Din vremuri imemoriale a putut face fata iernilor lungi, de 6 luni, de la munte,
relragindu-se in palatul ei subteran. Multa vreme a rezistat si in fata omului,
care o vina fara crutare pentru blana ei pretioasa, pentru carnea ei minunata,
pentru grasimea, deopotriva aliment si medicament. Tocmai datorita acestor insusiri,
stiute in.-a din antichitate, de pe urma carora omul tragea mari foloase, marino
ta a pierit, in cele din urma, de mai bine de un secol.
Corpul marmotei este robust, aproape cilindric, cu lungimea de 50 - 60 cm
si cu coada stufoasa, bine imbracata, lunga de 15 cm. Greutatea corpului este
de 4-8 kg, din care grasimea acumulata peste vara ajunge la 2 kg. Botul este
scurt si tronconic, cu mustati, urechile sint, de asemenea, scurte, cu virful
usor rotunjit. Blana este alcatuita din doua rinduri de par, puful, scurt si
des, si spicul, lung, elastic, des si moale. Are culoarea bruna-imhis cu o tenta
cenusie longitudinala pe spate, pornind de la frunte catre radacina cozii. Se
intilnesc si variatii cromatice de brun-roscat si brun-galbui. Picioarele sint
scurte si puter-n'ce, cu degetele prevazute cu unghii puternice adaptate pentru
sapat. In urma cu Monumentelor Naturii au desfasurat o meritorie actiune de
repopulare a Carpatilor nostri cu marmote, astfel incit au fost create nuclee
cu citeva zeci de exemplare in Muntii Fagaras, Rodna si Retezat. Pina acum rezultatele
de repopulare sint bune, fapt dovedit si de continua extindere a ariei de raspindire
fata de punctele in care s-a facut repopularea. l2h18hx
Animal de mare altitudine, marmota traieste in solul de munte, de la 2 OuO m
in sus. Are activitate exclusiv diurna, este sociabil, formind colonii stabile.
Fiind iubitoare de caldura, prefera intotdeauna versant.ii insoriti. Se imperecheaza
in luna mai si dupa o gestatie de circa 5 sapta-mini, fata 2-4 pui, care timp
de 2-3 saptamini sint lipsiti de vedere si de par. Xehranindu-se timp de circa
6 luni, cit timp dureaza hibernarea, marmota n-ar fi in stare sa alapteze pui
de talie mare. De aceea, ca o adaptare a speciei, puii au la fatare numai aproximativ
30 g. L'lte-rioi' insa, dezvoltarea puilor este rapida si la virsta de 5 - 6
saptamini sint intarcati si isi cauta singuri hrana. Marmota atinge maturitatea
sexuala la virsta de 3 ani. isi sapa doua feluri de tipuri de galerii in fum
tie de sezon. Galeriile de vara au lungimea de pina la 4 m, diametrul de 0,3
m si converg spre un cuib central in care locatarii isi petrec noaptea. Aceste
galerii de vara au in general mai multe iesiri. Galeriile de iarna au adincimea
mai mare, mai putine iesiri si converg spre un cuib care atinge 1 m diametru,
captusit cu ierburi uscate. La capatul vinei galerii laterale, marmota isi amenajeaza
o incapere mai mica in diametru, cu rol de latrina. Marmota este hibernant tipic,
petrecind in aceasta stare circa G luni. Parafrazind putin, putem afirma ca
iimr-riiiia isi petrece jumatate de viata... dormind neintrerupt, daca ne m-gaduim
sa comparam hibernarea cu un somn profund si indelungai, in hibernare intra
mai multi indivizi laolalta, in luna noiembrie. Dupa in-t:i!arf>a in galerii
si in cuib, marmota astupa gaurile de acces cu pamint si pietre. In timpul hibernarii
ritmul cardiac scade de la 70 la 2 - 4 batai pe minut. S-a constatat ca inima
unei marmote, prelevata in timpul hibernarii, este capabila sa mai bata 2-3
ore. Foarte legata de locul de trai, marmota nu se deplaseaza prea mult in jurul
vizuinii. Este un animal extrem de atent, dotat cu simturi excelente, dintre
care auzul si vazul sint pe primul loc;. Adesea, se ridica pe labele dinapoi
si ramine nemiscata un timp oarecare, in care inspecteaza amanuntit imprejurimile.
in caz de pericol scoate un tipat ascutit, de alarma, dupa care toata colonia
dispare. in galerii. in timpul deplasarii are mersul oarecum leganat, datorita
faptului ca isi departeaza picioarele alternativ si lateral. Dusmanii marmotei
sint clinii ciobanesti nesupravegheati, rapitoarele de zi cu pene, vulturii
si acvilele, care, din pacate, s-au imputinat la rindul lor.
Are nevoie de foarte multa liniste in teren, motiv pentru care la .cabanele
din muntii unde exista si vor exista colonii de marmote, ar fi necesara instalarea
unor panouri care sa faca apel la intelegerea, fiecarui turist pentru a respecta
linistea de care avi atita nevoie capra neagra si marmota. Este specie de vinat;
in prezent sub totala ocrotire.
Din punct de vedere sistematic, face parte din marele ordin al rozatoarelor,
familia Sciuridae, alaturi de veverita si popindau.
Denumirea stiintifica este Marmota marmota, Linne, 1758.
Numiri straine: engl. alpine marmot; fr. marmotte; germ. Alpen-murmcltier; it.
marmotla; sp. marmota.