Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
FILTRELE DE COMBUSTIBIL

FILTRELE DE COMBUSTIBIL


Filtrele de combustibil sunt destinate, in principal, retinerii impuritatilor solide existente in combustibilul care le traverseaza. Unele filtre sunt prevazute si cu posibilitatea separarii si sedimentarii apei din combustibil. Se asigura astfel protectia elementelor de mare precizie ale echipamentului de injectie (elementul de refulare, supapa de refulare si pulverizatorul) impotriva uzarilor si a griparilor premature.

Instalatiile de alimentare cu comb ustibil ale MAC-urilor au in dotare unul sau mai multe filtre. Dupa destinatie, acestea se impart in:

a)      filtre care asigura filtrarea prealabila;

b)      filtre brute;




c)      filtre fine;

d)      filtre preventive.

Filtrarea prealabila, realizata cu ajutorul sitei-filtru montate in gura de alimentare a tancului de combustibil; permite retinerea impuritatilor solide mari, care ar putea patrunde in tanc in timpul umplerii acestuia.

Filtrele brute asigura retinerea impuritatilor solide cu dimensiuni de 50.150mm, care, o data ajunse in echipamentul de injectie, pot produce blocarea pistonului-sertar, blocarea acului pulverizatorului sau obturatia orificiilor de pulverizare. Se monteaza dupa pompa de alimentare. In cazul montarii inaintea pompei de alimentare, filtrele trebuie sa opuna rezistenta mica la trecerea combustibilului prin elementul filtrant; in acest fel se asigura cu usurinta debitul de combustibil solicitat de pompa de alimentare.

Filtrele fine retin impuritatile solide care au dimensiuni sub 10mm; se monteaza inaintea pompei de injectie.

Filtrele preventive se monteaza la intrarea in injector pentru evitarea patrunderii in pulverizator a impuritatilor solide de natura aschiilor sau a tundarului, desprinse de pe conducta  de inalta presiune in momentul racordarii acesteia la pompa de injectie si injector. Aceste filtre asigura retinerea particulelor cu dimensiuni de 40.100mm, fiind realizate sub forma unor tije metalice care se monteaza in racordul injectorului.

1. Filtrele brute

Constructiv, filtrele brute de combustibil se compun dintr-o carcasa metalica, in interiorul careia se afla elementul de filtrare, si un capac, de asemenea metalic, in care sunt practicate orificiile de intrare si iesire a combustibilului. Asamblarea acestor elemente se realizeaza cu ajutorul unor suruburi speciale, iar etansarea se asigura cu garnituri din cauciuc.


In figura 97 se prezinta constructia unui filtru brut de combustibil, cu element filtrant din sita de sarma. Cilindrii 1 din sita de sarma sunt montati coaxial in carcasa  Combustibilul patrunde in filtru prin orificiul de intrare I, practicat in capacul 3. Dupa ce trece prin sitele de sarma, care retin impuritatile solide, combustibilul este dirijat spre orificiul de iesire e (practicat tot in capacul filtrului), prin spatiile existente intre cilindrii din sita de sarma si spatiul central oferit de cilindrul cu diametrul cel mai mic. Acest traseu este impus si de garniturile 5 si 6 care obliga combustibilul sa traverseze filtrul numai prin cilindrii din sita. Pentru asamblarea cilindrilor din sita, a carcasei si a capacului filtrului se utilizeaza prezonul 4. Garnitura 7 asigura etansarea dintre corpul si capacul filtrului, strangerea ei realizandu-se prin intermediul piulitei 8 si a carcasei Concomitent, prin arcul 9 si talerul 10, se asigura si strangerea garniturilor interioare 5 si 6. In figura 97.b este prezentata o sectiune printr-un cilindru din sita de sarma si modul in care acesta este traversat de combustibil.

Elementul filtrant al filtrelor brute mai poate fi realizat si din fire de sarma, discuri cu interstitii intre ele, benzi, pasla artificiala, tesatura de bumbac etc. Capacul filtrelor brute se executa din aliaje de aluminiu, prin turnare, iar carcasa se poate executa din aluminiu sau din tabla de otel.



Filtrele fine

Constructia filtrelor fine este similara cu cea a filtrelor brute. Suplimentar, capacul este prevazut cu un dop de aerisire, iar in partea inferioara a carcasei se afla un dop de golire care serveste la eliminarea apei decantate in filtru.

Elementul filtrant se confectioneaza din fire de bumbac, pasla, vata de zgura, hartie micronica etc. In cazul utilizarii hartiei micronice, modul de pliere a acesteia, pentru introducerea in carcasa, este diferit (fig. 98). Prin modul de pliere se urmareste ca suprafata filtranta inchisa intr-o carcasa de o anumita marime sa fie cat mai mare. Astfel, pentru o carcasa cilindrica cu dimensiunile D, d si H, plierea hartiei in forma de stea (fig. 98.a) asigura suprafata de filtrare:


Sf = (D - d)HI              [mm2],                                  (13)


plierea in forma de armonica (burduf) (fig. 98.b) asigura suprafata:


Sf = p(D2 - d2) i/2          [mm2], (14)


iar plierea in forma de spirala (fig. 98.c) asigura suprafata:


Sf = p (D + d) HI          [mm2], (15)


Suprafetele filtrante mai mari rezulta in cazul plierii in forma de armonica si al plierii in forma de spirala.

Inainte de pliere, hartia de filtru se impregneaza cu o solutie de intarire care ii asigura rezistenta corespunzatoare in conditiile traversarii ei de catre combustibilul refulat de pompa de alimentare (cu debite si presiuni mari). Dupa pliere, hartia se lipeste de carcasa metalica cu ajutorul unui adeziv. Hartia utilizata este tratata cu rasini. Se obtine astfel o porozitate controlata si o buna rezistenta la inmuiere in apa.