ANALIZATORUL KINESTEZIC

Analizatorul kinestezic este analizatorul pozitiei si miscarii corpului si segmentelor sale in spatiu.

Analizatorul kinestezic(motor), alaturi de analizatorii vestibular, vizual si cutanat, intervine in coordonarea miscarilor si mentinerea reflexa a echilibrului corpului in spatiu

Analizatorul kinestezic informeaza SNC asupra:

Pozitiei spatiale a corpului si a diferitelor segmente ale corpului

Gradul de contractie a muschilor

Segmentul periferic

Receptorii sunt reprezentati de proprioceptori

Proprioceptorii sunt situati in:

Muschi

Tendoane

Articulatii (capsule articulare)

Aponevroze

Periost

Pericondru

Proprioceptori sunt:

Terminatii nervoase libere

Corpusculi Vater-Pacini si Ruffini(tendoane, capsule articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru)

Fusurile neuromusculare(printre fibrele musculare)

Organele tendinoase Golgi(in tendoane si ligamente)

a)        Fusurile neuromusculare sunt proprioreceptori senzitivo-motori.

Fusurile neuromusculare nu se adapteaza si nu obosesc

Fusurile neuromusculare sunt situate intre fibrele musculare striate, fixate de acestea.

Fusurile neuromusculare sunt compuse dintr-o capsula in care se gasesc (2)5-10 fibre intrafusale (fibre striate modificate).

Fibrele intrafusale au:

Ø      portiune centrala, care prezinta urmatoarele caracteristici:

Necontractila

Fara miofibrile

Dilatata

Bogata in nuclei

Este inervata senzitiv de fibrele senzitive primare anulospirale(sunt spiralate)

Ø      2 portiuni periferice, care prezinta urmatoarele caracteristici:

Contractila.

Alungite

sunt inervate senzitiv de fibrele senzitive secundare in buchet.

Sunt inervate motor de motoneuronii γ (la nivelul unei placi motorii)

Motoneuronii γ primesc eferente de la:

Nucleii trunchiului cerebral

Nucleii substantei reticulate

Fusurile neuromusculare au inervatie dubla: senzitiva(fibre provenite din ganglionul spinal) si motorie:

Ø      Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre senzitive:

Primare (anulospirale)

se dispun in jurul portiunii centrale a fibrelor intrafusale

sunt spiralate

au viteza de conducere mare

sunt stimulate de viteza si de gradul de intindere a muschiului

inerveaza fibrele intrafusale sunt sac nuclear

Secundara (in buchet)

se dispun in jurul portinilor periferice a fibrelor intrafusale.

Sunt mai subtiri decat cele primare

Au viteza de conducere mai mica

Sunt stimulate doar de gradul de intindere a muschiului

Inerveaza fibrele intrafusale cu lant nuclear

Ø      Inervatia motorie este asigurata de:

Motoneuronii γ, care au corpul neuronal in coarnele anterioare medulare si butonii terminali ai axonilor lor dispusi intr-o placa motorie de la nivelul portiunilor contractile ale fibrelor intrafusale.

Fiziologia fusurilor neuromusculare:

Fibrele intrafusale sunt paralele cu fibrele extrafusale si atasate la capete de acestea.

Orice intindere a muschiului striat va determina intinderea fibrelor intrafusale si, in consecinta, stimularea fibrelor senzitive primare ale fusului neuromuscular.

Axonii motoneuronilor γ sfarsesc in portiunile contractile ale fibrelor intrafusale si determina contractia acestora, producand stimularea fibrelor senzitive din fusurile neuromusculare, care este transmisa apoi maduvei la motoneuronii α, acre vor determina contractia fibrelor extrafusale ale muschiului striat.

Motoneuronii γ inerveaza motor fibrele intrafusale, determinand contractia.

Motoneuronii α inerveaza motor fibrele extrafusale, determinand contractia.

Atunci cand fibrele senzitive intrafusale detecteaza alungire, trimit impulsuri catre motoneuronii γ, care vor determina contractia capetelor contractile ale fibrelor intrafusale.

Activitatea neuronilor γ( cu consecinte in reglarea tonusului muscular) este:

Stimulata prin mesaje ce sosesc prin fascicule extrapiramidale reticulospinale

Inhibata prin mesaje ce sosesc prin fascicule extrapiramidale rubrospinale

Atunci cand fibrele senzitive intrafusale detecteaza contractia capetelor contractile ale fibrelor intrafusale, trimit impulsuri catre motoneuronii α-tonici, care vor determina contractia fibrelor extrafusale.

Alungirea fibrelor extrafusaleà

²alungirea fibrelor intrafusale(reprezinta stimulul reflexelor miotatice)à

³excitarea fibrelor senzitive primare (anulospirale-portiunea centrala) à

⁴transmiterea de impulsuri catre motonuronii γ din coarnele anderioare medulareà

motoneuronii γ ajung la partea periferica a fibrelor cu sac nuclear sau cu lant nuclear, determina contractia portiunilor contractile ale fibrelor intrafusale si intinderea portiunii centraleà

⁶excitarea fibrelor senzitive primare (anulospirale-portiunea centrala) si secundare(in buchet- portiunile periferice)à

⁷transmiterea de impulsuri catre motonuronii α din coarnele anderioare medulareà

motoneuronii α determina contractia portiunilor contractile ale fibrelor extrafusale

Frecventa impulsurilor descarcate de fibrele senzitive intrafusale la nivelul motoneuronilor este direct proportionala cu gradul de alungire a muschiului striat.

Fusul neuromuscular detecteaza viteza si gradul de intindere a muschiului striat.

Fusurile neuromusculare asigura mentinerea unei permanente stari de tensiune in muschi.

b)        Corpusculii neurotendinosi Golgi

Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt situati la jonctiunea dintre tendon si muschi.

Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt alcatuiti dintr-o retea de dendrite cu butoni, care sunt terminatii senzitve ale neuronilor din ganglionii spinali.

In corpusculii Golgi patrund 1-3 fibre nervoase.

Corpusculii Golgi sunt dispusi fibrele tendinoase

Corpusculii Golgi nu se adapteaza.

Fiziologia corpusculilor Golgi

Stimulul specific pentru terminatiunile nervoase senzitive ale corpusculilor Golgi este tensiunea crescuta(determinata de contractia muschiului) de la nivelul tendoanelor musculare.

Corpusculii Golgi nu se adapteaza(tonici)

Corpusculii Golgi detecteaza forta totala exercitata in timpul contractiei de catre muschi asupra oaselor, prin intermediul tendoanelor.

Intre fibrele senzitive ale corpusculilor Golgi si motoneuronii α se interpun interneuroni inhibitori(sinapse inhibitoare) care inhiba contractia muschilor striati.

Corpusculii Golgi ajuta la prevenirea contractiei excesive sau a intingerii exagerate a muschiului.

Corpusculii neurotendinosi Golgi deservesc reflexul de inhibare a contractiei musculare(inhiba contractia unui muschi pentru pastrarea integritatii lui)

c)      Corpusculii Pacini, Ruffini, terminatiile nervoase libere.

Corpusculii Pacini, Ruffini, terminatiile nervoase libere caracterizeaza capsula articulara.

Corpusculii Ruffini se afla la exteriorul capsulei articulare si percep variatiile de miscare si pozitia oaselor in articulatie

Terminatiile nervoase libere se afla in grosimea capsulei articulare si inregistreaza sensibilitatea dureroasa articulara

Terminatiile nervoase libere din articulatii si muschi sunt numai receptori ai durerii, dar nu si proprioceptori.

Corpusculii Pacini se afla in profunzimea capsulei articulare si sunt sensibili la miscare si la modificarle presiunii

Segmentul de conducere

Primul neuron(senzitiv) al analizatorului kinestezic se afla

Ø      in ganglionul spinal, care ajunge la maduva, de unde:

Pe cale spinocerebeloasa(sensibilitatea proprioceptiva de reglare a miscarii) ajunge in cerebel(rol in activitatea reflexa de contractie tonica a muschilor).

Pe cale spinobulbara(sensibilitatea kinestezica-simtul pozitiei si miscarii in spatiu) ajunge in talamus(la aceasta se adauga si aferentele cerebelo-corticale).

Ø      In ganglionii cranieni senzitivi de pe traseul nervului V

Segmentul central

Este localizat in lobii frontal si parietal, in ariile senzitivo-motorii.

Influxurile nervoase generate de proprioceptori  informeaza permanent encefalul asupra starii de contractie a muschilor scheletici, si astfel devine posibila:

Intretinerea tonusului muscular (inconstient)

Reglarea cu precizie si finete a motilitatii (constient)

Analizatorul kinestezic este o veriga a circuitului feed-back care regleaza activitatea motorie somatica.

Reflexul rotulian consta in extensia gambei.

Reflexul ahilean consta in flexia plantara a piciorului

Reflexul bicipital consta in flexia antebratului.

Reflexul tricipital consta in extensia antebratului.

In conditii normale, stimulul reflexelor miotatice este reprezentata de forta de gravitatie, iar terminatiile primare ale fibrelor intrafusale sunt excitate de intinderea pasiva a muschiului striat. Contractia muschiului striat este lenta

Pe fondul tonusului mucular se desfasoara reflexe de postura, care se inchid in trunchiul cerebral

Reflexele de postura ajuta la mentinerea pozitiei in spatiu in conditii statice si statokinetice.

Proba Romberg ajuta la aprecierea echlibrului static si dinamic.

Tonusul muscular este o intindere si o tensiune musculara de relaxare.