s8s11sy
Leii sunt diferiti fata de celelalte feline datorita obiceiului lor de a trai
in grupuri. Un grup este format din 2 pana la 12 femele adult si puii lor. Toate
femele sunt rude: surori, mame, matusi si verisoare. O femela nascuta intr-un
anumit grup va ramane in acel grup toata viata, cu toate ca un grup mai mare
se poate divide in grupuri mai mici. Femelele dintr-o haita au grija de pui
impreuna, vaneaza si mananca impreuna si isi apara cu agresivitate teritoriile
de vanatoare, zonele de adapat si puii de grupuri de masculi.
Spre deosebire de femele, puii masculi sunt alungati din grup cand au varsta
cuprinsa intre 2-4 ani. Daca sunt norocosi ei pleaca alaturi de frati si veri,
daca nu atunci se alatura altor masculi. Aceste grupuri de 2 -; 6 masculi
se numesc coalitii. Aceste coalitii urmaresc sa se imperecheze cu un grup de
femele si sa aiba urmasi. Pentru a face aceasta ei trebuie sa alunge grupul
de masculi care apara femelele, fapt care declanseaza niste lupte sangeroase,
castigatorii fiind in general grupul de masculi mai numeros.
Aceste de schimbari reprezinta o perioada de probleme pentru femele si puii
lor, deoarece noul grup de masculi va incerca sa omoare puii care aveau ca tati
grupul de masculi anterior. Statisticile arata ca masculii acestia pot omora
in jur de un sfert din numarul total de pui. Cand o femela isi pierde puii este
dispusa sa se imperecheze mai curand cu noii masculi. Cu toate acestea femelele
isi apara puii cu incapatanare. O femela singura in fata unui mascul nu are
nici o sansa, dar impreuna ele sunt uneori in stare sa-s salveze puii.
Schimbarile violente a dominantei masculilor au loc la fiecare 2-4 ani. In perioadele
dintre aceste schimbari relatiile dintre masculi femele si pui sunt in general
pasnice. Legaturile sociale dintre lei sunt intarite prin comportamente sociale
cum ar fi atinsul obrajilor si vocalize.
Cand o femela este in estru, o stare in care femelele sunt receptive actelor
sexuale, ea se va imperechea in mod repetat cu toti membrii grupului de masculi.
Dupa o perioada de gestatie de 110 zile, va naste 1-4 pui intr-un loc retras
departe de grup. Puii vor fi introdusi in grup cand sunt in varsta de 8 saptamani.
Deseori femelele nasc in aproape aceeasi perioada si isi impart datoriile de
a proteja si hrani puii. Mamele alapteaza puii pana la varsta de 8 luni, cu
toate ca acestia sunt dusi sa manance cu grupul de la varsta de 3 luni. La varsta
de 11 luni puii invata sa vaneze cu haita. Insa le vor trebuii cativa ani de
exercitii pentru a deveni vanatori desavarsiti. Femelele au grija de pui pana
cand acestia implinesc 2 ani, ea fiind atunci gata pentru o noua serie.
Neavand nici un rol in cresterea puilor, masculii, cand nu dorm, patruleaza
granitele vastului lor teritoriu, lasand urme de miros de urina si alte secretii
care sa intimideze intrusii. Masculii dintr-un grup rag impreuna pentru a-s
etala puterea si pentru a intimida potentialii rivali. Masculii incearca sa
pastreze dominanta unui grup pentru cat mai mult timp posibil, deoarece masculii
fara grup nu traiesc foarte mult, ei hranindu-se cu prada capturata de femele.
Leii vaneaza de obicei noaptea, deoarece sunt mai greu de observat. Prada lor
preferata este formata din mamiferele cu copite, cum ar fi zebrele, bivolii,
dar vor incerca aproape orice prada de la un iepure pana la o girafa. Tehnica
de vanatoare este un destul de simpla leoaica se va furisa aproape de prada
pana ajunge cam la 30 de m si dupa un sprint va dobora prada si o va omora fie
prin sufocare, muscand-o de gat, fie muscand-o de ceafa. In cazul in care leoaica
este observata de prada si aceasta incepe sa fuga leoaica va renunta. Cu toate
ca leii sunt capabili sa atinga viteze mari nu au rezistenta necesara pentru
a rezista unei urmariri.
Cand vaneza in grup leii abordeaza doua tactici, fie vor inconjura prada, fie
un grup va urmari prada inspre alt grup. Leii vaneaza in grup cand trebuie sa
prinda un animal de talie mare cum ar fi o zebra, si singuri cand trebuie sa
prinda un animal de talie redusa cum ar fi un porc mistret. In orice caz cand
este vorba de mancat se respecta o oarecare ierarhie: masculii primii, femelele
si in final puii.
Bibliografie : Microsoft Encarta Encyclopedia 2000