Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
DIHORII
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Am simtit de departe dihorii tircoale dlnd grasi, cenusii, puilor lunii in zorii acestei primaveri prea tirzii.
(EUGEN JEBELEANU, D1HOB11)
Temuti de toate pasarile si mamiferele mici, dihorii sint vinatori singerosi si indrazneti, supli si vigurosi, iuti ca fulgerul in atac si dotati cu arme excelente, colti si gheare puternice, instincte si simturi bine definite.
Pot face adevarate ravagii in crescatoriile de pasari, pe linga care se stabilesc adesea.
La noi exista trei specii si subspecii de dihori, incadrate in genurile M u s t e l a si V o r m e l a.
DIHOR DE CASA
Are corpul suplu, alungit, ajungind, impreuna cu capul, la o lungime de 0,35-0,40 m, la care se adauga coada, relativ lunga in comparatie cu corpul, de cea 20 cm. Botul este scurt, urechile mici si rotunjite, cu mar­ginea pavilionului caracteristica, tivita cu alb. Mustatile (vibrizele) sint formate din peri lungi si aspri, cu rol tactil. Membrele posterioare, mai lungi decit cele anterioare, par scurte in comparatie cu corpul. Greutatea corporala atinge 0,8 kg pentru femele si 1,5 kg pentru masculi. Blana este constituita din par lung, de culoare bruna si cafeniu-inchisa pe partea ventrala. Coada este, de asemenea, bine imbracata in blana.
Uneori, in lungul abdomenului, apare o dunga cafenie abia contu­rata. Lateral, parul lung, spicul, acopera partial parul linos care formeaza al doilea strat al blanii, astfel ineit flancurile corpului apar ca doua pete galbui. Membrele anterioare si posterioare sint prevazute cu unghii utilizate rareori la catarat si mult mai ades la sapat.
Dihorul este, in general, digitigrad, dar imprimarile calciiului apar destul de frecvent in urma tipar, ceea ce il face, sa fie, din acest punct de vedere, partial plantigrad.

Bine reprezentat la noi, dihorul de casa este comun de la ses pina la munte. Densitatea cea mai mare se intilneste insa pina in zona coli-nara. Traieste adesea pe linga locuinte, sub gramezi de lemne si in magazii. In literatura de specialitate este citat cazul unui cuib de dihor situat sub o stiva de traverse, intr-o gara, deci intr-un loc zgomotos si oarecum poluat. Traieste, de asemenea, in paduri, in special in desisuri. Rapitor feroce, dihorul ataca de preferinta la gitul prazii. Se hraneste cu pasari domestice si salbatice, de la vrabie la cocosul de munte, cu oua, reptile, batracieni si, ocazional, pesti. Iarna se hraneste mai mult cu soareci. isi repereaza prada, de obicei, cu simtul auzului, deosebit de dezvoltat, Animal nocturn, dihorul isi petroce ziua in vizuina, care poate fi o scor­bura intr-un arbore, galerii parasite dintr-o vizuina de vulpe, sau simple giuri naturale in pSmint. Svb stivele de lemne, gramezile de craci, iinare. poduri, vizuina consta dintr-un cuib captusit cu iarba si muschi, asemanator cu cuibul de pasari. Captuseala de iarba ori muschi apare in orice vizuina de dihor.




Cea mai mare parte a timpului o petrece la sol, rareori catarindu-se, iar la nevoie inoata. Qnd este atacat sau se simte in pericol, elimina, printr-o glanda perianalS, un lichid cu miros puternic si respingator. Aceasta glanda are si un rol deosebit in manifestarea instinctului de teri-torialism, delimitincJu-si un teritoriu inauntrul caruia isi desfasoara pro­cesele biologice fundamentale.

Se imperecheaza primavara, in lunile martie-aprilie, iar dupa o gestatie de 41-42 zile, femela fata 4-6 pui lipsiti de vedere pina la vir-ata de 14 zile. La fat are puii c intaresc in medie 10 g, iar dupa o alaptare (le doua luni sint intarcati si devin independenti. In mod obisnuit insa isi urmeaza mama la vinatoare o perioada de inca 2 - 3 luni. Daca impe­recherea este mai timpurie poate apare in cursul aceluiasi an o a doua generatie. Puii ajung la maturitate in primavara urmatoare. Durata medie de viata este de 8 - 10 ani. Dusmani naturali nu are.

In vechime, dihorul era lasat adesea pe linga casa, in special pentru vinarea sobolanilor, uneori si a lapinilor. Deocamdata, la noi, este socotit specie de vin'at, daunator, care se powie combate tot timpul anului. Blana sa, bine prelucrata, este superioara celei de nutrie, motiv ■pentru care in unele tari a inceput sa fie crescut in* captivitate pentru ilana sa.

Mai este cunoscut sub numele de dihor puturos.Denumirea stiintifica este Muslela putorius putorius, Linne, 1758. Vechea denumire stiintifica era Puiorius putorius, Schapp, 1963. Numiri straine: engl. poleeat; fr. putoi?; germ. lttis; it. pUzzola; sp. turdn. Din punct de vedere sistematic, dihorii fac parte din familia Musle-lidae, alaturi de hermeline, nevastuici, nurci, jderi, viezuri si vidre.

DIHOR PATAT

Cu putin mai mic decit dihorul de casa, are corpul in lungime de 0,30-0,36'm si coada de 0,18-0,20 m. Numele sau vine de la culoarea blanii, cu spatele galbui, patat cu negru, iar partea ventrala brun-negri-cioasa. Coada este stufoasa, cu partea dinspre virf mai inchisa la culoare, iar restul galbuie, in nota generala a culorii de pe spinare. Deasupra ochilor si pe laturile botului are o banda alb-galbuie. Urechile, mai mari decit cele ale dihorului de casa, au o margine alba pe marginea pavilioa­nelor.

Dihorul patat este


o subspecie endemica, deocamdata pentru Dobro-gea, unde a fost identificat in punctele Maieoii, Valul lui Traian, Con­stanta, Ag;gea, Techirghiol, Macin. Babadag, Mangalia, Cernavoda, Medgidia si Navodari. Se pare ca in ultima vreme ar fi aparut si in Olte­nia, dar aparitia este neconfirmata oficial.
Ca element caracteristic, potrivit mediului in care traieste, este faptul ca in lista sa de hrana apare foarte frecvent popindaul.
Are gestatia mai lunga decit a dihnrului de casa, ajungind la circa 8 saptamani (54-56 zile), dupa care fata 4-8 pui, lipsiti de vedere
circa 14 zile.
Este o specie de vinat si se vineaza tot anul. Se mai numeste dilior pestrit sau dihor marmorat.                                      _
Denumirea stiintifica este Vormela peregusna curma, PococJc l.Mo, ceea ce confirma endemismul sau pentru zona dobrogeana, precum s\ relativ recenta sa identificare si clasare sistematica.
Numiri straine: engl. marbled poleeat; fr. putois marbre; germ, Tigerillis.
DIHOR DE STEPA
Foarte asemanator cu subspecia precedenta, este totusi mai deschis la culoare, cu spinarea g.Obui-cafenie, iar sub o hi o dunga transversala mai inrhisa la culoare. Traieste exclusiv in Dobrogea, avind mod de viata si obiceiuri co­mune cu ale subspeciilor precedente.
Este specie de vinat si se vineaza tot anul. Denumirea stiintifica este Muslela putorius rothschildi, Pocor-k, 1932.
Vechi numiri stiintifice: Muslela putorius eversmanni, Calinescu, 1931, Putorius eversmanni, Leson, 1828; Sclmapp, 1963.


loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite