 | |
 | |
  |
| Politica de confidentialitate |
|
|
 | |
| • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
| |
 |
||||||
| CAPRA IBEX | ||||||
|
||||||
|
||||||
|
Daca
turistii, care traverseaza muntii pe minunata sosea transfa-garasana,
ar zari oprindu-se intr-unui din nenumaratele puncte cu privelisti panoramice,
pe cel mai inalt pisc, un animal robust, cu coarne lungi, greoaie si incovoiate,
nemiscat ca o statuie, ar considera-o o aparitie
cel putin bizara si este greu de precizat citi anume ar recunoaste in
animalul acela o capra ibex. Deocamdata aceasta specie, prezenta in tara,
nu populeaza zonele adia"ente portiunii alpine a soselei transfa-garasene.
Dar, o delegatie de experti italieni, reprezentanti ai consiliului de
conducere a Parcului National Gran Paradiso, a apreciat ca zona dintre
Negoiu si Moldoveanu, pe versantul sudic al masivului Fagaras, intruneste toate
conditiile pentru ca acest splendid animal alpin sa se dezvolte, conditii foarte
asemanatoare cu cele din zona de provenienta, de unde se asteapta in curind
un prim lot de citeva zeci de exemplare.
in
trecutul indepartat, capra ibex a populat inaltimile muntilor nostri, dovada
fiind resturile fosile din Fagaras si Bucegi.
Pentru
reintroducerea acestui valoros element in fauna tarii, in
Termenul
generic este capra ibex, masculul fiind denumit tap ibex, iar
puii pina la un an, iezi.
Corpul
caprei ibex este robust, avind lungimea de 1,15-1,70 m, cu coada de 10 - 20
cm. Atinge la greaban o inaltime de 0,65-1,05 m si o greutate de 35-120 kg.
Blana este de culoare brun-deschisa-roscata pina
la cenusiu pe spinare si mult mai deschisa, ca nuante, pe parte
ventrala
a corpului. Sub maxilarul inferior are un smoc de peri mai lungi,
ca o barba. Masculul are coarne puternice, recurbate, cu protuberante groase,
mai ales pe fata anterioara, coarne care pot atinge lungimea
de 0,70 - 1,10 m si greutatea de 15 kg. Coarnele nu cad niciodata, ca
in cazul cerbului, da exemplu, ci in fiecare an cresterea cornului se adauga
la dimensiunile din anul precedent. Femela are coarne mai mici, pina
la 25 cm lungime.
Animal
tipic alpin, capra ibex traieste in Alpi pina la inaltimea de
4 000 m, astfel ca in zona caprei negre, studiata la noi, gaseste conditii
foarte bune de trai. Se hraneste cu ierburile din golurile alpine, cu licheni
si cu muschi.
Activitatea
sa este prin excelenta diurna, cautindu-si hrana in primele
ore ale diminetii, dupa care urmeaza o perioada de repaus, pina
catre dupa-amiaza, cind isi reia activitatea de cautare a hranei.
Manifesta,
in genera!, un ridicat grad de fidelitate fata de locul de trai si nu face
deplasari prea mari. Utilizeaza, de regula, mersul la pas, la
nevoie in galop si numai rareori la trap.
Datorita
conformatiei copitelor, care sint adaptate la conditiile de
viata printre stincarii, este un animal capabil de salturi mari si se catara
bine pe pante abrupte.
Epoca
de imperechere se desfasoara iarna, in decembrie-ianuarie, o singura data
pe an, prilej de lupte intre masculi. Dupa o gestatie de circa 5 luni, deci
in mai-iunie, apar, de regula, 1 - 2 iezi la o capra.
Animal
inzestrat, in special, cu un vaz excelent, propriu animalelor care traiesc
in spatii deschise si vaste, capra ibex este capabila sa ra-mina
ore intregi nemiscata pe o stinca, observind teritoriul.
In
timpul iernilor grele, manifesta tendinta de a cobori catre limita superioara
a padurii, acceptind hrana complementara pusa de om (fin, frunzare, sare).
Dusmani
naturali virtuali, in conditiile din tara noastra, ar fi ursul, lupul
si risul.
In
viitor, pentru ca acest splendid stapin al stincilor sa se poata dezvolta
si extinde, aducind un plus de farmec si frumusete muntilor nostri, una dintre
masurile eficiente, la indemina tuturor iubitorilor naturii, va fi aceea de
protejare a terenului, grija de a nu-i aduce prejudicii
prin modul de practicare a turismului alpin.
Specie
de vinat, capra ibex nu se vineaza in prezent, bucurindu-se de
un regim de ocrotire totala.
Denumiri
regionale: capra de stinca, ibex.
Denumirea
stiintifica actuala este Capra hircus ibex, Linne, 1758, iar denumirile
stiintifice vechie sint: Capra ibex, Capra pyrenaica, Capra
aegargus.
Numiri
straine: engl. ibex, wild goat; fr. bouquietin; germ. Stein-bock;
it. stambecco; sp. cabra montes.
Din
punct de vedere sistematic, face parte din familia Bovidae, alaturi
de zimbru, capra neagra si muflon.
|
||||||
|
||||||
 |
||||||
|
||||||
|
||||||
| Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|
|||||
|
|
