Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
DELFINI
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
De spaima ai strigat delfinul, Bar el de mult era platit a-alerge Intru salvarea celorlalti
(DUMITliU M. ION, DELFINUL)
Cavaleri ai marilor si oceanelor, cunoscuti si iubiti din antichitate, delfinii au fost intotdeauna inconjurati de o fascinanta aureola de mister. Pe seama lor s-au tesut si au circulat nenumarate povestiri, precum si relatari ale unor intimplari situate la granita dintre realitate si legenda, printre care salvarea unor naufragiati in plina mare, prietenia jucausa aratata copiilor.
Delfinii au trezit un interes deosebit datorita particularitatilor structurale ale creierului, situindu-se, din acest punct de vedere, imediat dupa om. Capabili sa invete si sa execute actiuni spectaculoase, uneori incredibile, au stirnit deliciul publicului din delfinarii. Ei constituie, in acelasi timp, obiectul unui studiu complex in vederea unei participari dirijate si directe la aethmi intreprinse de om.

Rarele aparitii ale delfinilor in imediata apropiere a plajelor litora­lului romanesc produc intotdeauna senzatie, dublata uneori de o nela­murita si mai ales nejustificata teama, datorita incompletei cunoasteri a acestui animal, ca si ignorarii frecvente a existentei delfinilor in apele? teritoriale romanesti ale Marii Negre, in care traiesc de fapt doua subspecii de delfini.




DELFIN CU BOTUL GROS

Mamifer perfect adaptat la viata acvatica, acest delfin are lungimea corpului cuprinsa intre 2,80 si 4,10 m si greutatea de pina la 400 kg. Are botul scurt, cu maxilarul inferior mai lung decit cel superior, iar pe fiecare maxilar se afla 40-52 dinti tronconici si bine ascutiti. Aripioara dor­sala este curbata spre coada. Culoarea pielii variaza de la brun cenusiu inchis, aproape negru, cu reflexe violacee pe spate, pina la cenusiu deschis, aproape alb, pe burta. Capul si botul sint, de obicei, inchise la culoare. Deasupra ochilor are cite o pata cenusie, rotunda. Fruntea porneste brusc de la mijlocul botului, cu care face un unghi de 45°. Acest delfin este o subspecie endemica pentru zona pontica a Marii Negre, in care, de altfel, se gaseste destul de rar. Animal sociabil, delfinul cu botul gros traieste in grupuri de marime variabila, urmarind astfel bancurile de pesti, care constituie hrana sa in exclusivitate.

La virsta de patru ani, atinge maturitatea sexuala, imperechin-du-se primavara, o data la doi ani, apoi perechea se desparte. Puii sint alaptati citeva luni, intr-un ritm de 2-4 ori pe ora. La fiecare repriza de alaptare, care dureaza citeva secunde, laptele este proiectat cu putere in gura puilor.
Este un animal jucaus, care in perioada imperecherii sau inaintea unei furtuni este capabil sa faca salturi inalte afara din apa. Urmareste navele si poate inota cu o viteza de pina la 30 km pe ora. In imersiune poate ramine pina la 15 minute, situatie in care isi poate reduce la juma­tate ritmul cardiac. Poate cobori pina la o adincime de 300 m si poate vedea in apa pina la o distanta de 2 m. Principalul sau mijloc de orientare, cu adevarat perfectionat, este emiterea de ultrasunete, de care se folo­seste ca de un sonar. ii lipseste simtul mirosului, compensat de un simt tactil deosebit de sensibil, datorita receptorilor din piele. Respira prin plamini pe nari, care in timpul imersiunii se inchid printr-o musculatura speciala, pentru a impiedica patrunderea apei.
Nu este specie de vinat.
Denumirea stiintifica este Tursiops truncatus ponticus, Bobrinski, 1944. Vechea denumire stiintifica era Tursiops tursio.
.Numiri straine: engl. bottlcnosed dolphin; fr. dauphin a gros nez, soufftcur, ne'sarnak; germ. Grosstummler; it. tursion troncato; sp. pez nuitar, tursion.
DELFIN COMUN
Spre deosebire de subspecia precedenta, are corpul mai suplu, in lungime de 1,80-2,60 m si o greutate de pina la 75 kg, avind astfel, prin proportii si forma, un aspect mai elegant.
Culoarea corpului este brun-negricioasa pe partea dorsala si alb-argintie pe partea ventrala. Lateral, de-a lungul corpului, are dungi aib-galbui sau cenusii.
Caracteristic pentru aspectul sau este faptul ca botul apare clar separat de trup, asemanindu-se foarte mult cu un cozoroc de sapca. Pe fiecare maxilar are 40-50 dinti ascutiti si tronconici, ca si cei ai sjbspeciei precedente.

Este interesant de subliniat faptul ca acest delfin are inotatoarea dorsala numai cu extremitatea posterioara recurbata spre coada, deose-bindu-se si din acest punct de vedere de delfinul cu bot gros. Este, de asemenea, un element endemic pentru litoralul Marii Negre, prezent in apele teritoriale romanesti tot timpul anului, fiind totodata mult mai numeros.



Ca si subspecia precedenta, este sociabil, intilnindu-se in grupuri de marime variabila, de la citeva zeci, la citeva sute de indivizi. Urma­reste timp indelungat navele, ca si celalalt delfin, si astfel poate fi vazut facind salturi mari afara din apa. Este unul dintre cele mai rapide cetacee, inotind cu o viteza de pina la 40 km/ora.

Vaneaza in grup, urmarind bancurile de sardele si hamsii. Spre deosebire de subspecia precedenta, se imperecheaza toamna, avind o durata de gestatie de 10 luni, dupa care femelele fata un pui, rareori doi. Este singurul animal de la noi care atinge maturitatea sexuala la 10 ani, virsta inaintata fata de durata medie a vietii, care este de 30 de ani. In rest, are obiceiuri si mod de viata asemanator subspeciei pre-c edente. Nu este specie de vinat, deci nu se vineaza, fiind ocrotit de lege, ca si delfinul cu bot gros. Se mai numeste delfin pontic. Denumirea stiintifica este Delphinus delphis ponticus, Barabasch, 1935. Numiri straine: engl. common doiphin; fr. dauphin des anciens; germ. Gemciner Dclphin; it. delfine comune; sp. delfin comun. Din punct de vedere sistematic, face parte, ca si subspecia prece­denta, din ordinul Cetacea, familia Delphinidae.



loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite