(MEDULLA SPINALIS)

Maduva spinarii ºi-a pastrat organizarea metamerica fiind alcatuita din mai multe segmente suprapuse, fiecare dintre ele inervand schematic un teritoriu cutanat (dermatomer), muscular (miomer) ºi visceral. Macroscopic metameria este indicata de locul de origine in succesiune regulata, al perechilor de nervi spinali. Toate neuromerele funcþioneaza ca un tot sub acþiunea coordonatoare ºi controlul centrilor superiori.

Aºezare ºi raporturi. Adapostita in canalul vertebral, maduva spinarii are ca limita superioara un plan orizontal care trece pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului, iar ca limita inferioara un plan orizontal care trece prin discul separator dintre prima ºi a doua vertebra lombara. Lungimea ei este in medie de 43 cm la femeie ºi 45 cm la barbat. Maduva nu ocupa in intregime lungimea ºi largimea canalului vertebral. In largime maduva este separata de pereþii osoºi ai canalului printr-un spaþiu perimedular, imparþit prin prezenþa membranelor medulare de inveliº, meningele, intr-un spaþiu epidural (cavum epidurale) cuprins intre peretele osos ºi dura mater, un spaþiu subdura; virtual situat intre dura mater ºi arahnoida ºi un spaþiu subcrahnoidian (cavum subarachnoideale) cuprins intre arahnoida ºi pia mater in care se gaseºte lichidul cerebrospinal (liquor cerebrospinalis). In lungime, din cauza ca maduva se termina la nivelul L2, nu exista o corespondenþa intre segmentele medulare ºi cele ale coloanei vertebrale: maduva cervicala (pars cervicalis) se intinde pana la vertebra C6, maduva toracica (pars thoracica) pana la T9, maduva lombara (pars lumbalisj pana la vertebra T11, iar maduva sacro-coccigiana pana la L2. Ca o consecinþa, radacinile nervilor spinali care se indreapta spre orificiile intervertebrale pentru a parasi canalul vertebral iau o direcþie cu atat mai oblica caudal cu cit distanta dintre neuromerul de origine ºi orificiul intervertebral de acelaºi numar, este mai mare. Astfel, in regiunea cervicala inferioara diferenþa este de doua vertebre, in regiunea toracica superioara de trei vertebre, in regiunea toracica inferioara de patru vertebre, in regiunea lombara inferioara de cinci vertebre, iar in regiunea coccigiana de 11 vertebre. Aºa se explica de ce incepand din regiunea toracica inferioara radacinile devin din ce in ce mai lungi, distanta intre originile lor foarte mica ºi de ce sint nevoite sa se apropie una de alta de aºa maniera incit ajung sa acopere ºi sa ascunda conul medular ºi filum terminale, luand dispoziþia numita in "coada de cal".

Configuraþia externa. Maduva are infaþiºarea unui cilindru plin, uºor turtit in sens anteroposterior. In dreptul regiunilor cervicala intre C3-4-D1-2 ºi lombara intre D10-L1, maduva prezinta doua regiuni mai voluminoase, intumescenþa cervicala (intumescentia cervicalis) ºi infumescenþa lombara (intumescentia lumbalis), ce corespund radacinilor membrelor ºi plexurilor brahial ºi lombar. Intumescenta lombara se termina cu conul medular (conus medullaris) continuat cu filum terminale, segment rudimentar al maduvei. Filum terminale prezinta un segment superior inconjurat de cele trei membrane meningeale, avand pe faþa laterala cateva fascicule de fibre nervoase, care probabil reprezinta radacinile nervilor coccigieni 2 ºi 3 ºi un segment inferior fuzionat cu dura mater ce se intinde pana pe fata dorsala a primei vertebre coccigiene. Canalul centrnl (canalis centralis) medular se continua in filum terminale pe o distanþa de 5-6 mm, apoi se dilata formand ventriculul terminal (ventriculus terminalis).

Faþa anterioaraa maduvei prezinta pe linia mediana un ºanþ larg ºi adanc, fisura mediana (fissura mediana), in profunzimea caruia se vede comisura alba (commissura alba). In aceasta fisura, intr-o pasla de þesut conjunctiv pial (linea splendens), se gasesc arterele perforante, ramuri ale arterei spinale anterioare. De o parte ºi de alta a fisurii se gasesc cordoanele anterioare medulare drept ºi stang (funiculus anterior), ce se intind lateral pana la ºantul lateral ventral, locul de emergenþa a radacinilor anterioare ale nervilor spinali.

Faþa posterioara prezinta pe linia mediana un ºanþ puþin adanc, ºanþul median posterior (sulcus medianus sive posterior) ºi lateral de acesta, de fiecare parte, cate un cordon posterior (funiculus posterior) ce se intinde pana la ºanþul lateral posterior (sulcus lateralis posterior), locul de intrare a radacinilor posterioare ale nervilor spinali. In regiunea cervicala a maduvei, fiecare funicul posterior este divizat prin prezenta unui ºanþ intermediar (sulcus intermedius posterior) in doua fascicule. Intre ºanþul lateral anterior ºi cel lateral posterior se gaseºte cordonul lateral (funitulus lateralis).

Configuraþia interna. La interior maduva spinarii este alcatuita din substanþa alba (substantia alba), periferica, ce inconjoara substanþa cenuºie (substantia grisea), centrala.