Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata
originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca
daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de
hectare de padure sunt pierdute -; si nu e greu de vazut ca daca continuam
vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai
din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci
si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei. m5e4eh
Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei
umane acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in
special in Marea Britanie unde agricultura a avut un rol foarte important si
a redus padurile la cateva palcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut
de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de
hectare fata de cele 700 de milioane ramase.
Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare
pe an, iar 45% din padurea originala a disparut.
CAUZELE DEFRISARII
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si
cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare
Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era
necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele
doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru
spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat
in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.
Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul
cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci
pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand
solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este
facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile
defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare
si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este
situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei -; unele surse spun ca
mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.
La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului
in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului.
Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea
lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul
celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa
asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate
au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele
tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi
fara precedent.
EFECTELE DEFRISARII
Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni
pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru
ca aceasta sa dispara. O data data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza
in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii
nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si
fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat
pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea
este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii
globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea de
dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul
de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul
si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens
dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care
ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In
plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati
sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera.
Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau
mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea
ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi.
O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care
ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din
plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate
iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta
cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute
omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000
de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile
tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.
SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII
Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii.
Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere
de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate.
Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea
padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare.
Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat
efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate.
Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii
forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie
non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului
provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata
in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit
din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate
ca acceptand standardele FSC.
Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiind prea sensibile
chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna
cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii o aparare eficienta impotriva
problemelor care afecteaza padurea tropicala.
Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni
a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii
pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de
resursele lor naturale. La celalat capat al firului, consumatorii din tarile
dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor
din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i
educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca
decizii informate asupra stilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri
si eventual intoarce degradarea padurilor ecuatoriale.