Cele mai vizitate, downloadate, descarcate, citie, cautate  referate - Referate de top
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
referate
 


Ultimele referate descarcare de pe site
  FORMAREA LIMBII ROMANE SI A POPORULUI ROMAN (romana)
  SECURITATEA RETELELOR DE CALCULATOARE (informatica)
  Finante publice (economie)
  Simbolismul (romana)
  COMUNICAREA IN NEGOCIERE (economie)
  Botanica farmaceutica (biologie)
  Botanica farmaceutica (biologie)
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Dezvoltarea limbii romane (romana)
  ()
 

Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
 
Bacalaureat | Licenta | Mastera | Teste Natioanle | Informatii generale

TESTE PSIHOMETRICE


     Uneori se folosesc teste psihologice pentru a ajuta la evaluarea starii bolnavilor neurologici. Rezultatele trebuie apreciate prin prisma istoricului si datelor clinice ale subiectului testat. Cel mai bine este ca testele psihologice sa fie utilizate in asociere sau sub forma de baterii de teste, astfel incat deficientele testelor individuale sa fie reduse la minimum.

Eficienta functiei cerebrale poate fi diminuata in afectiunile cerebrale, dar gradul diminuarii nu este neaparat legat de gravitatea afectiunii organice, in special cand leziunile sunt mici. Nu exista un test specific pentru bolile cerebrale, desi subiectii cu leziuni cerebrale pot prezenta o perturbare a intelectului si o labilitate emotionala crescuta. Un deficit relativ mai mare la testele privind memoria, rapiditatea sau invatarea de elemente noi, decat la testele referitoare la vocabular si la informatie este considerat ca o dovada de deteriorare intelectuala. Bolnavii cu o deteriorare datorita unor leziuni cerebrale organice, precum si bolnavii schizofrenici, prezinta tendinta de a fi rigizi, stereotipi si concreti in ceea ce priveste conceptele lor si sunt incapabili sa efectueze adecvat teste de clasificare, categorisire sau inductie.
Testele de activitate intelectuala pot furniza uneori cea mai buna dovada de afectiune cerebrala organica. Pot fi utilizate diverse teste pentru stabilirea capacitatii subiectului de a sintetiza, de a folosi simboluri si de a evalua experiente noi pe baza experientei trecute. Tulburarile cerebrale difuze si cele cu modificari bilaterale ale lobilor frontali sunt cel mai frecvent asociate cu perturbarea activitatii intelectuale.
Bolnavul cu o afectiune cerebrala organica tinde sa prezinte capacitate diminuata de a sesiza esenta unei situatii si de a decela diferenta sau modificari mici, are dificultati in a-si aminti doua sau mai multe comenzi sau de a urma o anumita directie, perioada de concentrare a atentiei este diminuata, are o judecata defectuoasa, tulburari de memorie si, in cazurile grave, o pierdere accentuata a memoriei si confuzie.
O disfunctie evidente mintala sau a vorbirii poate necesita teste speciale pentru precizarea naturii si gravitatii tulburarii. Indicatiile pentru efectuarea unor astfel de teste pot reiesi din istoric sau examinare. De exemplu, o testare simpla a activitatii intelectuale in cursul examenului neurologic poate evidentia defecte de memorie, de calculare, de judecata sau de informatie generala.
Se cunosc doua tipuri generale de teste psihometrice. Testele obiective sunt standardizate pe baza unor loturi reprezentative de populatie si se folosesc pentru evaluarea “cantitativa “ a caracterelor personalitatii in raport cu normele stabilite. Testele standarde de inteligenta si “inventarele“ de personalitate sunt exemple tipice. Testele proiective sunt menite sa evalueze raspunsurile subiectului la stimuli sau sarcini “amorfe”, ambigue sau nestructurate. Se considera ca raspunsurile sunt considerabil influentate de personalitatea subiectului. Desi raspunsurile pot fi comparate cu norme stabilite anterior, o importanta variabila este interpretarea subiectiva pe care le-o da examinatorul. Testele Rorsebach, de aperceptie tematica si de completare a frazelor, constituie exemple de acest tip.

TESTE OBIECTIVE

TESTUL WECHSLER DE INTELIGENTA A ADULTULUI. Acest test este larg folosit pentru masurarea inteligentei populatiei adulte si prezinta cunoscutul avantaj ca fondul educational formal trecut nu modifica in mare masura rezultatele testului. Coeficientii de inteligenta pot fi calculati cu luarea in considerare a regresului inteligentei care este de asteptat odata cu inaintarea in varsta. “Inteligenta globala “ se masoara prin folosirea a 11 subteste diversificate. Sase din acestea constituie o scara de inteligenta verbala si masoara capacitatile in domeniul verbal, in cel aritmetic si in domeniile dependentede rationamentul abstract ( de exemplu, capacitatea de a percepe relatiile logice si de a folosi simboluri ). Restul de 5 subteste cuprinde scara inteligentei de performanta si ele depind de capacitatea subiectului de a rezolva situatii practice care cer capacitati de executare si manuire (manipulare ). Cele 6 subteste incluse in scopul verbal sunt informarea, intelegerea, aritmetica, asemanari, distanta intre degete ( “digit span “ )si vocabularul. Cele 5 subteste cuprinse in scorul de performanta ( “performance score “ ) sunt simbolul digital, completarea imaginilor, desen de grup, aranjarea imaginilor si asamblarea de obiecte.
TESTUL DE INTELIGENTA STANFORD – BINET. Acesta este unul din testele de inteligenta cele mai larg utilizate si el este deosebit de adecvat pentru copii. El consta in selectionarea unor probleme scurte adaptate pentru varstele 2-14 ani pe niveluri de 6 luni si un an, cu trei niveluri de dificultate “adulte “. Se testeaza o gama larga de functii psihologice, cu predominanta functii verbale si de limbaj. Problemele – test variaza la diferite niveluri de varsta sau apar sub forme mai dificile la nivelurile superioare. Performanta (executia) este exprimata in termeni de varsta mintala si coeficient de inteligenta. Din cauza standardizarii sale si a caracterului problemelor pe care le cuprinde, acest test pare adecvat pentru copiii de scoala si adolescenti.
“GESTALT”- TESTUL “BENDER”. Acesta este considerat un test al functiei motorii vizuale si depinde de raspunsurile provocate de 9 modele (descrise) standard. Desenele sunt prezentate separat, cate unul, subiectului caruia i se cere sa le copieze pe o foaie de hartie. Interpretarea rezultatelor testelor depinde de multi factori, printre care de modul in care sunt reproduse dosarele de relatiile intre ele, de fondul spatial si de reproducerea desenului in timp.
TESTUL LABIRINTULUI AL LUI PORTEUS. In acest test de performanta i se cere subiectului sa traseze o carare (o linie) printr-o serie de labirinte de un grad de dificultate crescanda pe niveluri anuale. In acest test, performanta pare sa fie legata de coeficientul de inteligenta traditional. Desemnarea cu succes in complexitatea labirintelor dovedeste capacitatea: modul in care este rezolvat testul este legat de aspecte ale personalitatii.
TESTUL GOODENONGH DE DESENARE A UNUI OM. Acesta este un test de performanta prin care se testeaza capacitatea unui subiect de a descrie imaginea unui om. Desenul este notat conform unor standarde stabilite.
INDICELE MINNESOTA MULTIFAZIC AL PERSONALITATII. Acest test obiectiv standardizat al personalitatii, larg utilizat, consta din mai multe sute de diverse formulari despre sentimente, probleme familiale, atitudini, intamplari si reactii pe care subiectul este solicitat sa le clasifice in “corecte”, “gresite” sau ” nu pot sa spun”. Profilul personalitatii poate fi stabilit pe baza a 9-a categorii: ipohondrie, depresiune, isterie, deviere psihopata, masculinitate, feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. Interpretarea este de obicei bazata pe profil ca un ansamblu.
TESTUL BENTON DE MEMORIZARE VIZUALA. Acest test are ca obiectiv evaluarea perceptiei vizuale, a memoriei vizuale si a capacitatii de reconstituire vizuala. O serie de desene simple si complexe sunt prezentate timp de 5-10 secunde. Subiectul trebuie sa reproduca desenul dupa diverse intervale de timp (copiere directa, reproducere imediata si reproducere dupa un interval de 15 secunde).
TESTUL HALSTED- REITAN. Aceasta a devenit una din bateriile de teste neuropshilogice cele mai cunoscute si mai larg utilizate. Este vorba despre un ansamblu cuprinzator de teste ale capacitatii cognitive si adaptative. Sunt incluse teste de inteligenta verbala si neverbala, de formare a conceptelor, de limbaj expresiv si receptiv, de memorie, de perceptie auditiva, de perceptie a timpului, de performanta tactila, viteza motorie perceputa, relatii spatiale, gnosis digital si dubla stimulare concomitenta.

TESTE PROIECTIVE

TESTUL RORSCHACH. Acest test proiectiv consta in a da subiectului sa examineze 10 cartonase standard cu desene, fiecare continand o pata de cerneala. Diferite aspecte ale raspunsurilor subiectului contribuie la interpratare: continutul asocierelor libere ale subiectului cu privire la petele de cerneala; factori ca forma, culoare sau umbre; faptul daca se foloseste culoarea intrega sau numai o parte din ea, fiecare pata de cerneala are semnificatii conventionalizate minime; raspunsurile reprezinta functii ale personalitatii proprii bolnavului. Sentimente si motivatii care sunt profunde sau inconstiente pot stimula raspunsuri deformate la test. Sustinerea utilitatii unei astfel de tehnici proiective pentru evaluarea unei leziuni cerebrale organice se bazeaza pe constatarile de repetare, perplexitate, raspunsuri stereotipe si confuzie la astfel de bolnavi.
TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA (TAT). Acesta este un test proiectiv care se bazeaza pe povestirea relatata de subiect la vizualizarea materialului- test constand din 20 cartonase cu imagini selectionate adecvat pentru varsta si sex. Imaginile difera unele de altele si sunt in mod intentionat neclare si ambigue.
Pentru fiecare imagine subiectul construieste o intriga (actiune) sau o povestire imaginara. Temele acestor povestiri pot dezvalui atitudini, tendinte si conflicte, deoarece temele transpuse in povestiri sunt deseori legate de teme analoage din viata subiectului. Continutul povestirilor da indicatii cu privire la modul de a percepe si de a gandi al subiectului, precum si la temerile, nevoile si sperantele subiectului. Pentru utilizarea la copii s-a elaborat o varianta cunoscuta sub denumirea de Test de aperceptie la copii (CAT).
TESTUL DE COMPLETARE A FAZELOR. Subiectului i se cere sa completeze un numar de fraze incomplete. Se considera ca modul in care sunt completate frazele dezvaluie dorintele, nevoile si sentimentele subiectului. Deoarece personalitatile prezinta diferente caracteristice de performanta si deoarece testul in sine este simplu, de scurta durata si flexibil, este larg utilizat ca test de coroborare.
TESTUL “CONSTRUITI UN TABLOU POVESTIRE” ( MAPS=Make a Picture- Story Test). Materialele- test constau dintr-un mare numar de figuri decupate. Bolnavul selectioneaza figurile, le aranjeaza si apoi spune o povestire in legatura cu aranjamentul.
Selectionarea si aranjarea materialelor de catre subiect si povestirile inventate pot dezvalui nevoile si sentimentele constiente si inconstiente ale subiectului.
TESTUL DE ASOCIERE A CUVINTELOR. Subiectului i se prezinta o serie de cuvinte stimuli si se consemneaza timpul de reactie, continutul raspunsului si emotia asociata cu fiecare cuvant. Cuvintele selectionate sunt neutre si alese pentru a da un ajutor diagnostic pe baza raportului intre raspunsurile normale si cele anormale. Exemple de cuvinte folosite la aceste teste sunt alb, intuneric, femeie, doctor, suparare, speriat.
TESTUL “CASA- POM- PERSOANA” ( H-T-P= House-Tree-Person Test). Subiectului i se cere sa deseneze cu mana libera o casa, un pom si o persoana. Pe baza desenelor se pot deduce informatii privind maturitatea, sensibilitatea, flexibilitatea si integrarea personalitatii subiectului.

BIBLIOGRAFIE:
COMPENDIU DE ANATOMIE
EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA- BUCURESTI, 1988