Gastrita este un proces inflamator al mucoasei gastrice, asociat cu dezordini
in functiile secretorie si motorie a stomacului. e5e11ex
Din punct de vedere clinic, gastritele se impart in acute si cronice.
Gastritele acute
Gastritele acute se impart in acute simple, gastrite corozive si
gastrite flegmonoase.
Gastrita acuta simpla
Simptomatologie. Manifestarile clinice variaza in functie de agresivitatea
factorului patogen, de integritate sau lezarea anterioara a mucoasei gastrice
si de reactivitatea organismului.
Dupa 4 pana la 8 ore de la ingerarea factorilor patogeni, apar primele
simptome, caracterizate prin greta, regurgitari,senzatii de presiune sau dureri
in epigastru, urmate dupa un interval scurt de varsaturi alimentare bogate,
nedigerate, acide, amestecate cu mucus abundent. Dupa golirea stomacului de
alimente, varsaturile sunt bilioase. Simptomele sunt asociate cu dureri de cap,
transpiratii, valuri de caldura, salivatie abundenta si eructatii cu miros suparator
de oua clocite. In gastrita acuta cu duodenita, starea generala este mult
alterata, varsaturile sunt incoercibile si provoaca fenomene grave secundre,
acidoza.
Daca alimentele alterate au trecut in intestin, bolnavii au dureri difuze
in abdomen,diaree cu caracter de enterita, de enterocolita cu fermentatie
sau putrefactie. In urma pierderilor mari de lichide, bolnavii au sete
pronuntata. In forme severe, apare o stare de adinamie, de prostatie,sevundare
insuficientei suprarenale de origine toxica.
La examenul fizic se constata tegumente palide, secundare tulburarilor vasomotorii,
temperatura subfebrila sau normala. Regiunea epigastrica este sensibila la palpare.
Tensiunea arteriala este normala. In cazuri grave, in urma pierderilor
de lichide se gaseste hipotensiune, oliguries in urina se constata urobilina
crescuta, traducand leziuni hepatice asociate, indica in diaree
cu putrefactie,iar in formele grave produse de varsaturi incoercibile,
acetona.
Functia secretoare a stomacului a fost studiata putin in gastrita acuta.
In formele severe de gastrita si in gastrite acute repetate secretia
de acid clorhidric dispare pentru o perioada de timp.
Examenul radioscopic arata hipersecretie gastrica, in functie evacuatoare
intarziata, relief gastric cu pliuri ingrosate. Acest aspect
pune in discutie daca modificarile nu erau prezente anterior aparitiei
fenomenelor acute, Diagnosticul se va preciza dupa repetarea examenului radiologic,
la un interval de cateva saptamani.
Gastroscopia nu este indicata in faza acuta. Schindler, Gutyeit si Henning
au constatat la o serie de bolnavi mucoasa gastrica congestionata, edemationata,
pliuri mucoase ingrosate, lac de mucus abundent. In unele cazuri
se pot remarca hemoragii submucoase. Imaginea gastroscopica s-a mentinut 6-8
zile de la fenomenelor clinice.
Anatomie patologica. Gastritele acute simple au fost putin studiate din punct
de vedere anatomopatologic, intrucat aproape toti bolnavii se vindeca.
In functie de agresivitatea factorului nociv , procesul inflamator intereseaza
mucoasa, mai putin submucoasa si stratul muscular. Mucoasa stomacala este congestionata
, edemationata, acoperita cu mucus. In forme severe produc leziuni ulcerative,
cu fond hemoragic. Locarizarea de predilectie este regiunea piloro-antrala.
Histologic, se remarca procese de descuamareepiteliala si celule glandulare
cu aspect degenerativ, vacuolar. Recatia inflamatorie este caracterizata prin
infiltratii cu limfocite, granulocite si celule histiocitare. In tesutul
submucos sunt alteratii vasculare si nervoase, iar in stratul muscular,
vase dilatate si imfiltratii limfocitare.
Gastrita acuta simpla este provocata de factori multipli:
Factori cimici: alcool concetrat in doze mari ingerat pe nemancate,
medicamente administrate in doze mari (salicitat, iod, brom, arsen, fenil
hidrazina)
Factori toxi-infectiosi: alimente alterate prin infectii microbiene, prin toxine
sau purtatoare de germeni microbieni.
Factori fizici: alimente si bauturi fierbinti sau reci.
Factori mecanici: supraincarcarea si destinderea excesiva a stomacului
cu alimente ingerate in exces, mai ales la indivizi suferinzi anterior
de gastrite cronice.
Factori alergici la anumite persoane, ingerarea de alimente la care organismul
acestora este sensibilizat.
Alteratiile produse de acestea nu se limiteaza numai la procesul local inflamator.
Excitatiile puternice ale interoceptorilor chimici, fizici, temici transmit
impulsuri patologice la scoarta, determinand tulburari complexe in
organism: cefalee, transpiratii, palpitatii, reactii reflexe produse de excitarea
statiilor vegetative centrale. Ele pot tulbura relatiile functionale dintre
scoarta si centrii subcorticali.
Diagnostic. Diagnosticul pozitiv se stabileste din semnele caracteristice. Se
face diagnosticul diferential cu sindromele abdominale acute.
In colecistita acuta, durerea are localizarea cu predirectie in
hipocondrul drept, este pronuntata si iradiaza in spate, in urina
se gasesc pigmenti biliari. Dupa disparitia crizei dureroase starea generala
a bolnavilor este buna.
Nu orice abuz de alcool sau supraalimentare cu alimente trebuie etichetata drept
gastrita acuta. La indivizi normali, dupa evacuarea continutului alimentar,
starea generala este buna, iar bolnavii se pot alimenta in conditii normale.
Evolutie si pronostic. In general, gastrita are o evolutie favorabila.
In formele severe, bolnavii pot ramane cu sechele de gastrita cronica.
Tratament. Se recomanda repaus la pat, comprese calde pe abdomen si spalaturigastice
cu apa calda. In lipsa unei sonde gastrice se administreaza substante
vomitive: apomorfina sau sirop de ipeca. Daca bolnvii au varsat intreaga
cantitate de alimente ingerate, spalatura gastrica este inutila. In cazurile
de diaree se recomanda administrareas de purgative: ulei de ricin sau sulfat
de sodiu. Daca purgativul nu este tolerat, se recomanda clisme cu 2 kg de apa
pentru evacuarea produselor toxice din intestin. Dupa oprirea varsaturilor se
repeta administrarea purgativelor.
Timp de 24 de ore nu se prescrie nici un aliment. Se recomanda injectii cu solutie
clorurata si glucozata hipertonica. In forme severe, cu deshidratare,
injectii de solutie clorurata izotonica si solutie glucozata hipertonica intravenos.
In ziua a doua se incepe alimentatia cu supe de zarzavat strecurate,
de fulgi de ovaz sau de orez. Se trece progresiv, dupa toleranta, la o alimentatie
mai bogata cu supe de carne, galbenus de ou, piure de cartofi, suc de fructe,
biscuiti, fainoase, paine prajita. Daca bolnavii nu au diaree, se poate
administra iaurt. Cu ameliorarea starii generale se prescrie carne slaba, fiarta
sau la gratar. Dupa cateva zile, zarzavaturi verzi pregatite cu unt. Se
vor evita pentru cateva saptamani condimente si alimente grele care
tulbura functia secretorie si motorie a stomacului, in special cruditati,condimente,
leguminoase, grasimi, fructe grase.
Terapia dietetica si medicamentoasa trebuie sa urmareasca vindecarea procesului
acut. In cazuri severe, ea trebuie continuata 1-3 saptamani.