Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: captureaza animale vii pe care le “consuma“.

Plantele carnivore par a fi doar roadele unei inaginatii bogate, desi sunt foarte reale, si surprinzator de frecvente. Sunt grupate 6 familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului, in medii de viata variate. c9s17sl
Mecanismele de capturare a hranei sun diferite, deosebindu - se 5 tipuri: capcana-ulcitor, capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara capcana-varsa, dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.

Ulcitoare

Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insectele prin coloratia marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele din genul Sarracenia au frunzele sub forma de ulcior, prevazute la margini cu niste peri orientati in jos: acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evacueze. Un alt motiv pentru care victima plantei nu evadeaza , este faptul ca seva dulce contine narcotice, care ametesc insecta.
Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulciorului secreta enzime, care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte reusesc insa sa supravietuiasca in ulcior in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari Wycomya smitbii, de fapt traiesc in ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepedbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.

Plesnitoare

Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus. Capcana se formeaza pe limbul frunzei. Nervura principala formeaza un fel de incheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Cei cate trei peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul de capcana.
Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua atingere provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei. Indiferent de caz, la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem de declansare in doi timpi: prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, in urma unei picaturi de ploaie.
Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda. Intre dinti ramane un spatiu suficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. In schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat, iin cateva ore, pana cand victima este zdrobita.

Capcane adezive

Capcanele plantelor din Drosera si Drosopbyllum, sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule, in momentul in care vor zbura pe planta. Miscarile produse in inceracrea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strans.

Capcane veziculare

Plantele care apartin genului Ultricularia respectiv Polypompbolys, traiesc in balti. Veziculele piriforme care cresc pe frunze se pot inchide ca un capac. Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta niste substante cu un continut de glucide, care va atrage prada, si in acela si timp va intari capacul.
Victima este condusa cu ajutorul unor pereti aspri pana la nivelul capacului, care se si deschide imediat dupa ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune impinge capacul in interior, iar victima este aspirata impreuna cu apa. Capacul se inchide, glandele elimina apa din vezicula, iar digestia incepe.