Soiuri de lalele
Tulipa caufmanniana. Regel. Are bulbul colorat cafeniu, este de marime mijlocie.
Tulpina este destul de scurta, 20-25cm, cu frunze alungite, in forma de lance,
de un verde-albastrui, purtand in varf flori mari, alungite, cu diviziunile
ascutite. Petalele sunt colorate in alb crem, striate cu rosu mai ales spre
varf. La baza celor trei diviziuni externe au cate o pata galbena portocalie.
Infloresc primavara timpuriu (sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie). d1p4pd
Tulpina fosteriana. G.Hoog. Are flori mari, timpurii, viu colorate in rosu portocaliu,
flori decorative pe tije rigide care apar in mijlocul unei rozete de frunze
de un verde mai inchis. Inaltimea plantei este cuprinsa intre 30-35cm.
Tulipa turkestanica. Regel. Florile sunt de culoare alba, cu centrul galben,
iar pe dosul petalelor cu striuri verzi.
Tulipa Greigii. Regel. Are bulbul piriform, ascutit, de culoare castanie. Cele
doua frunze inferioare sunt late de 4-5cm, lungi de 15cm. Floarea deschisa are
diametrul de 12-15cm. Este luminoasa, cu diviziunile recurbate in afara, cu
cate o pata neagra la baza. Specie rustica, se inmulteste greu prin bulbi si
seminte.
Tulipa clusiana. DC. Este o specie destul de veche si creste spontan in regiunea
mediteraneana. Florile sunt mici, de culoare alba, cu partea exterioara roz
sau rosie. Inaltimea plantei nu depaseste 30cm.
Tulipa Praecox. Ten. Este originara din sudul Europei. Are bulbul ovoid ascutit,
de culoare castanie. Forma frunzelor este lata, ondulata, ascutindu-se spre
varf. Au culoarea verde palid albastruie. Tulpina are in medie 11cm inaltime,
este moale si paroasa spre varf. Florile au petalele oval ascutite, cu o lungime
medie de 6cm, cu un parfun destul de placut. Baza si varful petalelor sunt galbene,
iar restul petalei este rosu stacojiu inchis. Infloresc in luna aprilie.
Tulipa praestans. Hoog. Este o specie multi flora (are pe o tija mai mute flori).
Florile sunt mari, cu cupa larga, rosii portocalii. Inflorirea abundenta si
uniforma determina valoarea deosebita a acestei specii pentru rabate, stincarii
si cultura fortate. Se introduc in sera la 25 ianuarie. In cultura libera infloresc
in jurul datei de 1 mai. Pot atinge 25-30cm inaltime.
Cultura lalelelor in gradina
Cultura lalelelor in gradina se face pentru obtinerea de flori taiate, bulbi
si samanta.
Alegerea terenului. Cepele de lalele nu sunt pretentioase fata de conditiile
de sol. Totusi se obtin rezultate mai bune intr-un pamant bine lucrat, argilo-nisipos,
bogat in humus si cu o reactie neutra. Solurile nisipoase sau grele pot fi folosite
numai in cazul in care li se aplica, in prealabil, anumite tratamente.
Terenurile destinate culturilor de lalele trebuie sa fie expuse la soare, deci
bine luminare si protejate de vanturile reci, sa aiba suprafata plana, fara
adincituri in care sa stagneze apa, fapt care ar provoca aparitia bolilor criptogamice
si, in consecinta, stricarea bulbilor.
Trebuie evitata vecinatatea constructiilor, gardurilor si a arborilor, deoarece
pe terenurile puternic umbrite, bulbii de lalele sunt mici. Totusi, soiurile
tardive pot fi amplseate la semiumbra unde infloresc mai indelung.
Lalelele se dezvolta foarte bine in terenurile in care apa freatica este aproape
de suprafata solului, mai ales in perioada de vegetatie, cu conditia ca orizontul
superior sa fie bine aerisit.
Pregatirea terenului in vederea plantarii are o importanta foarte mare, deoarece
de felul cum se face aceasta pregatire depinde, in mare masura, calitatea bulbilor
si a florilor.
Una dinrte cele mai importante lucrari este aratura adanca sau sapatul solului
cu cazmaua la 40-45cm. In cazul unui sol argilos va trebui imbunatatita compozitia
prin adaugarea de nisip de rau, iar in cazul solurilor nisipoase, se va adauga
mranita bine putrezita sau pamant de telina.
Lalelele nu suporta ingrasarea solului cu balegar proaspat inainte de plantare
deoarece aceasta duce la putrezirea sistemului lor radicular. Cel mult ingrasarea
se va face cu un an inainte, la planta premregatoare sau la ogorul negru. Chiar
cantitatile mici de balegar proaspat dauneaza. Nu este indicat sa fie folositi
la inmultire bulbii recoltati de pe astfel de terenuri. In functie de sol si
de posibilitatile cultivatorului se poate aplica plantei premregatoare (de preferat
o prasitoare), cu 2-3ani inainte de plantarea lalelelor cca 150t balegar la
hectar. De fapt, cele mai bune premregatoare sunt leguminoasele. Se va evita
cultivarea cartofilor, tutunului, fasolei, mazarii ca plante premregatoare,
deoarece acestea sunt, deseori atacate de virusuri fata de care si bulbii florilor
sunt sensibili.
Plantele premregatoare trebuie sa paraseasca terenul cel mai tarziu pana la
sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, pentru a nu se face plantatul
tardiv.
Dupa efecuuarea plantarii, terenul se acopera cu un strat de cca 8cm turba in
stare umeda, care protejeaza bulbii contra inghetului, previne formarea crustei
si reduce cresterea buruienilor.
Cand suntem nevoiti sa facem o cultura pe un sol la care timpul nu ne-a permis
sa aplicam o gunoire plantei premregatoare, recurgem, cu cateva luni inainte
de plantarea bulbilor, la aplicarea mranitei bine putrezita. Rolul ei este de
a asigura plantei, in timpul culturii, un mediu de crestere bine structurat.
Cand solul este prea acid, inafara de ingrasamintele organice, putem folosi,
cu rezultate bune,si ingrasamintele chimice, dar cu multa prudenta in respectarea
dozelor.
Amendamente
Dezinfectarea solului este faorte necesara. Se poate face cu aburi, pe cale
chimica, ca formalina sau cu preparate organo mercurice. Cel mai rapid si usor mijloc pentru dezinfectarea solului este, insa,
folosirea substantelor chimice ca formalina.
Plantarea lalelelor
De regula, tuberobulbii se planteaza la o adincime com de trei grosimea bulbilor,
deci in medie 12cm adincime, exceptie facind lalelele tarzii, care se pot planta
pana la o adincime de 20cm. Pe soluri le mai usoare, plantarea se face mai adanc
cu 2cm fata de solurile grele.
Operatia de plantare se face toamna, astfel ca bulbii sa aiba timp sa se inradacineze
pana la venirea gerurilor.
Prima data, se planteaza soiurile timpurii, apoi cele semitimpurii si pe urma
cele tardive.
Plantatul lalelelor se executa manual.
Pentru plantarea manuala ne putem folosi de harlete sau plantatoare obisnuite
din lemn sau metal.
Ca sa putem realiza plantarea lalelelor la aceeasi adancime trasam santulete,
in care se pun cu mana ceple la distanta stabilita pe rand.
Intretinerea culturii de lalelele
Lucrarile de ingrijiore incep inainte de rasarirea olantelor, odata cu formarea
crustei la suprafata solului sau aparitia buruienilor. Afanarea solului si distrugerea
buruienilor se fac de cate ori este nevoie si, mai ales dupa fiecare ploaie
mai abundenta.
Maruntirea pamantului. Se face cu multa grija, fara a se deranja sau rani planta.
Udatul, ca si combaterea crustei, se face ori de cate ori este nevoie.Cerinta
cea mai mare de apa o au lalelele in perioada cresterii frunzelor si florilor.
Se poate folosi udatul prin aspersiune.
Modul de aplicare a ingrasamintelor difera de la o faza la alta astfel : in
primele faze de crestere cand radacinile sunt putin dezvoltate, pentru a nu
dauna plantei, se aplica doze mici, administrate superficial, in jur de 4 cm.
Adancime. Cand radacinile devin mai puternice si deci planta mai dezvoltata,
se pot aplica doze mai mari, administrate intre randuri si ceva mai adanc.
Un element important in viata plantelor este fosforul, un bun regulator al respiratiei,
care favorizeaza absorbtia sarurilor minerale si are o influenta buna asupra
infloritului. Impreuna cu calciul si potasiul mareste rezistenta plantelor la
boli si la indoirea tijelor florale.
Un alt element important este potasiul care joaca un rol destul de mare in intensificarea
asimilarii de catre plante a azotului si sintezei substantelor azotoase. Lipsa
de potasiu a solului face ca plantele sa fie slab dezvoltate, sa apara pete
brune pe frunzele mai batrane, de-a lungul nervurii principale, iar in cazuri
exrtreme, planta se usuca, capatand la vraf culoarea albastra. De asemenea se
observa o slaba ramificare a plantei, infloritul intarzie si calitatea florilor
scade simtitor.
Cultura lalelelor in sera
Pentru cultura lalelelor se poate folosi orice fel de sera care poate fi incalzita.
Rezultatele cele mai bune s-au obtinut, insa, in sere de tip inmultitor, care
au instalate in interior suficiente tevi de incalzire, atat sub parapet cat
si la coama, astfel incat sa se poata obtine o temperatura constanta corespunzatoare
si pe geruri mai mari.
Daca din diferite motive, geamurile de la sera au inghetat si zapada continua
sa se depuna, vom imprastia pe toate suprafata de sticla sare, care are un efect
favorabil asupra topirii zapezii si ghetii. Sera inmultitor mai are avantajul
ca se poate incalzi si raci repede, dupa nevoie. De asemenea distanta dintre
parapet si acoperis este mica, ceea ce permite o crestere normala a tijelor
florale.
Sera este bine sa fie prevazuta cu sistem mecanic de umbrire si cu instalatie
de apa calda si rece, astfel ca udarile sa se faca la temperatura mediului.
Lalelelel aduse in sera se aseaza pe parapet. Cele care sunt dezvoltate normal,
se lasa cateva zile la o lumina difuza care se realizeaza printr-o usoara umbrire
a serei, pentru ca frunzele sa capete treptat, culoarea de verde viu deschis.
Cand lastarii sunt prea scurti se recomanda sa fie asezati cateva zile sub parapet,
la intuneric, ori se acopera parapetul sau sera cu folii de polietilena neagra.
Sera se mai poate acoperi si cu rogojini, obloane sau cand sunt cantitati mai
mici de ghivece, aceste se pot acoperi cu altele, puse invers, dupa ce li s-a
astupat, mai intai, orificiul de drenaj.
Cand plantele ating inaltimea dorita si mugurele floral a iesit in intregime
din bulb, materialele folosite la umbrire se indeparteaza treptat si lalelele
raman in plina lumina. Umbrirea plantelor in aceasta perioada are drept scop
sa accelereze cresterea tijei florale, astfel incat floarea sa nu mai ramana
jos, intre frunze.
Floarea mai poate ramane jos datorita unei inradacinari defectuase, fortarii
soiurilor tarzii prea devreme sau udarii plantelor cu apa rece in timpul culturii.
In primele zile, temperatura poate fi, de 13-14°C, urcadu-se treptat la
16-17°C. Daca se observa ca lalelele nu merg destul de bine se poate ridica
temperatura pana la 19°C, valoarea maxima la care se poate ajunge.
Bolile si daunatorii lalelelor
Principalele boli ale lalelelor
In general bolile lalelelor sunt provocate de diferiti agenti patogeni, ca:
virusi, bacterii, ciuperci, etc.
Virozele sunt cauzate de virusuri. Boala este transmisa in mod direct prin insecte
sugatoare cum sunt: paduchii de frunza si prin cepele infectate. Preventiv se
combat insectele daunatoare si se foloseste un material sanatos pentru plantare.
Putrezirea coletelor si caderea lalelelor sun provocate de ciuperca Pythium
de barynum.
Pentru a preveni aparitia bolii trebuie sa se tina seama de urmatoarele sfaturi
atat la cultura in sera cat si la cultura in gradina :
- sa nu se cultive prea devreme in gradina
- sa nu se dea caldura pamantului ; cutiile si ghivecele se vor aseza, cel mai
bine, pe parapet sau stalaje in sera
- aerul in sera nu trebuie sa fie umed, de aceea este bine sa se aeriseasca
seara, udatul se va face numai dimineata si apoi, imediat, se va aerisi in sera
- se vor evita diferentel bruste de temperatura in sera
- distantele de plantare nu vor fi prea mici in gradina
- materialul saditor trebuie sa fie sanatos ;
- serele, ghivecele si pamantul, inainte de plantare se dezinfecteaza cu formalina
in sera.
Principalii daunatori ai lalelelor in sera si gradina
Paduchii de frunze ( Aphidae) sunt printre cei mai periculosi dusmani ai lalelelor,
deoarece ataca in colonii. Apar pe lalelele in sera, cand umiditatea atmosferica
este prea scazuta sugand, in general, partile tinere si moi ale plantelor.
Paianjenul de radacina (ryzoglyphus echinopus). Atacul se recunoaste dupa ingalbenirea
brusca a frunzelor datorita distrugerii radacinilor si cepelor.
Soarecii si sobolanii sunt daunatori foarte periculosi. Primii ataca, in special
partile aeriene, iar ceilalti bulbii. Lalelele fiind preferate de acesti daunatori
sunt distruse complect.
Protejarea impotriva inghetului a lalelelor plantate in gradina in vederea scoaterii
la fortat se va face cat se poate de tarziu pentru a nu atrage soarecii cu materialul
de acoperire.
Intrebuintarile lalelelor
Lalelele pot fi folosite ca flori la ghivece, caf lori taiate la buchete, la
vase in diferite aranjamente, la vaze, sau in parcuri pentru imbogatirea decorului
de primavara.
Cu cat temperatura incaperilor este mai scazuta si umiditatea relativa a aerului
mentinuta la 75-80 %, cu atat timpul de pastrare a lalelelor este mai mare.
Pentru pastrarea prospetimii lor se folosesc mai multe procedee. Cel mai simplu
procedeu consta in a taia tulpinile in apa.
Unul dintre cele mai eficace procedee de pastrare a florilor taiate este folosirea
urmatoarei compozitii :
-la 100 g de apa se pun 50 g zahar, se amesteca bine pana ce apa se indulceste,
apoi se adauga 1 g nitrat de argint si se amesteca, apoi se introduc florile.