Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Delfinul - unul din marile mistere ale marilor
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Despre inteligenta delfinilor se vorbeste de multa vreme si se pare ca este intr-adevar surprinzatoare. O parte din rezultatele obtinute in urma cercetarilor facute in S.U.A., Rusia si Japonia au fost publicate si au starnit atentia fiziologilor, psihologilor, medicilor si militarilor. j1e8el
Este fara indoiala faptul ca pentru mamiferele terestre adaptate secundar la viata acvatica, mediul nou este mult mai complex decat pentru animalele care au trait toata filogenia lor in apa. Delfinul, foca, balena, casalotul, marsuinul, etc. au pastrat in apa respiratia aeriana, nasterea de pui vii si alaptarea lor, etc., dar s-au si adaptat la noul mediu de viata tridimensional si lichid prin modificarea aproape a tuturor functiilor vegetative si somatice si mai ales prin explorarea la distanta a acestui mediu lichid cu ajutorul ecolocatiei. Ca urmare a acestei noi functionalitati, care necesita o coordonare mult mai complicata si mai rapida a raspunsurilor animalelor fata de factorii de mediu, sistemul lor nervos s-a dezvoltat foarte mult: pentru o greutate corporala egala, creierul delfinului este cu 20% mai mare decat al omului.
Mamiferele acvatice pot sta scufundate intre 10 (delfin) si 100 minute (casalotul), la adancimi ce pot ajunge la peste 400m , adica acolo unde presiunea hidrostatica este de 40 atm/cm . Iata cateva adaptari care permit aceasta viata in adancuri :
-Cusca toracica a mamiferelor acvatice este foarte elastica, fiind aproape lipsita de coaste. Astfel ea poate fi presata pana cand tot aerul din alveolele pulmonare, care se turtesc si peretii lor se unesc unii de altii, este eliminat in spatiul bronhic si traheal, care este cartilaginos si nu se poate turti. Ca urmare, azotul din aerul alveolelor nu se poate dizolva in sange, iar la ridicarea animalului la suprafata nu mai este necesar fenomenul de decompresiune, care este un factor limitant pentru om in explorarea spatiului oceanic (revenirea la suprafata a scafandrilor care au stat in adancul oceanelor se face treptat, cu pauze din 10 in 10 m,pentru ca in aceasta vreme sa se elimine din sangele lui azotul solvat aflat sub presiune).
-Sangele venos ocupa un mare spatiu in regiunea venelor cave, prezenta lui opunandu-se compresiunii din exterior.
-Inaintea scufundarii, mamiferele acvatice fac o expiratie fortata (omul face exact invers), pentru ca volumul corpului sa fie mai mic fata de volumul apei dislocate, iar imersiunea si plonjarea sa se faca mai usor. Dar, la inspiratia premergatoare, 90% din din aerul pulmonar a fost inlocuit cu aer proaspat (la om se inlocuieste numai 15% din aerul pulmonar ).
-Suprafata de schimb a alveolelor pulmonare este de 3 ori mai mare decat la om (pentru acelasi volum pulmonar), adica delfinul are 437 milioane alveole, pe cand omul are doar 150 milioane.
-Centrul respirator bulbar al tuturor mamiferelor acvatice este mult mai putin sensibil la lipsa oxigenului sau la marirea cantitatii de bioxid de carbon in sange, fata de mamiferele terestre.
-Numarul batailor inimii scade mult in timpul imersiei si se produce o vasoconstrictie periferica aproape totala, astfel ca sangele este folosit exclusiv pentru irigarea sistemului nervos si a muschiului cardiac. Pe aorta se gasesta o dilatare elastica ce inmagazineaza o mare cantitate de sange oxigenat, pe care il cedeaza apoi in special carotidelor care duc sangele la creier.
-Inima dreapta si inima stanga pot functiona independent in timpul scufundarii. Mai ales spre sfarsitul imersiei, numai inima stanga se contracta pompand sangele din dilatarea aortica si din plexurile arteriale in special inspre sistemul nervos.
-Cantitatea de sange a delfinului este de circa 2 ori mai mare decat la om (are 10 l de sange), iar volumul hematocit este de 50% (la om este de doar 40%), el avand 6.895.000 globule rosii/mm .
-Vena azygos, vena ce aduce sangele de la creier la vena cava superioara, este cuprinsa in canalul osos rachidian, astfel ca nu poate fi supusa compresiunii de la exterior ( acest lucru ar periclita functionarea creierului ).
-Muschii contin foarte multa miohemoglobina si in totalitatea lor pot fixa 50% din tot oxigenul pe care il transporta in sange. Ca urmare, muschii pot functiona multa vreme pe seama oxigenului propriu si numai dupa un anumit timp (o ora la casalot) muschii fac apel la oxigenul din sange.
-Mamiferele acvatice nu beau apa de mare ci se hidrateaza numai din hrana. Ca atare eliminarea de urina este redusa, in schimb aceasta este destul de concentrata in saruri. Tubul conturat distal si ansa lui Henle sunt mai dezvoltate, acest lucru fiind aratat in teza de doctorat a lui Gheorghe Pallade(laureat al premiului Nobel in anul 1974).
-Reglarea temperaturii corpului se face aproape exclusiv prin inotatoarele dorsale si laterale, care au o vasularizatie cu totul speciala: sangele cald din corp vine printr-o artera centrala invelita de venule care apoi se colecteaza intr-un singur vas venos. Reteaua capilara subtegumentara poate incalzi sangele cu cateva grade daca apa din exterior este rece. Daca ea este calda, o incalzire centrala nu mai poate fi racita si animalul poate muri in soc termic. Acesta este motivul pentru care, in general, mamiferele acvatice din emisfera sudica nu treac ecuatorul in emisfera nordica si invers.
-Viteza mare de inot si salturile mari in aer(pentru a putea respira), au determinat la delfin o alcatuire speciala a pielii. Fiind asezata pe un strat de grasime cu multe fibre elastice, ea poate sa se deformeze usor si alcatuieste niste icretituri transversale. Acestea din urma impiedica formarea curentilor de turbulenta, curenti ce ar putea ingreuna inotul.
-Vederea delfinului, si a celorlalte mamifere acvatice este foarte slaba. La distante mici, vederea este eficace avand un camp de explorare binoculara in fata si unul destul de larg pentru fiecare ochi in parte. Delfinii pot vedea obiecte pana la distanta de cca. 10 m in apa curata. Pentru explorarea spatiilor indepartate, la mamiferele acvatice s-a dezvoltat un nou mijloc de detectie: radarul (ecolocatia). In apa sunetul se propaga de 5 ori mai rapid decat in aer, lucru ce face ca excitatiile sonore sau ultrasonore sa fie detectate foarte rapid. Aparatul ce produce ultrasunetele este situat in regiunea canalului respirator si este alcatuit dintr-o serie de membrane ce pot fi puse in vibratie de o multime de muschi. Vibratiile se transmit in mediu de deasupra regiunii capului, imprastiindu-se pe o raza de mai multi km. Daca in drumul lor se intalnesc de vreun obiect, undele sonore se intorc la delfin, fiind receptate de o “lentila” aflata in zona anterocefalica, iar de aici sunt transmise mai departe la urechea interna. Acest sistem de ecolocatie nu este inca bine cunoscut de om, el fiind de o complexitate ridicata. Cu ajutorul acestui sistem delfinul poate detecta si identifica prada sau dusmanul, putand totodata sa si comunice cu ceilalti delfini.
Delfinii, la fel ca majoritatea mamiferelor acvatice, traiesc in carduri, in “societate”. Delfinii sunt intotdeauna cel putin doi, adica in “familie”. Acest trai in comun a impus dezvoltarea unui mod de intelegere intre indivizi. Astfel s-au putut identifica la delfin 32 de sunete individualizate si diferite.
In cazul in care un individ din grup este ranit ceilalti ii sar in ajutor. In aceste imprejurari delfinii emit un semnal de alarma , un SOS. La auzul acestui semnal, aliti semeni vin in ajutorul celui ranit. Pentru a putea respira, cel ranit este sustinul de 2 sau mai multi indivizi sanatosi. Din cand in cand cei ce il sustin sunt schimbati de altii. S-au intalnit multre cazuri in care un om care era in pericol de inec afost adus la mal de delfini. De asemenea se cunosc cazuri in care delfinii au aparat un anufragiat de atacurile rechinilor. Puii de delfin inoata de obicei deasupra sau in dreptul inotatoarei dorsale a mamei, acolo unde rezistenta apei este mai mica.
Esuarea delfinilor pe tarm este usor explicata. Radarul delfinului nu percepe plaja, deoarece nu exista obiecte care sa reflecte undele sonore. Ajungand la mal, masa delfinului devine reala prin iesirea din apa. Astfel el moare prin asfixierea provocata de turtirea vaselor, a plamanilor si a aparatului digestiv dastorita elasticitatii cavitatii toracice.
De mult se vehiculeaza ideea unei posibile comunicari intre om si delfin. Ei sunt folositi pentru a face legatura dintre suprafata si scafandrii ce lucreaza in adancuri. Delfinii dresati aduc acestora medicamente, diferite instrumente, etc., facand drumul de 7 ori mai rapid decat oricare acvanaut. In acelasi timp delfinii aparau pe oameni de atacurile rechinilor. In Guineea delfinii sunt folositi pentru a abate bancurile de pesti in plasele pescarilor, intinse in anumite locuri ale platformei continentale. In S.U.A. delfinii sunt folositi pentru a nu permite depasirea unei anumite limite in larg de catre inotatori, jucand astfel rolul de salvamari. Anumite societati americane ii folosesc pentru a localiza navele scufundate la o adancime mai mica de 300 m. Japonezii ii utilizeaza ca mijloc de detectare a bancurilor de pesti in largul oceanelor. Ei s-au dovedit a fi mult mai eficieni decat radarul folosit de nava in acest scop. Armata americana incearca de mult timp folosirea inteligentei delfinului in scopuri militare.
Este datoria noastra sa studiem delfinul pentru a descifra mecanismele care stau la baza celui de-al doilea sistem de localizare, pentru a descoperi o metoda de comunicare intre om si minunatul mamifer numit delfin.




Bibliografie: “Omul si natura” - Eugen Pora
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta