I. NOTIUNI DE ANATOMIE s5e10ep
Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos
si inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi.Din punctele de vedere anato-mic,
fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta.
Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul
atrioventricular.Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman
prin cele patru vene pulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau mitral este
prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis
in timpul diastolei.Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine
din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul
aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica).
Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor
reuma-tismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica).
Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin
orificiul atrioventricular drept.
Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei
cave superioare si al venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei
valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul
drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza
in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca
si orificiul aortic - cu trei valve de aspect semilunar.Inima dreapta este motorul
micii circulatii.Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si
o mica circulatie sau circulatie pulmonara.Peretii atriilor si ai ventriculilor
se contracta ritmic : mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron,
expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc.Atriul drept primeste
sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventricu-lul
drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge in plamani, unde se oxigeneaza,
pierzand CO2.Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in
ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate
tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici : endocardul, miocardul
si pericardul.
- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale
formeaza aparatele valvulare.
- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul
propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor.Miocardul
contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.Astfel, ventriculul
stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult
mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani.Atriile
au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.
Tesutul specific (fig. 1) este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar,
foarte bogat in celule nervoase, si cuprinde :
- nodul sino-atrial Keith-Flack, situat in peretele atriului drept, aproape
de orificiul de varsare al venei cave superioare ;
imagine
- sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular
Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial,
si fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara, coboara in peretele
interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga), care se termina
prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular.
- Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura,
doua foi : una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine
in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardiaca.
In stare patologica, cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita, endocardita
sau pericardita) sau simultan (pancardita).
Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare.Venele coronare
urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide
in atriul drept.
Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic
si parasimpatic.
II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Revolutia cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in
arborele vascular, impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta
deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca (fig. 2). Revolutia
cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala,
care dureaza 0,1 secunde ; contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara,
care dureaza 0,3 secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi, sau diastola
generala, care dureaza circa 0,4 secunde.
Inima este o pompa aspiratoare - respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila
datorita contractiilor ei ritmice.Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor
in timpul diastolei atriale, sangele venos