Plantele carnivore fac parte din familiile : Droseraceae , Lentibulariaceae
, Sarra ceniaceae , Nepenthaceae si Cephalotaceae .Ele au organe verzi care indeplinesc
fotosinteza . j8i23iz
Totodata , prind insecte , pe care le digera , absorbind astfel diferite substante
organice solubi lizate prin digestie . Dupa modul in care prind animalele , deosebim plante
carnivore : cu peri lipiciosi , cu urne si cu capcane .
I. Plante carnivore cu perisori absorbanti
Din aceasta grupa fac parte : Drosera , Pinguicula si Drosophyllum.
Drosera (roua cerului) creste si in tara noastra pe turbariile din zonele montane
.
Planta are radacini destul de slab dezvoltate . Frunzele formeaza o rozeta bazala
. Petiolul este relativ lung , iar limbul are numerosi perisori maciucati , numiti tentacule
, din cauza mobili tatii lor . Tentaculele marginale sunt mai lungi decat cele centrale . Un tentacul
este alcatuit din picior si din partea glandulara . Piciorul este format dintr-unul
sau din doua vase de lemn spiralate sau inelate , inconjurate de doua straturi de celule parenchimatoase
. Partea glandu lara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de lemn din
picior .In jurul lor se afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea
din urma secreta un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide . O insecta care se asaza
pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de
eliberare , ea se lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii
glandulari vecini de pe aceeasi frunza . Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care
apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent
. Insecta moare asfixiata , sub stanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele
sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi
. In decurs de cateva zile digestia si absortia sunt terminate , din insecta ramanand numai chitina , care
este inlaturata de ploi si vant .
Pinguicula alpina si P. vulgaris cresc in locuri umede de munte . Frunzele lor
cu marginile incovoiate au numerosi peri maciucati , care secreta un suc lipicios
. Insectele sunt prinse la nivelul marginii incovoiate .
Drosophyllum lusitanicum creste pe tarmurile uscate din Spania , Portugalia
si Maroc . Frunzele acestei plante , lungi de 30 cm si late de 5 mm , au numerosi
peri maciucati care prind insectele ce se asaza pe ei si le digera . Aceasta planta se cultiva
de localnici in ghivece in vederea combaterii mustelor din locuinte .
II. Plantele carnivore cu urne
Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia vulgaris
si minor.
Ambele specii traiesc in apa , numai florile ridicandu-se deasupra , in aer
. Frunzele sunt fin ramnificate si poarta fixate pe cate un pedicel numeroase urne , de cativa mm
in diametru . O urna este formata din doua straturi de celule . Pe stratul intern stau numerosi
peri ramnificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in
directii diferite . Intrarea urnei este inchisa de un capacel , o prelungire
spre interior a peretelui urnei . In jurul deschiderii urnei si pe fata externa a capacelului sunt numerosi peri senzitivi ramnificati . Animalele
mici care cauta adapost intre frunzele de Utricularia , ating perii senzitivi
de pe marginea acestora .In
0,0625 sec , urna executa o miscare de dilatare , care produce sugerea apei
si a animalului
respectiv in urna , prin indepartarea capacului . Dupa aceea capacul inchide
urna si animalul moare asfixiat . Dupa aproximativ 15 min urna ia din nou forma
concava si prinde animale , pana cand ea se umple cu acestea . Acestea sunt
digerate de enzimele secretate de perii ramni ficati . Produsele digestiei sunt absorbite de glandele ramnificate si de stratul
intern de celule de pe peretele urnei .
Nepenthes , creste in padurile din Insulele Oceanului Indian , Ceylon , Borneo
,
Sumatra , Madagascar . Planta isi fixeaza radacinile pe scoarta copacilor pe
care duce o viata epifila . Petiolul frunzelor are o portiune bazala latita
, cu rol in fotosinteza . In continuarea acesteia are o portiune subtiata ,
alungita , cu rol de carcel in fixarea plantei . Ultima parte a petiolului este transformata intr-o urna , viu colorata . La intrarea in urna
sunt numerosi peri luciosi , orientati in jos . Sub ei sunt glande nectarifere
. Insectele atrase de culorile vii ale urnelor si de sucul dulce secretat de
glandele urnei , aluneca in urna unde se gaseste de obicei apa de ploaie . Ele
se ineaca si apoi sunt digerate de enzimele proteolitice secretate de glande le digestive ce se gasesc pe fata interna a urnei . Enzima nepenthesin descompune
proteinele prazii in aminoacizi . Acest proces ii va furniza plantei azot ,
foarte saraca in aceste zone tro picale . Nepenthes are un ulcior atat de mare , incat si un sobolan sau pasare
s-ar putea ineca in el . Aceasta specie poate descompune chitina , o substanta
practic indestructibila , spre deo-sebire de alte plante carnivore .
Planta Sarracenia formeaza urne inalte de 60-70 cm , iar planta Darlingtonia
are urne care ajung pana la 1 m inaltime . Ambele plante cresc in regiunile
mlastinoase ale Americii de Nord . In locuri mlastinoase din Australia creste
planta carnivora cu urne Cephalotus .
III. Plante carnivore cu capcane
Dintre plantele carnivore cu capcane , reprezentantul cel mai tipic este Dionaea
(plesnitoarea lui Venus) , care creste in mlastinile din padurile Americii de
Nord si de Sud .
Frunzele formeaza o rozeta bazala . Fiecare frunza are petiolul latit . Pe limb
sunt trei perechi de peri senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii
mediane . Marginea limbului este prevazuta cu dinti lungi . O insecta asezata
pe limbul frunzei atinge perii senzitivi si cele doua jumatati ale limbului isi apropie brusc fetele lor superioare , iar dintii marginali
se imbuca unii pe altii . Insecta prinsa in capcana este digerata de numeroase
glande secretoare de pe fata superioara a limbului .
In lacurile de ses ale tarii noastre creste submers planta carnivora Aldrovanda
vesiculosa . Ea are numeroase frunze mici , care prind animale mici acvatice
si le digera in mod asemanator cu Dionaea .