Masivul Bucegi este o veritabila "Gradina Botanica" a Romaniei - 
  considerat "bulevardul alpin" prin afluxul mare de turisti, care admira 
  frumusetea peisajului, bogatia florei si imaginea intregului masiv care apartine 
  la trei judete: Prahova, Dambovita si Brasov.
 Versantul Prahovean cuprinde cateva rezervatii principale: d6i5it
  1. Piatra Arsa si Jepii,
  2.Pestera Ialomitei cu molidisurile seculare (Cocora, Cheile Pesterii, Valea 
  Ursilor si Valea Horoabei)
  3. Rezervatia Zanoaga, cu flora balcanica si mediteraneana.
  In jurul VarfUlui Omu (2505 m) sunt circuri si vai glaciare dispuse aproape 
  radial, iar primavara, paraiele au praguri si caderi spectaculoase (ex. Valea 
  Horoabei are vegetatie specifica de "canioane"). Ialomita strabate 
  prin centru masivul Bucegi si prezinta din loc in loc blocuri imense de calcar. 
  Prin adancirea Ialomitei in calcare, s-au format chei. in Cheile Horoabei se 
  deschid doua pesteri, dintre care cea mai mare este Pestera Ialomitei, acoperita 
  cu vegetatie alpina cu raritati endemice: stanjenelul de munte si nopticica 
  alba. Solul, format din gresii si calcare nisipoase, are fosile de animale marine 
  din marile calde, din erele geologice trecute (Jurasic).      
        . ,
  Vegetatia este dispusa pe etaje. in pajistile alpine, pe branele inierbate, 
  creste azaleea pitica, clopoteii alpini, gentiana. in etajul alpin, predomina 
  tufarisuri de jnepeni, zambru, smirdar, floarea de colt, omag, mac alpin.
 Mai jos (intre Sinaia si Valea Morarilor), creste fagetul dacic, cu brazi 
  si tisa. Plante termofile de aici sunt: liliacul si iedera alba; endemisme carpatice 
  sunt: clopoteii si mixandrele de munte.
 Rezervatia Pestera-Babele - Cheile Zanoagei este propusa a deveni Parc National 
  al Muntilor Bucegi
  O prelungire a masivului Postavarul, din Muntii Bucegi este Rezervatia Tampa 
  (Brasov) (altit. 1900 m), acoperita cu paduri de conifere. Pe cuhnile calcaroase 
  creste papucul doamnei si laleaua pestrita, iar prin tufisuri creste planta 
  endemica "Crucea voinicului" (Hepatica transilvanica) cu flori albastre 
  primavaratice.
  Rezervatia Tampa este declarata Rezervatie stiintifica a Academiei Romane.