Este mai mare decit precedentii, avind lungimea corpului de 24 cm, iar coada de 24-28 cm, fiind alcatuita din 200 - 260 inele solzoase. Greutatea medie este de 250 g. Botul este ascutit, vibrizele lungi, o;hii si urechile mari. Culoarea blanii este cafenie-negricioasa pe partea dor­sala si cenusie-negricioasa pe cea ventrala, fara ca intre cele doua zone sa existe o linie de demarcatie. Destul de rar la noi, este intilnit numai in sudul tarii, de-a lungul teritoriului, si in Dobrogea. Se stabileste adesea pe linga locuinte, silozuri, depozite de seminte si fructe. Este omnivor, dar hrana vegetala predomina. Consuma in primul rind cereale, dar si larve, insecte adulte si vertebrate mici. Fata de 3 - 4 ori pe an cite 7 - 9 pui. Nu isi face galerii, cuibul fiind adesea injghebat la suprafata solului sub gramezi de lemne, in magazii si depozite. Devine matur din punct de vedere sexual la virsta de 3 luni. Este daunator prin cantitatile mari de cereale pe care le consuma si periculos prin germenii unor boli transmi­sibile la om si animale, pe care ii poarta. Se mai numeste sobolan negru de casa, guzgan negru.

SOBOLAN DE CASA CENUSIU

Este mai mare decit precedentul si, spre deosebire de acesta, nu are coada mai lunga decit corpul. Astfel lungimea corpului este de 27 cm, iar a cozii de 18-20 cm. Greutatea atinge 500 g. Pe spate blana are o culoare cenusie, iar pe abdomen alburie. Urechile sint scurte, lipsite de par pe fata interna si au virful rotund. Ochii sint mari si vibrizele lungi. A aparut in Europa in anul 1732, punind repede stapinire pe un areal vast. La noi este raspindit in toata tara, mai putin in zona de munte. Spre deosebire de precedentul, sobolanul de casa cenusiu este iubitor de locuri umede, fiind intilnit in grajduri, in beciuri, in gunoaie, instalatii de canalizare si pe malul apelor. Nu se sfieste sa intre in apa, fiind un foarte bun inotator. Este omnivor, mincind cereale, dar si cadavre. Foarte vorace, cind duce lipsa de hrana isi maninca proprii pui. Fata de 4-5 ori pe an, cite 8-10 pui, care devin apti de reproducere la virsta de 3 luni. Este deosebit de daunator prin pagubele pe care le produce si periculos ca purtator virtual al germenilor unor boli grave cum ar fi, ciuma, lepra, tifosul si turbarea. Se mai numeste sobolan calator.

SOBOLANUL DE CAMP

Este mult mai mic decit "ceilalti sobolani, corpul avind lungimea de 9-11 cm si coada de aceeasi dimensiune, fiind formata din 120-140 inele solzoase. Greutatea ajunge la 25 g. Urechile sint scurte dar vizibile si stau aplecate spre inapoi. Botul este ascutit si vibrizele lungi. Blana este de culoare roscata-cenusie pe partea dorsala si alba cenusie deschis pe partea ventrala, intre cele doua zone de culoare existind o linie clara de demarcatie. Dorsal, are o dunga neagra longitudinala, care pleaca din crestet pina la radacina cozii. Aceasta dunga este caracteristica. Este raspindit in toata tara, inclusiv in,Delta, dar nu a fost identificat la munte. Traieste in cimpul cultivat, lizierele de paduri. Poate fi intilnit in hambare, grajduri, magazii si depozite, mai ales in timpul iernii. isi desfasoara activitatea mai mult in timpul noptii. Sapa galerii nu prea adinci, care au incaperi pentru cuib si pentru depozitarea hranei. Con­suma cereale, diferite seminte si insecte. Se imperecheaza de 3-4 ori pe an din luna aprilie pina in luna septembrie, avind 4-8 pui la fiecare fatare. Este daunator. Figureaza pe lista de hrana a multor rapitoare de zi si de noapte.