Aceasta increngatura grupeaza organisme vegetale inferioare, lipsite de orice pigment asimilator. In consecinta, ele sunt obligate la o viata heterotrofa, care poate fi saprofita sau parazita. Majoritatea sunt adaptate la viata aeriana.

Din punct de vedere practic, prezinta importanta deosebita ciupaercile parazite, precum si unele saprofite care produc fermentatii utile, cat si ciupercile comestibile. Altele au importanta medicinala. Dupa locul unde se dezvolta, ciupercile parazite sunt endoparazite, traind in interiorul tesuturilor, si octoparazite, care se dezvolta pe suprafata organelor. Absorbtia hranei la majoritatea ciupercilor se face cu ajutorul unor prelungiri specializate ale talului, numite haustorii.

In ce priveste aparatul vegetativ -; talul -; numit la ciuperci miceliu, are forme foarte variate. La cele inferioare este alcatuit dintr-o singura celula cu membrana -; dermatoplast -; sau lipsita de membrana -; gimnoplast. La ciupercile superioare, talul poate fi unicelular, ramificat si polinucleat, sau este format din mai multe celule, alcatuind filamente. In ambele cazuri, filamentele se numesc hife si ele compun miceliu ciupercii. Tot miceliu se numeste si tesutul fals (plechtenchim), rezultat din impletirea filamentelor miceliene. Aceste tesuturi poarta diferente numiri: prozoplechtenchim, paraplechtenchim.

Inmultirea ciupercilor se face pe cale asexuata si sexuata. Asexuat se inmultesc prin spori mobili (zoospori), sau imobili, care se formeaza in organele numite sporangi cu spori imobili si zoosporangi cu spori mobili. Sporii formati pe filamente vegetative, se numesc conidii. La ciupercile superioare in afara de conidii, se formeaza si alte forme de spori: ascospori (la Ascomicete), si basidiospori (la Basidiomicete). Formarea acestor spori se face tot aseuat, insa sunt totdeauna precedate de un act sexuat. Ciupercile se inmultesc si prin portiuni de miceliu.

Procesul sexual la ciuperci este foarte variat. La cele mai simple, inmultirea coonsta in contopirea a doi gameti ientici- izogametogamie (clasa Archimycetes), la altele, mai evoluate, din clasa Phycomycetes, prin contopirea a doi gametangii (celule in care se formeaza gametii) -; gametangiogamie. j3l18lk

Increngatura Ciupercilor este neunitara, putem afirma chiar ca este un complex polifiletic, avand originea in diferite grupuri de alge.

1. Arhimicetele

In aceasta clasa se gasesc ciupercile cele mai primitive si mai simple, lipsite de miceliu. Au aparatul alcatuit dintr-un gimnoplast sau plasmodiu. Sunt ciuperci endoparazite. Se inmultesc prin zoospori sau spori imobili, care provin din transformarea intregii celule. Inmultirea sexuata se face prin izogamie.

Din aceasta clasa fac parte ciupercile care produc insemnate pagube culturilor de cartof, varza, plante furajere etc.

2. Ficomicetele

Cuprinde ciuperci care au talul unicelular, polinucleat, simplu sau ramificat, in care caz se numeste sifonoplast. Cele mai multe si in acelasi timp cele mai daunatoare, sunt endoparazite. Unele Ficomicete sunt saprofite. Inmultirea asexuata se face prin spori la cele inferioare sau prin conidii, care in realitate sunt zoospori caduci.

3. Ascomicetele

Se caracterizeaza printr-un aparat vegetativ bine dezvoltat. Majoritatea ciupercilor din aceasta clasa au un tal filamentos, miceliu fiind alcatuit din hife pluricelulare, adeseori ramificate, izolate sau anastomozate. Inmultirea asexuata se face prin diferite feluri de spori: conidii, picnospori, etc.

Inmultirea sexuata are loc intre organul femel numit ascogon si organul mascul, anteridie. Rezultatul actului sexual este o celula numita asca, in care are loc unirea nucleilor haploizi.