f7l5lh
Analizatorul vizual este format din 3 segmente: un segment periferic (retina),
un segment intermediar, caile optice si un segment central (scoarta cerebrala
occipitala).
Segmentul periferic, retina, se gaseste situat in interiorul ochiului
care constituie organul vederii. Globul ocular este un organ pereche si simetric,
situat in partea anterioara a orbitei, unde este mentinut in pozitia
sa normala de o capsula conjunctiva de muschi, vase, nervi si tesutul adipos.
El are forma aproape sferica, cu doi poli, unul anterior, altul posterior, partea
sa anteriora avand o curbura ceva mai mare. In plan frontal, intre
cei doi poli, perpendicular pe axa sa antero-posterioara, se gaseste ecuatorul
globului ocular sau circumferinta. Globul ocular este format dintr-un perete
si dintr-un continut. Peretele este constuit din 3 membrane (tunici) concentrice:1
membrana externa (fibroasa), 2-membrana mijlocie (vasculara) si 3 membrana interna
(nervoasa).
1. Membrana externa, fibroasa, este groasa si rezistenta. Ea se compune din
doua parti: una anterioara mai bombata, transparenta, corneea, care cuprinde
1/6 din intreaga membrana, alta posterioara, alba, opaca-sclerotica limita de
unire, prin care cele doua parti se continua una cu alta, constitue limbul scero-cornean.
Membrana oculara externa, de consistenta ferma si flexibilitate redusa, are
rol protector. Ea asigura pastrarea formei ochiului si protejeaza membranele
interne ale acestuia. Corneea, datorita transparentei sale, pernite patrunderea
razelor luminoase in interiorul ochiului si constitue, datorita reftigentei
sale, unul din elementele componente ale dioptrului ocular.
2. Tunica medie, vasculara, pigmentata si musculara, se aplica pe fata interna
a tunicii externe, cu exceptia parti sale anteriore, care, la nivelul limbului
corneo-scleral, se separa de aceasta, delimitamd impreuna cu corneea
o cavitate-camera anteriara. Uveea se compune din trei parti: o parte ateriora-irisul,
o parte mijlocie-corpul cliar si o parte posterioara-coroida. Partea anteririoara
este vizibila prin transparenta corneei si este formata dintr-o membrama subtire,
colorata, perforata in centru de un orificiu circular-pupila. Ambii ochi sunt
astfel plasati, incat distanta dintre cele doua pupile este de aprope
58-64 mm. .
De la nivelul limbului corneo-scleral, irisul se continua a doua portiune a
uveei-corpul ciliar, acesta este format din muschiul cliliar si din procesele
ciliare. La 7 mm inapoia limbului, corpul unei zone aderentiale de tranzactie,
cu aspect dantelat, numit ora scrrata, cu a treia portiune a uveei-coroida formata
in ceea mai mare parte, din vase sanguine. Ea se intinde de la ora
scrrata pana la orificiul de trecere a nervului optic, acoperind
aproximativ 2/3 din suprafata interna a ochiului. Uveea, datorita vascularizatiei
sale bogate, are rolul de a asigura nutritia globului ocular, datorita pigmentatiei
sale, ea impiedica difuziunea lumini in interiorul ochiului, formamd
o adevarata camera obscura, necesara funtiei vizuale.
3. Tunica interna este o membrana nervoasa, care se intinde de la orificiul
pupilar pana la locul de trecere a nervului optic prin sclerotica. Din
punct de vedere functional, ea cuprinde doua parti: una anterioara, lipsita
de proprietati senzoriale, situata in incinta orei scrrata, alta posterioara,
senzoriala, situata indaratul acestia. Prima portiune acopera fata posterioara
a irisului si a corpului ciliar, ceea de a doua, fata interna coroidei.
Pe retina se remarca doua zone: papila optica si pata galbena.
Papila, care corespunde locului de trecere a fibrelor nervului optic prin canalul
scleral, are format unui disc ovalar sau ciliar, cu diametrul de 1,5 mm, din
centrul caruia pleaca vasele centrale ale retinei. Pata galbena are forma eliptica
si este situoata la polul posterior, avand in centru o depresiune,
foveea centrala sau foveola. Papila optica se gaseste in raport cu faveola
la 1 mm deasupra si la 4 mm inauntrul acesteia. Retina contine celule
senzitive care formeaza neuro-epiteliul senzorial, repartizat pe o suprafata
de 1246 mm2.
Continutul ochiului este format de umoarea aposa, cristalinul si corpul vitros,
care formeaza inpreuna cu corneea dioptul ocular. Acesta, prin refractia
razelor luminoase care-l strabat, permite formarea pe retina a unei imagini
precise, necesare vederi clare.
Umoarea apoasa este un lichid limpede incolor, in cantitate de 0,3-0,4
cm3, care ocupa camerele ochiului si imbiba corpul vitros, ea face parte
din lichidele interstitiale si are un rol metabolic foarte important pentru
cristalin si cornee.
Cristalinul este o lentila biconvesa, elastica si transparenta, situata imediat
indaratul irisului, cu care vine in contact in regiunea pupilara.