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului.

    Prin competentele speciale stabilite pentru fiecare clasa, prin continuturile prevazute de programa scolara, prin metodologia activitatilor de invatare si prin instrumentele de evaluare, stabilite in sistemul national scolar de evaluare a elevilor la disciplinele educatie fizica trebuie sa se educe atitudinea de responsabilitate fata de propria dezvoltare si sanatate.

    Realizarea acestor competente presupune un demers didactic complex, care vizeaza activitatea din lectiile de educatie fizica.

    In lectiile de educatie fizica,influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului elevilor reprezinta un obiectiv constant in virtutea caruia se actioneaza complex si sistematic,incluzand urmatoarele tipuri de masuri,actiuni didactice practice:

    - influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului elevilor nu se constituie, de regula, in teme,ea realizandu-se constant in structura lectiei,

    - cumulativ, prin succesiunea acestei situatii de instruire,se urmaresc formarea reflexului de atitudine corporala corecta,dezvoltarea supletei musculare si mobilitatii articulare,prevenirea instalarii atitudinilor deficiente etc. Pentru realizarea acestei secvente a lectiei,cadrul didactic va concepe 6-8 exercitii,fiecare vizand direct o regiune,zona sau segment,precizand pozitia initiala din care se vor efectua miscarile componente incadrate in 4-8 timpi. Ordinea in care se executa cele 6-8 exercitii este:

    - exercitiul pentru segmentul cap-gat,

    - exercitiile pentru brate-umeri:indoiri-tractiuni,intinderi-atarnari,duceri,extensii,,balansari,rotari,cata-

rari si impingeri,

- exercitii pentru spate-trunchi:aplecari-indoiri,inclinari,rotari,rasuciri,arcuiri-extensii

    - exercitii pentru abdomen:ridicari si mentineri,

    - exercitii pentru picioare.ridicari,indoiri,pasiri,fandari,pendulari,genuflexiuni,rotari.

Indicatii metodice :

     - Exercitiile cu obiecte constituie o posibilitate de gradare in aplicarea exercitiilor destinate pregatirii analitice

 a aparatului locomotor. Astfel exercitiile cu mingi,executate individual si pe perechi,dezvolta forta musculara si

 intaresc articulatiile. Cele cu cercuri si esarfe dezvolta indemanarea,orientarea

 spatiu,mobilitatea,expresivitatea. Exercitiile la aparate si cu aparate(scara fixa,banca de gimnastica si celelalte

 aparate,trebuie folosite cu mai mult curaj in lectii.

     - Exercitiile de dezvoltare fizica influenteaza pozitiv si psihicul,solicitand concentrarea atentiei,spiritul de observatie,memoria,imaginatia etc.

    - Invatarea pozitiilor incepe cu cel ale bratelor,picioarelor,trunchiului,capului,invatatorul lucrand impreuna cu elevii.

    - La clasele mai mici exercitiile de trunchi se efectueaza din pozitiile departat si sezand departat.

    - De regula,copii din clasele mici,in timpul executiilor,contracta exagerat musculatura,blocheaza respiratia. Pentru a evita aceste greseli,se recomanda ca exercitiile sa fie repetate de mai multe ori in aceeasi lectie.

JOCURILE DE MISCARE.

     Jocul de miscare reprezinta o varianta a activitatii ludice in care rolul miscarilor este clar exprimat.Cele mai multe jocuri de miiscare se desfasoara pe baza de intrecere si sub forma de stafeta.Uneori iau forma parcursurilor aplicative sau a parcursurilor cu obstacole. Parcursurile aplicative contribuie, prin marea lor varietate si accesibilitate, la dezvoltarea motricitatii complexe. Ele sunt atractive prin ineditul lor si prin starea de emulatie pe care o dezvolta. Totodata, cuprind miscari cunoscute, care se perfectioneaza si se consolideaza prin repetare.

     Ceea mai eficienta forma de angrenare in efort este intrecerea sub forma de stafeta, proba pe echipe-simpla sau combinata-care se desfasoara pe o anumita distanta.

     Pentru ca participantii sunt pusi in situatia de a executa rapid anumite actiuni, in conditii dificile, sunt solicitate si totodata dezvoltate, pe langa calitatile motrice, si unele calitati morale si caracteriale:vointa, darzenia, hotararea, prezenta de spirit, stapanirea de sine. Executia corecta presupune, sub aspect moral, responsabilitate, spirit colectivist, cinste, sinceritate.

    Un loc important il ocupa stafetele cu obstacole care contribuie la dezvoltarea indemanarii, fortei, rezistentei, stimulandu-i pe elevi, atragandu-i, creand un climat emotional favorabil.Exercitiile cu obstacole stimuleaza dezvoltarea tuturor calitatile motrice.

    Un element important al jocului il constituie regulile acestuia.Ele determina elementele cele mai constante in asezarea jucatorilor si cele mai tipice in deplasarea acestora, precizand caracterul comportarii, drepturile si obligatiile participantilor, stabilesc mijloacele de conducere a jocurilor, procedeele si conditiile de apreciere a rezultatului.

    Jocul de miscare se deosebeste, la diferite varste, prin sarcini, continut, mod de organizare, numar de reguli.Cu ajutorul jocului de miscare, prescolarul si scolarul dobandesc cunostinte, priceperi si deprinderi motricede baza, ca: mersul corect, alergare economica, saritura si aruncarea; in acelasi timp li se dezvolta calitatile motrice de baza necesare in viata de relatie. Vizeaza de asemenea perfectionarea deprinderilor motrice de baza, in conditiile variate si complexe, ceea ce determina o mai mare solicitare din punct de vedere motric, intelectual si afectiv.

    La varsta scolara, jocul de miscare constituie si un mijloc de verificare a nivelului de pregatire fizica si a capacitatii motrice.

Clasificarea jocurilor de miscare.

    Dupa criteriul sarcinilor de rezolvat, jocurile de miscare se impart in:

1.                 Jocuri pentru formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si aplicative:

a) jocuri pentru alergare;

      b) jocuri pentru sarituri;

      c) jocuri pentru aruncare;

      d) jocuri pentru catarare;

      e) jocuri pentru tarare;

      f) jocuri pentru escaladare.

2.                 Jocuri pentru formarea si perfectionarea deprinderilor motrice specifice diverselor ramuri de sport

  A.Jocuri pregatitoare pentru jocurile sportive.

a)jocuri pregatitoare pentru fotbal;

b)jocuri pregatitoare pentru handbal;

c)jocuri pregatitoare pentru beaschet;

d)jocuri pregatitoare pentru volei;

3.Jocuri pentru sensibilizarea motrica si dezvoltarea calitatilor motrice de baza.

a)                 jocuri pentru dezvoltarea simtului de orientare in spatiu 

b)                jocuri pentru dezvoltarea simtului ritmului;

c)                 jocuri pentru dezvoltarea simtului echilibrului;

d)                jocuri pentru dezvoltarea vitezei;

e)                 jocuri pentru dezvoltarea indemanarii;

f)                  jocuri pentru dezvoltarea fortei.

4.Jocuri pentru educarea atentiei

Continutul complex, bogat si variat al jocurilor de miscare nu permite o clasificare corespunzatoare.

Marea importanta a jocurilor de miscare se regaseste in valoarea lor instructiv-educativa.

    Sub aspect instructiv se poate mentiona:

a)                 dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ-utilitare;

b)                dezvoltarea calitatilor motrice;

c)                 insusirea unor elemente tehnico-tactice specifice ramurilor de sport;

d)                incalzirea generala a organismului, pregatirea pentru efortul care urmeaza;

e)                 dezvoltarea fizica armonioasa si intarirea sanatatii;

Sub aspect educativ se poate retine:

a)                 dezvoltarea trasaturilor de vointa si a celor caracteriale, cum ar fi:stapanirea de sine, curajul, perseverenta, responsabilitatea, cinstea, corectitudinea, etc;

b)                crearea starilor afective favorabile, buna dispozitie etc.

c)                 disciplinarea colectivului, captarea atentiei;

d)                dezvoltarea capacitatilor creatoare, a calitatilor intelectuale;

e)                 dezvoltarea respectului fata de colegi si a colaborarii cu partenerii.

      Continutul complex, bogat si variat al jocurilor de miscare face dificila nu numai o eventuala clasificare, ci si incadrarea lor in anumite scheme. Trebuie sa retinem ca jocul de miscare se deosebeste de celelalte mijloace ale educasiei fizice prin particularitatile sale specifice cum ar fi(Mitra,Gh.,Mogos Al)

a)                 Jocurile de miscare permit manifestarea complexa si favorizezaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice, a calitatilor motrice, precum si a insusirilor si deprinderilor moral-volitive.

b)                Jocului ii este specifica activitatea in colectiv, ce presupune cooperare, colaborare cu partenerii de joc, incadrarea in colectiv, acceptarea si recunoasterea liderului, asumarea unor responsabilitati,etc.

c)                 Jocul de miscare permite manifestarea initiativei si independentei in actiuni.. Aceasta este posibila numai in cazul in care elevii stapanesc un bagaj larg de deprinderi, au calitati motrice dezvoltate crespunzator.

d)                Jocurile au ca element caracteristic de desfasurare intrecerea, competivitatea. Intrecerea sporeste interesul elevilor pentru activitate, le mobilizeaza fortele si ii stimuleaza.

e)                 Jocurile nu permit o dozare precisa a efortului si nici o reglementare stricta a executiilor tehnice. Particularitatile elevilor este inegala datorita nivelului de pregatire sau insusirilor temperamentale:unii sunt foarte activi, lucreaza intens, altii sunt retinuti, se sustrag.

      In clasele mici, mai ales in primele doua, elevii sunt deficitari la capitolul forta, rezistenta si atentie. De aceea, este recomandabil ca la alegerea jocurilor de miscare sa se opteze pentru acelea care contin alergari scurte, sarituri, prinderi, aruncari, aruncari la tinta, fara impartirea elevilor pe echipe.

      O atentie speciala trebuie acordata dezvoltarii vitezei si a indemanarii. Spre deosebire de clasele I si a II-a, la clasele III-IV, pe langa viteza si indemanare, fota si rezistenta prezinta indici crescuti. In aceste clase elevii poseda capacitatea de coordonare mai complexe si se incadreaza mai usor in colectivele de joc.

CALITATILE  MOTRICE

    Dupa multe discutii controversate,majoritatea specialistilor au stabilit ca in structura lectiei de educatie fizica sa fie inclusa in veriga de sine statatoare, si dezvoltarea calitatilor motrice.

    S-a aratat ca perfectionarea calitatilor motrice constituie una din preocuparile principale ale procesului de pregatire fizica a tineretului scolar la clasele I-IV.Principala cale pentru dezvoltarea calitatilor motrice la aceasta categorie de varsta o constituie activitatea organizata in cadrul lectiilor in scopul formarii deprinderilor motrice.

    In practica activitatii de educatie fizica sunt considerate ca facand parte din randul calitatilor motrice de baza urmatoarele: vitza, forta, rezistenta si indemanarea.

1. Viteza.

   Exprima in general,repeziciunea miscarilor, adica iuteala cu care miscarile sunt executate separat sau in diferite combinatii.Viteza,cu diferitele ei forme de manifestare,este prezenta in majoritatea actiunilor motrice.

Formele de manifestare a vitezei:

   a.viteza de reactie se refera la rapiditatea cu care organismul raspunde la semnale.

   b.viteza de executie defineste iuteala cu care se executa o actiune motrica singulara . Dintre formele de manifestare a vitezei, aceasta forma este cel mai incomplet studiata.

   c.viteza de repetitie.

Frecventa miscarilor viteza de deplasare defineste iuteala cu care se repeta miscarile in unitate de timp.

    In legatura cu dezvoltarea vitezei programele scolare prevad competente particulare fiecarei clase.Astfel:

-La clasele I-IV se prevede educarea tuturor formelor de manifestare amintite mai sus, in relatie directa cu insusirea bazelor generale ale miscarii, orientarea in spatiu, perceperea ritmului, insusirea unor priceperi si deprinderi motrice si precticerea unor jocuri de miscare care solicita aceasta calitate.Avand in vedere faptul ca pentru dezvoltarea vitezei conditiile cele mai fevorabile sunt acelea in care sistemul nervos se afla intr-o stare de excitabilitate optima, activitatea pentru dezvoltarea viteze trebuie plasata imediat dupa veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor.

Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei.

    Pentru dezvoltarea vitezei se folosesc diferite exercitii si activitati in conditiile de educatie fizica :

a. Exercitii cu influenta selectiva(exercitii de dezvoltarea fizica generala).Dezvolta viteza de executie si viteza de repetitie, precum si simtul ritmului. Se recomanda la clasele I-IV.

b     Exercitii din grupa actiunilor de front si formatii in cazul schimbarilor de formatii,refacerea formatiei,schombarile de directii in deplasare,luarea unor pozitii etc.

c.      Stafete si jocuri de miscare care solicita atentie si reactii prompte la diferite semnale(vizuale,sonore sau tactile)   

d.     Exercitii si jocuri cu mingea: aruncari si prinderi executate rapid,prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate in sus,prinderea unor mingi ricosate  din zid, etc.

e.   Plecari din diferite pozitii (in picioare,culcat,cu fata sau cu spatele spre directia de alergare,etc.) la comenzi directe,sau date prin surprindere,prin semnale sonore sau vizuale.

f.        Sarituri variate cu bataie pe unul sau ambele picioare.

g.       Exercitii din scoala alergarii,

h.       Exercitii  si activitati care solicita echilibrul

i.        Exercitii si actiuni din jocurile sportive.

Exercitii si activitati pentru dezvoltarea vitezei de reactie.

a. La semnale sonore:

-                     gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere,

-                     luarea unor pozitii la semnale sonore,

-                     efectuarea unor actiuni la semnale stabilite dinainte,

-                     jocuri si stafete

   b. La semnale vizuale:

-                     Jocuri:,,Imitarea miscarii partenerului”, ,,Prinde mingea ricosata din zid”, ,,Labirintul” ,                 

-                     Starturi la semnale vizuale, jocuri cu mingea pe perechi etc.

   c. La semnale tactile: ,,Lupta cocosilor” , ,,Lupta cocosilor in cerc”, ,,Doborarea de pe banca de e echilibru ,,Scoate-l din cerc” etc.

  2. Forta

  Forta musculara este una din cele mai importante calitati de care dispune organismul uman, fiind solicitata in majoritatea domeniilor de activitate.

Avand in vedere importanta acestei calitati motrice in pregatirea fizica a elevilor,ea ocupa un loc bine detrminat im programele scolare.Astfel la clasele I-IV:

-                     favorizarea dezvoltarii fizice corecte si armonioasesporirea capacitatii de efort a organismului(cl.I);

-                     asigurarea dezvoltarii fizice armonioase;educarea calitatilor motrice,indemanare,viteza,forta,rezistenta la

 clasele II-III;

   -    favorizarea evolutiei normale a proceselor morfologice in scopul dezvoltarii fizice armonioase,intaririi sanatatii.

Educarea fortei la clasele mici este favorizata de exercitii specifice de scurta durata, cu caracter dinamic, sarituri,atarnarimixte si simple, balansari din atarnat, catarari, escaladari, etc.

La clasele a III-a si a IV-a dezvoltarea fortei mai poate fi abordata si prin exercitii de gimnastica acrobatica, prin bastoane etc.

 3. Rezistenta.

Rezistenta sub aspect fizic,este o calitate motrica care poate fi usor perfectionata ,ca urmare a efectuarii sistematice, a unor exercitii fizice specifice.

Educarea rezistentei la elevi poate incepe din clasa I.In toate programele scolare rezistenta apare ca obiectiv instructiv-educativ si anume:

-                     favorizarea dezvoltarii fizice armonioase si cresterea capacitatii de efort a organismuluiLa clasa a I-a se recomanda folosirea alergarilor in aer liber in ritm moderat,pe durata de timp diferita.Pentru a fi eficiente si agreate de elevi,trebuie sa fie mai variate ca forma de organizare a activitatii.

-                     La clasele II-III-IV-educarea calitatilor motrice:indemanare,viteza,rezistenta,forta.

Ca mijloc in dezvoltarea rezistentei la aceasta categorie de varsta ar fi mersul vioi tn special pentru elevii din clasele I-III. Un alt mijloc de dezvoltare ar fi alergarea usoara cu care se poate dezvolta rezistenta generala.

Asadar,pentru dezvoltarea rezistentei generale se pot folosi urmatoarele modalitati:

  a.executarea exercitiilor cu un ritm moderat,marind treptat timpul de repetare;

  b.jocuri de miscare,stafete si parcursuri aplicative cu elemente de alergare sau cu alte actiuni motrice;

  c.alergare in tempo moderat.

3.Indemanarea

Exprima gradul de coordonare a actiunilor motrice. Este o calitate motrica complexa, cu multe aspecte inca insuficient studiate.Ea esteimplicata in toate actiunile care presupune un anumit grad de coordonare.Este solicitata atat in invatarea si perfectionarea actiunilor motrice, cat si in aplicarea acestora in conditii neobisnuite.

In dezvoltarea indemanarii,calea metodica principala o reprezinta insusirea continua a unor priceperi si deprinderi noi in domenii cat mai veriate de activitate. Acestea se realizeaza prin:

-                     schimbarea pozitiilor initiale,adoptarea unor pozitii neobisnuite;

-                     executia ambidextra;

-                     schimbarea frecventei miscarilor;

-                     executarea exercitiilor in conditii mereu schimbatoare.

Dezvoltarea indemanarii trebuie inceputa inca din clasa I.De fapt la clasele I-IV sunt prevazute obiective instructiv-educative si recomandate exercitii si activitati vizand:

-                     educarea capacitatii de percepere a componentelor spatiului si a timpului si a posibilitatilor de miscare a segmentelor;(cl.I)

-                     educarea capacitatii de orientare si insusirea componenetelor fundamentale ale miscarii:directii,amplitudini,tempo,ritm;(cl.II-III);

-                     educarea capacitatii de coordonare a miscarii in conditiile utilizarii obiectelor portative(cl.II-III);

-                     educarea capacitatii de coordonare in conditiile sporirii gradului de complexitate a miscarii si diversificarii conditiilor de aplicare(cl.IV)

   In conditiile educatiei fizice scolare la clasa a I-a,pentru dezvoltarea indemanarii,pot fi folosite exercitii ca:jocurile de miscare ce indeamna pe elev sa treaca pe nesimtite de la o actiune la alta;aruncarea si prinderea unor mingi de diferite marimi si sub diferite forme; echilibru la o inaltime relativ mica;sarituri peste coarda,parcursuri aplicative;jocuri pregatitoare si elemente din jocurile sportive.

   Elementele cu care se mai poate interveni pentru solicitarea unui grad sporit de indemanare sunt:exercitiile libere(cu influenta selectiva) pentru brate (indoiri, intinderi, duceri, rotari, balansari, impingeri etc., picioare (ridicari, indoiri, fandari, rotari, genuflexiuni, etc.), spate-trunchi (aplecari-indoiri, rotari, rasuciri, extensii, arcuiri, etc.) abdomen (ridicari, coborari, mentineri, etc.); exrcitii cu obiecte; deprinderi utilitare;  deprinderi de baza; aruncari si prinderi etc.

Deprinderile motrice de baza si utilitar-aplicative.

1.                 Deprinderi motrice de baza.

 Din aceasta categorie fac parte urmatoarele forme.

a. Mersul este o deprindere motrica de baza si este folosit in cadrul lectiei de educatie fzica in toate verigile lectiei,pentru organizarea colectivului de elevi.

Mersul prezinta urmatoarele forme. -

- mers pe loc si din deplasare,

- mers pe varfuri,pe calcaie,cu pasi adaugati,incrucisati,

- mers cu diferite pozitii de brate etc.

b. Alergarea este mijlocul cel mai eficient si frecvent folosit aproape in toate momentele lectiei. Ea poate constitui teme de lectii pentru insusirea corecta a tehnicii alergarii.

- alergare cu joc de glezna in tempo uniform,cu accelerare,

- alergare cu pendularea gambei inainte,inapoi,

- alergare laterala cu pasi adaugati,incrucisati,

- alergare cu spatele pe directia de deplasare,

- alergare peste obstacole si cu ocolirea lor,cu schimb de directii.

c. Sariturile pot fi folosite in majoritatea verigilor lectiei de educatie fizica la clasele I-IV,ea poate fi programata ca tema de lectie. Pot fi grupate in:

- sarituri cu desprindere pe doua picioare,

- sarituri cu desprindere pe un picior,

- sarituri in adancime,

- variante de sarituri(saritura la coarda,peste obstacole,etc.)

d. Aruncarea si prinderea sunt deprinderi care contribuie la dezvoltarea indemanarii,vitezei,fortei. La clasele I-IV se pot constitui in teme. Formele de aruncare sunt:-azvarliri,impingeri,lansari,rostogoliri,loviri-impingeri,cu una sau cu ambele maini,din pozitii diferite,de pe loc,,din deplasare,la distanta sau la tinta.

2. Deprinderi utilitar-aplicative.

a. Transport de greutati sunt cuprinse in programele de educatie fizica pentru elevii claselor I-IV sub forme diferite. Contribuie la dezvoltarea fortei si la formarea unor priceperi si deprinderi utilitare. Transportul obiectelor se face prin rostogolire,impingere,tractiune,purtare. Se plaseaza in veriga destinata pentru dezvoltarea fortei sau rezistentei. Exemple:

- transport de aparate portative(mingi elastice,umplute,bastoane etc.),

- transport de aparate de gimnastica(banci,saltele,cutiile de pe lada,

- transport de alte obiecte(saci umpluti etc.),

- transport individual al unui coleg(,,roaba’’),

- transport pe perechi al unui coleg.

b. Tractiuni si impingeri dezvolta forta si rezistenta la efort. Se folosesc in acele verigi ale lectiei in care se urmareste dezvoltarea calitatilor motrice. Pot fi executate pe perechi,intre doua echipe care trebuie sa fie de forte apropiate. Exemple:

- tractiuni in doi cu apucarea mainilor,

- aceiasi cu ajutorul unui baston,

- tractiuni laterale apucat de un brat,

- pe banca de gimnastica,apucat de o mana,doborarea adversarului,

- tractiuni pe echipe apucat de talie sau de baston,franghie,

- impingeri intre parteneri palma in palma,pe umeri

c. Catarare si escaladare.

Catararea presupune urcarea si coborarea pe aparate cu ajutorul bratelor si a picioarelor, iar escaladarea se refera la trecerea corpului peste obstacole sau aparate,folosind picioarele sau bratele. Pe langa valoarea lor aplicativa dezvolta curajul,spiritul de observatie,prezenta de spirit,increderea,forta si indemanarea. Aparate folosite pentru catarare si escaladare sunt: scara fixa,banca de gimnastica,barna,lada,calul,capra,etc. Exemple:

- catarare pe banca de gimnastica inclinata in sprijin ghemuit,cu si fara ajutorul picioarelor,cu spatele inainte,

- catarari la scara fixa cu ajutorul bratelor si a picioarelor,

- deplasari laterale,

- catarari din doua  in doua trepte sau chiar trei,

- escaladare folosind banca de gimnastica,pe lada,coborare prin alunecare pe abdomen.

d. Deprinderile de echilibru contribuie la simtul echilibrului,curajul,stapanire de sine,atentia si prezenta de sprijin. In lectia de educatie fizica,sunt folosite in acele verigi,unde se invata sau perfectioneaza deprinderile motrice cu o atitudine corecta. Exemple:

- mers pe linie trasata pe sol,

- mers pe suprafata lata si ingusta a bancii,

- mers cu marirea inaltimii,

- mers pe plan inclinat,

- mers pe banca de gimnastica cu trecere peste obstacole.

    In concluzie putem afirma ca varsta specifica a acestor elevi este deosebit de propice formarii acestei categorii de deprinderi motrice de baza,care insusite corect devin achizitii stabile pe durata intregii vieti.

    Deprinderile utilitar-aplicative reprezinta de asemenea achizitii motrice deosebit de utile,care vor creste capacitatea elevilor de a se adapta la mediul natural si social.

Deprinderile motrice sportive elementare.

 Sunt deprinderi cu structuri simple,aflate in stransa legatura cu deprinderile motrice de baza,care apartin unor probe si ramuri de sport accesibile elevilor din invatamantul primar. Au menirea de a-i initia pe copii in practicarea acestor sporturi,oferindu-le mijloacele tehnice elementare si regulile principale.

Programa pentru clasele I-IV prevede urmatoarele deprinderi sportive elementare:- atletism  gimnastica- mini jocurile sportive.

1.     Atletism: dispune de o gama larga de exercitii si procedee tehnice. In planificarea probelor atletice se incepe cu alergare pe teren plat in urmatoarea ordine:

- alergare de durata

- startul din picioare,

- alergare de viteza,

- startul de jos.

    In abordarea temelor specifice probelor atletice de tip alergare,se recomanda insusirea corecta a tehnicii de alergare.

Dintre celelalte probe atletice cuprinse in programa scolara,trebuie sa mai amintim:

- saritura in lungime cu elan prin procedeul ghemuit,

- aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.

2. Gimnastica acrobatica.

    Exercitiile acrobatice dezvolta organele si aparatele care asigura echilibrul,perfectioneaza procesele care stau

 la baza coordonarii si indemanarii,dezvolta mobilitatea coloanei vertebrale. Dupa caracterul efortului depus,exercitiile acrobatice se pot grupa in statice si dinamice.

Exercitiile statice:

- cumpenele pe un genunchi si pe un picior,

- semi sfoara ,

- podul de jos,

- stand pe omoplati,

- podul de sus,etc.

Exercitiile dinamice:

- rulare pe spate si abdomen,

- rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit,

- rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit.

    Invatarea exercitiilor acrobatice trebuie sa fie precedata de executarea unor exercitii pregatitoare.

Dupa insusirea unor elemente acrobatice izolate,se recomanda ca acestea sa fie executate sub forma unei structuri,a unor linii acrobatice care sa cuprinde 3-4 exercitii statice si dinamice.

2.     Mini jocurile sportive.

Dintre mini jocurile sportive ,pot fi amintite urmatoarele:- mini handbal,                                                                                 - mini fotbal,                                                                                 - mini baschet

Asa cum prevede programa, aceste elemente tehnice trebuie sa fie insusite de elevi. Dintre acestea pot fi enumerate: pasa. prinderea-preluarea, driblingul,procedeul de finalizare de pe loc si din deplasare,deplasarile specifice,marcajul si demarcajul,asezarea in teren etc.

III. Metodologia evaluarii.

    Incepand cu anul scolar 1999-2000, Ministerul Educatiei,prin Serviciul National de Evaluare si Examinare,a elaborat si introdus in retea ,,Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina educatie fizica si sport’’,pentru toate treptele de invatamant. Este corelat cu prevederile actuale ale planurile de invatamant si programelor scolare,asigurand,prin continutul si metodologia de aplicare,posibilitatea determinarii obiective a efectelor demersului didactic. Sistemul de evaluare ca si programele,este centrat pe verificarea modului in care elevii,prin abilitatile(cunostinte,deprinderi,priceperi,calitati motrice)manifesta capacitatile si atitudinile precizate prin competentele generale,prin competentele specifice si continuturi,si prin standardele curriculare de performanta.

    Conform cerintelor sistemului de evaluare,elevul va sustine anual:

- 2 evaluari la calitatile motrice cum ar fi:alergare de viteza25 m sau naveta 5x5m,

                                                                - alergare de durata,

                                                                - extensii si ridicari de trunchi din culcat facial si dorsal,

                                                                - saritura in lungime de pe loc,

                                                                - ridicari ale picioarelor din culcat dorsal

                                                                - variante de sarituri la coarda,

                                                                - aruncari la tinta fixa(orizontala)

- 2 evaluari la deprinderi motrice de baza,- complex de exercitii libere,

- 2 evaluari la deprinderi sportive elementare.

    Evaluarea semestriala va cuprinde minimum trei calificative provenite din sustinerea probelor la:

- viteza de deplasare,

- rezistenta,

- forta,

- complex de dezvoltare fizica,

- indemanare,

- gimnastica acrobatica,

- joc sportiv.

    Probele de evaluare corespund numai unor categorii de continuturi prevazute de programa. Celelalte continuturi se predau si se apreciaza prin evaluari curente.

Ce trebuie sa faca invatatorul.

1.                 Sa selecteze din sistemul de evaluare,capacitatile pe care le va evalua in anul scolar respectiv,cum ar fi de exemplu:calitatile motrice viteza si rezistenta,deprinderile motrice de baza saritura si aruncarea si ca deprinderi sportive gimnastica acrobatica si procedee din mini jocuri.

2.                 Sa stabileasca oferta de instrumente de evaluare (probe) pe care o va prezenta elevilor.

3.                 Sa stabileasca pentru fiecare proba masurabila,selectata din sistemul de evaluare,performantele corespunzatoare acordarii calificativelor ,,bine’’ si ,,foarte bine’’.

4.                 Sa stabileasca continutul concret si criteriile de evaluare la probele din sistemul national care nu sunt insotite de unele precizari care se regasesc in ,, Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport (invatamant primar).

SISTEMUL DE EVALUARE


                                                            

SISTEMUL DE EVALUARE


                                                                 


                                                                                                              

TIPURI DE EVALUARE

 

Predictiva 

(initiala)

•Se utilizeaza in scopul alegerii de informatii despre gradul de pregatire fizica si dezvoltare a calitatilor motrice

•Se utilizeaza la clasele nou constituite, inaintea abordarii de capitole noi.

•La inceputul fiecarui an scolar.

 


                          

B.

 
                             


                                                                       


                                                                                                                  

Criterii de evaluare

 

a. Nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice

•Dezvoltarea calitatilor motrice de baza este un obiectiv important. In anumite etape ale dezvoltarii lor se folosesc diferite forme de evaluare. Aceste calitati sunt masurabile in unitati obiective ca:

  - rezistenta - distanta, numar de repetari

                                - viteza – timp, numar de executii in unitate de timp

                                - forta – incarcatura, greutate

                                - indemanarea – precizie, complexitate, mobilitate

b. Gradul de insusire al cunostintelor, priceperilor si deprinderilor motrice

          - nivelul de insusire a tehnicii de executie sau nivelul exprimarii motrice al elevului este apreciat si exprimat in note.  

c. Nivelul performantelor atinse se realizeaza prin unitati de masura obiective – baremuri

d. Progresul inregistrat fata de nivelul initial. Se urmareste stimularea elevilor cu aptitudini mai reduse, dar care progreseaza ca urmare a straduintei individuale. Progresul realizat de elevi, de la o testare la alta, ofera indicii asupra calitatii muncii in corelatie cu eforturile depuse

e. Capacitatea de aplicare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor in conditii variate. Se urmareste testarea creativitatii elevilor si a capacitatii de utilizare adecvata in situatii problema se evalueaza rapiditatea deciziilor, nivelul de realizare a finalitatii actiunii.

f. Capacitatea de a practica sistematic si independent exercitiile fizice – dobandirea cunostintelor necesare practicarii independente a exercitiului fizic.

g. Atitudinea fata de activitatea de educatie fizica – comportament participativ la ore si la activitati sportive, eforturi suplimentare.                                                                                                         

 


SCALE DE EVALUARE

ALERGARE DE VITEZA – 25 m

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

6,1 – 5,9

5,8 – 5,5

5,4 – 5,2

L

6,4 – 6,2

6,1 - 5,8

5,7 – 5,5

II

F

6,0 - 5,8

5,7 – 5,4

5,3 – 5,1

L

6,3 – 6,1

6,o -  5,7

5,6 – 5,4

III

F

5,9 - 5,7

5,6 – 5,3

5,2 – 5,o

L

6,2 – 6,o

5,9 – 5,6

5,5 – 5,3

IV

F

5,8 – 5,6

5,5 – 5,2

5,1 – 4,9

L

6,o – 5,8

5,7 – 5,4

5,3 – 5,1

ALERGARE DE DURATA

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

1,3o’’- 1,4o’’

       1,5o’’- 2,oo

2,15’’- 2,3o’’

L

1,3o’’- 1,35’’

1,4o’’- 1,5o’’

2,oo’’- 2,1o’’

II

F

2,oo’’- 2,1o’’

2,2o’’- 2,3o’’

2,4o’’- 2,5o’’

L

1,45’’- 1,55’’

2,oo’’- 2,1o’’

2,2o’’- 2,3o’’

III

F

2,1o’’- 2,2o’’

2,3o’’- 2,4o’’

2,5o’’- 3,1o’’

L

2,oo’’- 2,o5’’

2,1o’’- 2,2o’’

2,3o’’- 2,4o’’

IV

F

2,3o’’- 2,4o’’

2,5o’’- 3,oo’’

3,1o’’- 3,2o’’

L

2,15’’- 2,2o’’

2,3o’’- 2,4o’’

2,5o’’- 3,oo’’

SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC (cm.)

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

11o - 115

12o - 125

13o - 135

L

1o5 - 11o

115 – 12o

125 – 13o

II

F

115 – 12o

125 – 13o

135 – 14o

L

11o - 115

12o - 125

13o - 135

III

F

12o - 125

13o - 135

14o - 145

L

115 – 12o

125 – 13o

135 – 14o

IV

F

125 – 13o

135 – 14o

145 – 15o

L

12o - 125

13o - 135

14o - 145

ALEGARE  ( 5 x 5 m = sec.) NAVETA

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

6,5 – 6,3

6,2 – 6,o

5,8 – 5,5

L

7,o – 6,8

6,7 – 6,4

6,3 – 6,o

II

F

6,4 – 6,2

6,1 – 5,8

5,7 – 5,4

L

6,8 – 6,6

6,5 – 6,2

6,1 – 5,8

III

F

6,3 – 6,1

6,o – 5,7

5,6 – 5,3

L

6,7 – 6,5

6,4 – 6,1

6,o – 5,7

IV

F

6,2 -6,o

5,9 – 5,6

5,5 – 5,2

L

6,6 – 6,4

6,3 – 6,o

5,9 – 5,6

RIDICARI DE TRUNCHI DIN CULCAT DORSAL (numar de repetari)

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

6 - 7

8 -11

12 - 15

L

5 - 6

7 – 1o

11 - 13

II

F

8 - 9

1o -12

13 - 16

L

6 - 7

8 – 11

12 - 15

III

F

9 – 1o

11 -13

14 - 17

L

7 - 8

9 - 12

13 - 16

IV

F

1o - 11

12 -14

15 - 18

L

8 - 9

1o -13

14 - 17

EXTENSII DE TRUNCHI DIN CULCAT FACIAL (numar de repetari)

CLASA

SEX

EVALUARE

SATISFACATOR

BINE

FOARTE BINE

I

F

6 - 8

9 - 12

13 - 16

L

6 - 7

8 - 11

12 - 15

II

F

8 - 9

1o - 13

14 - 17

L

7 - 8

9 - 12

13 - 16

III

F

9 – 1o

11 - 14

15 - 18

L

8 - 9

1o - 13

14 - 17

IV

F

1o - 11

12 - 15

16 - 19

L

9 – 1φ

11 - 14

15 - 18

DESCRIEREA PROBELOR DE CONTROL

1. Alergarea de viteza 25 m cu start din picioare.

  - se executa in linie dreapta, pe teren plat,

  - se traseaza liniile de plecare si sosire,

  - cronometrul se porneste la miscarea piciorului din spate,

  - se inregistreaza timpul realizat in secunde si fractiuni de secunda.

2. Naveta 5x5 m cu start din picioare.

  - se sustine numai in cazul in care nu exista conditii pentru alergare de viteza,25m,

  - se executa pe o suprafata neteda si nealunecoasa,

  - se traseaza doua linii paralele la distanta de 5 m,

  - executantul se dispune inapoia unei linii, iar la semnal porneste in alergare pana la linia opusa, o depaseste cu ambele picioare si revine la linia de plecare,parcurgandu-se de 5 ori distanta de 5 m,

  - se inregistreaza timpul realizat in secunde si fractiuni de secunda.

3. Alergare de durata in tempo uniform moderat.

  - se desfasoara pe teren plat, fara denivelari, pe grupe de 6-8 elevi,

  - alergarea este continua, in ritm propriu pe duratele corespunzatoare fiecarui calificativ.

4. Extensii ale trunchiului din culcat facial.

  - executantul adopta pozitia culcat facial, cu palmele la ceafa fixat de glezne de un partener,

  - extensia trunchiului cu ridicarea capului peste inaltimea bancii de gimnastica, revenire in pozitia initiala,

  - se inregistreaza numarul de repetari.

5. Extensii ale trunchiului din pozitia asezat cu sprijin pe maini inapoi.

  - ridicarea bazinului in extensie in extensie si revenire in pozitia initiala,

  - se inregistreaza numarul de repetari.

6. Ridicari de trunchi din culcat dorsal.

  - executantul adopta pozitia culcat dorsal cu palmele la ceafa, genunchii indoiti si talpile fixate la sol de un partener,

  - ridicarea trunchiului pana la atingerea genunchilor cu coatele si revenire la pozitia initiala,

  - se inregistreaza numarul de repetari.

  - amplitudinea, ritmul si expresivitatea miscarilor.

7. Sarituri la coarda.

  - stand cu coarda situata jos-inapoi,

  - invartirea corzii dinapoi spre inainte pe deasupra capului,

  - se efectueaza sarituri cu desprindere de pe ambele picioare pe loc.

8. Aruncare cu doua maini de jos la tinta orizontala.

  - din pozitia stand departat, aruncare lansata cu doua maini de jos a unui obiect usor la tinta delimitata pe sol, la distanta de 3-4 m latimea tintei avand o,5 m,

  - se inregistreaza numarul de incercari reusite.

9. Aruncare la tinta verticala.

  - aruncare azvarlita cu o mana deasupra umarului cu o minge de oina sau de tenis, la o distanta verticala cu latimea de o,5 m, situata la distanta de 5-6 m si inaltimea de 2 m,

  - se inregistreaza numarul de incercari reusite.

10. Ridicari ale picioarelor din culcat dorsal.

  - se adopta pozitia de culcat, cu palmele pe ceafa,

  - se executa indoirea genunchilor la piept, intinderea picioarelor pe verticala, revenire cu genunchii la piept si intinderea picioarelor pe sol,

  - se inregistreaza numarul de repetari.

11. Tractiuni pe banca de gimnastica.

  - se adopta pozitia culcat pe banca de gimnastica(picioarele in afara acesteia), cu bratele in prelungirea corpului apucand cu mainile marginea acesteia,

  - deplasarea corpului pe banca prin tractiuni simultane cu ambele brate,

  - se inregistreaza distanta parcursa.

12. Saritura in lungime de pe loc.

  - din pozitia stand inapoia unei linii, talpile departate la nivelul umerilor, avantare prin indoirea si extensia picioarelor simultan cu balansarea bratelor,,

  - impulsie energica, saritura in lungime si aterizare pe ambele picioare,

  - se masoara lungimea sariturii de la linie pana la calcaie.

13. Elemente acrobatice izolate.

  - se executa izolat elemente statice si dinamice prevazute in programa,

  - se apreciaza corectitudinea executiei.

14. Legari de elemente acrobatice.

  - se executa legat, 2-3 elemente acrobatice insusite,

  - se apreciaza cursivitatea si corectitudinea executiei.

15. Procedee tehnice izolate din minijocul  sportiv.

  - se executa izolat,procedee tehnice insusite,

  - se apreciaza corectitudinea executiei.

16. Structuri simple de joc.

  - se executa legat 2-3 procedee tehnice,

  - se apreciaza cursivitatea si corectitudinea executiei.

Repere conceptuale si metodice pentru  realizarea

calitativa  al  actului motric.

Modul de realizare a demersului didactic la educatie fizica.

 

Pentru o realizare integrala si eficienta a demersului (actului) didactic, profesorii  de educatie fizica si sport trebuie sa cunoasca  componentele acestuia, dupa cum urmeaza : proiectarea - predarea - instruirea si evaluarea.

Acestea vor fi prezentate, pe schema: “Repere conceptuale si metodologice, penrtru realizarea calitativa al actului didactic.”

Pentru o mai buna constientizare, este recomandat studierea in ordinea cronologica a acestor  trei componente.

I.                              PROIECTARE

Pentru o mai buna intelegere si interpretare, prof. de specialitate, ar trebui sa raspunda la cateva intrebari, cum ar fi :

-                                           Ce inseamna proiectarea didactica ?

-                                           Care sunt documentele reglatoare, elaborate de M.E.C.

-                                           Care sunt documentele de planificare al prof. de ed.fizica si sport ?

-                                           Ce rol au aceste documente reglatoare si cum le utilizam in mod concret la elaborarea documentelor de planificare ?

Pentru a veni in ajutorul  profesorilor mai tineri, fara experienta didactica sau acelora - cei care mai au  neclaritati, vom prezenta un reper, un fel de scenariu de elaborare al acestor documente.

          Primul pas: cunoasterea cerintelor principale ale elaborarii:  

1.                             Selectarea continutului de invatare care se vor realiza dupa urma-

toarele criterii:

a.                             Baza materiala a scolii-criteriu care se refera la inventarierea

conditiilor materiale, a mijloacelor existente in scoala, (baza sportiva, sala, teren mingi, aparate, etc.)

b.                             nivelul de pregatire al elevilor, care constituie reper de porni

re in procesul de instruire. Se refera si se realizeaza prin anumite verificari –aprecieri, la fiecare inceput de an scolar.

c.                             in functie de numarul orelor

2.                             Defalcarea continuturilor si al cerintelor didactice

Se refera la acele cicluri tematice (cicluri de lectii) care nu pot fi predate intr-o ingura lectie, necesitand mai multe ore. Aceste vor fi planificate si distribuite in unitati didactice. Legat de cerintele didactice, primul lucru  ar fi constatarea  nivelului de pregatire si stabilirea “nivelului de performanta  tinta”  

3.                             Distribuirea, esalonarea unitatilor de invatare in functie de conditi-

le atmosferice (specifice anotimpului) a locurilor de instruire, apoi terminata cu proiectarea lor. Selectarea si stabilirea unitatilor de invatare in functie de conditiile atmosferice se va realiza dupa anotimpurile primavara-vara-toamna, iar in functie de locurile de instruire (baza materiala) : in aer liber si sala.

4.                             Proiectarea unitatilor de invatare  in urma efectuarii continuturilor.

Prin aceasta activitate rezulta elaborarea celui de-al treilea document de planificare, care de fapt poarta denumirea de mai sus. Iata o schema de proiectare a unitatilor de invatare, care prezinta in mod sugestiv elaborarea acestuia.

Evident ca pe langa aceste criterii prezentate pe schema, in lucrare, mai sunt prezentate si alte aspecte practico-metodice, specifice proiectarii.

In concluzie, dupa ce s-a clarificat problematica privind interpretarea programei scolare in adevaratul spirit din care nu lipseste autonomia acordata fiecarui profesor, se poate trece la elaborarea documentelor de planificare care sunt prezentate, pe schema realizarii demersului didactic.

II.                            PREDARE – INSTRUIRE, este urmatoarea corespondenta a actului                                                                                                                                                                                                                                                                                   

didactic.

Instruirea trebuie sa fie realizata prin respectarea intocmai a temelor prevazute in documentele de plalificare conform prevederilor programei de educatie fizica. Acestea sunt insirate sub forma de continuturi din care au fost selectate stabilite unitatile de invatare. Procesul de predare pretinde un nivel ridicat de pregatire profesionala insotita de cea metodica.

III.                       EVALUAREA este al treilea component al actului didactic. Proiectarea

activitatii de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare si in deplina concordanta cu aceasta.

In vederea unei proiectari obiective a probelor de evaluare este recomandabil de a pune cateva intrebari utile si anume :

-                                           Care sunt performantele minime, medii, superioare pe care le pot atinge elevii ?

-                                           Cand si in ce scop evaluez ?

-                                           Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

-                                           Cu ce instrumente vei realiza evaluarea ?

Pentru ca evaluarea sa asigure o evidentiere a progresului inregistrat de elevi, trebuie avut in vedere modificarea raportului dintre evaluarea sumativa, care inventariaza, selecteaza prin nota si evaluarea formativa, ce are drept scop valorificarea potentialului de care dispun elevii.

In functie de scopurile urmarite, se pot utiliza mai multe tipuri de evaluare :

a)                 Evaluarea predictiva (initiala) care se utilizeaza in scopul culegerii de

informatii despre stadiul in care se afla elevii din punct de vedere a dezvoltarii fizice, al gradului de dezvoltare a calitatilor matrice.

b)                            Evaluarea formativa (continua) are ca drept scop o activitate de inves

tigare periodica privind participarea activa la exersare, atitudinea fata de disciplina, etc.

c)                             Evaluarea sumativa se realizeaza la incheierea unui ciclu tematic.

Trebuie sa facem precizarea ca evaluarile sumative sunt principalele furnizoare de note/ calificative, dar si cele care nu se finalizeaza cu note, ele fiind utilizate cu precadere pentru predarea-invatarea ulterioara.

          Cele trei tipuri de evaluare prezentate, fac parte din asa-numita evaluare interna, care se desfasoara la nivelul scolii de catre fiecare profesor si capata un caracter unitar de exigenta, capabil sa asigure sanse egale tuturor elevilor indiferent de scoala sau mediul in care au studiat (urban-rural).

Pe baza unei conceptii unitare de abordare a evaluarii profesorii trebuie ca pentru fiecare clasa sa desfasoara anumite activitati prin respectarea unor aspecte practico-metodice cum reiese din cele de mai jos.

Aspecte practico-metodice specifice evaluarii

Pe baza unei conceptii unitare de abordare a evaluarii profesorii trebuie sa desfasoare  pentru fiecare clasa,urmatoarele activitati :

a)                             Sa stabileasca numarul total al probelor de control la care elevii vor

fi evaluati in anul scolar respectiv si repartizarea acestora de-a lungul celor doua semestre.

Ca urmare trebuie sa tina cont de urmatoarele :

- repartizarea lor sa fie relativ echilibrata numeric pe cele doua semestre, tinand

seama de durata diferita a acestora

- sa se realizeze la sfarsitul unitatii de invatare diferite

- sa nu fie plasata  la intervalle apropiate de timp, sumative la doua unitati de invatare diferite

- sa evite pe cat posibil perioadele de solicitare intensa a elevilor la alte discipline

- sa nu fie plasate la inceputul sau la sfarsitul semestrelor.

-                                           sa fie amplasate in minimum doua lectii din finalul ultimului ciclu tematic al unitatii de invatare, oferind astfel posibilitatea elevilor de a reedita sustinerea probei de evaluare.

 Sa elaboreze scale prorii  de valori-pentru acordarea notelor 6-10 la pro-

bele masurabile prevazute in sistemul de evaluare. Sistemul national de evaluare stabileste doar valorile echivalente notei 5 (cinci) la probele masurabile. Valorile echivalente celorlalte note le stabileste fiecare profesor tinand seama de nivelul initial sau anterior de pregatire al elevilor (determinat prin evaluari predictive).

b)                            Sa stabileasca criteriile de apreciere si notare pentru probele de evalu-

luare prevazute in sistemul national sau stabilite personal, care nu sunt masurabile.

Aceste probe sunt prevazute pentru capitolele de gimnastica si joc sportiv. Sugestiile de evaluare sunt mentioante la Sistemul National Scolar de Evaluare, precum si Ghidul metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport.

c)                            Sa prezinte elevilor fiecarei clase sistemul de evaluare.

La inceputul anului scolar sistemul complet de evaluare elaborat de profesor cuprinzand variantele de instrumente de evaluare, trebuie sa fie prelucrat fiecarei clase si sa fie  afisat la vedere. 

Proces verbal

Privind protectia muncii la lectiile de educatie fizica,activitati sportive si actiuni turistice, intocmit intre profesorul de educatie fizica(invatator)………………..

si elevii clasei ………….

In vederea prevenirii si inlaturarii tuturor cauzelor care pot provoca accidentarea elevilor, se stabilesc urmatoarele!

1.Cu privire la lectiile de educatie fizica.

 - la fiecare inceput de an scolar elevii au obligatia sa-si controleze starea de sanatate si sa comunice si sa comunice profesorului daca este apt sa participe la lectii. Aceasta stare va fi confirmata prin adeverinta medicala emisa de medic,

 - elevii inapti din punct de vedere medical, partial sau pentru intreg anul scolar,au obligatia sa prezinta profesorului(invatatorului) certificatul medical in care sa fie specificata boala si perioada pentru care este eliberat. Toti acesti elevi au obligatia sa fie prezenti la toate lectiile, cu echipament adecvat si sa indeplineasca toate sarcinile organizatorice date de profesor.

 - elevii care se prezinta fara echipament la ora, vor fi trecuti in evidenta profesorului, iar in cazuri repetate vor fi evaluati cu nota care se poate include in

sistemul de notare curenta,

- elevii au obligatia de a se prezenta la lectiile de educatie fizica numai in echipament sportiv adecvat starii atmosferice in care se desfasoara activitatea,

 - elevii nu au voie sa intre in sala de sport si sa desfasoara activitati decat in prezenta profesorului,

 - pe timpul activitatilor practice nu au voie sa poarta ceasuri, bratari, inele, lantisoare, etc.,

 - in timpul de exersare elevii au obligatia sa anunte profesorul despre orice defectiuni aparute la aparatele si instalatiile sportive la care lucreaza si sa intrerupa activitatea pana la remedierea acestora,

 - activitatile in aer liber se vor desfasura numai pe terenuri special amenajate pentru acestea, in conditii igienico-sanitare cat mai bune,

 - sariturile la atletism se vor efectua numai daca in groapa nisipul este suficient sapat si nivelat,

 - pentru exersarea sariturilor la aparate si a elementelor de gimnastica acrobatica la sol, elevii vor folosi in mod obligatoriu saltele de gimnastica,

 - exersarea aruncarilor(cu mingea de oina sau greutate) se efectueaza numai sub directa supraveghere a profesorului, asigurandu-se spatii de protectie corespunzatoare,

 - manevrarea aparatelor si saltelelor de gimnastica se face in perfecta ordine si sub directa supraveghere a profesorului,

 - este interzis elevilor accesul la instalatiile electrice, sau alte instalatii, care nu sunt necesare activitatii pe care o desfasoara si nu au incuviintarea profesorului.

Proces verbal

Incheiat cu ocazia prelucrarii normelor de protectia muncii la educatie fizica de catre profesor(invatator)…………………………si elevii clasei a …….- a …….

Nr.

crt.

Numele si prenumele

Anul scolar

20__/20__

20__/20__

20__/20__

20__/20__

Clasa ____

Clasa ____

Clasa ____

Clasa ____

1.      

2.      

3.      

4.      

5.      

6.      

7.      

8.      

9.      

10. 

11. 

12. 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18.