- A1) TREMATODOZE(1)
adulte

- A2) CESTODOZE(1)
larvare(metacestodoze)

- A3) NEMATODOZE(2)

- A4) ACANTOCEFALOZE(2)

(1)HELIMINTI PLATI
(2) HELMINTI CILINDRICI


A1)Trematodoze
Helminti plati nesegmentati care in stadiul de adult paraziteaza obligatoriu, dezvoltandu-se in diferite organe si tesuturi la om, mamifere si pasari. Clasa Trematode cuprinde specii hermafrodite cu exceptia familiei Schistosomidae. Au ventuze cu rol de fixare(1 sau 2) si o alta ventuza la nivelul careia se afla orificiul buco-anal. Au tub digestiv incomplet.
In functie de numarul si pozitia ventuzelor se face si sistematica in 5 grupe:
Distomae Amfistomae
Holostomae Monostomae
Schistostomae
Ciclul biologic este complex, el realizandu-se cu participarea cel putin a unei G.I, cu prezenta mai multor stadii si cu fenomenul de poliembriogenie (un stadiu da mai multe elemente din stadiul urmator).
in G.I.

STADII: OU MIRACIDIUMeste liber de regula SPOROCIST REDII CERCAR METACERCAR(stadiul infestant)

(A1.1) Trematodozele rumegatoarelor
(Fascioloza, Dicrocelioza, Parafistomoza)

(A1.1.1) Fascioloza.
Este o trematodoza ce afecteaza rumegatoarele dar si alte ierbivoresi omnivore(inclusvi omul) produsa de dezvoltarea in parenchimul hepatic si apoi in canalele biliare a trematodelor din fam.Fasciolidae: "Fasciola hepatica".
Boala este foarte raspandita, evoluand obisnuit cronic dar si cu episoade acute si chiar supraacute in anii ploiosi, determinand scaderea productiilor, slabire, tulburari metabolice variate si chiar mortalitate.(galbeaza,ocnita mare, distomatoza)
Etiologiei.In stadiul de adu
lt are 1-3 cm; exista si F.Gigantica 2-7,5 cm(mai ales in Africa , Asia).; F.Magna de 10 cm in America; in stadiul de adult traieste in canalele biliare; traieste 5-6 ani si elimina 3000-5000 oua/zi.
Miracidium (care este ciliat) traieste 24h in G.I.(gasteropode limneide>>melci).
In sporocist(stadiu saciform), se dezvolta mai multe redii, chiar si redii fiice si apoi cercari(discoidali cu o codita) care sunt eliminati din corpul gasteropodiului mai ales dupa ploile reci si se prind de vegetatie avand niste glande chistogene devenind metacercari(formatiuni sferice mici, 250µ, culoare albicioasa>marinie); ingerati de G.D, ajung in intestin unde se eschisteaza trec prin peretele intestinal in cavitatea peritoneala, perforeaza capsula Glisson, si parenchimul hepatic cu care se hranesc(fasciolele tinere sunt hstofage), tunelizand ficapul si dupa mai multe saptamani (6-8) ajung in canalele biliare fiind deja adulti. Se fixeaza de peretii canalelor si sunt hematofage.
Epidemiologie. Sursa o reprezinta de animale bolnave care elimina oua si pop de limneide(melci) in corpul carora formele larvare(cercari) mentinandu-se si peste iarna. Metacercarii sunt foarte rezistente, se pot mentine pese iarna, mai ales sub zapada si pe fan.
Contaminare. Ingerare de metacercari(la pasune) dar si in stabulatie(fan). Se poate si transplacentar (la rumegatoare).
Dinamica evolutiei bolii. Sunt in corelatie cu momentul contaminarii si gradul infestatiei. Daca infestarea are loc la pasunat, semnele clinice vor aprea in sezonul rece, iar evolutia cronica, obisnuita a bolii. In anii ploiosi si in conditii de infestare masiva, cand sunt ingerati un numar mare de metacercari si imlicit se dezvolta foarte fasciole tinere, acestea determinat evolutii acute si supraacute care se inregistreaza la sfarsitul sezonului de pasunat. Fascioloza este intalnita mai frecvent in anumite zone cu conditii favorabile (to, U, zone calcaroase)=zone fasciolagene.
Receptivitate. Ovine, Taurine, Caprine(rar).
Patogeneza. Se datoreaza actiunii fasciolelor tinere cat si adulte.Actiuni:
- mecanica-iritativa (tunelizare ficatului =>fibrozare, calcefiere), iritaii determinate de spinii cuticulari ai formelor adulte=>angio-colita;
- spoliatoare: histiofage(tinere)/hematofage (adulte)
- toxica: toxinele det. hemoliza si scaderea hematopoezei, dar si actiunea asupra enzimelor.
- inoculatoare: vehiculeaza germeni din tubul digestiv (Clostridium=>determina hepatita necrozanta a oilor)
- antigenica si imunogena: in timpul migrarii, formele tinere.
Tabloul clinic. Depinde de gradul infestatiei si receptivitatea gazdei si stare de intretinere. La ovine exista 3 tipuri de boala: Supraacuta,Acuta, Cronica.
 Supraacuta. Apare consecutiv ingerarii unui nr masiv de metacercari intr-un timp scurt. Apare la 1luna/1 si 1/2 de la infestare(sfarsitul pasunatului. Semnele sunt caracteristice unei anemii hemoragice acute cu moarte fulgeratoare. Animalele raman in pozitie sterno-abdominala, mortalitate apare in interval scurt. Cele care supravietuiesc slabesc masiv, cu dispnee, mucoase decolorate, dureri abdominale, ascita si moarte.
 Acuta. Det. de o infestatie masiva dar mai intinsa in timp, animalele slabesc, cu anemie progresiva cu mucoase decolorate, ascita, dureri abdominale. Moartea survine in 1-2 saptamani.
 Cronica. Consecinta a infestarii la pasunat. Semnele apar in sezonul rece.Are 3 faze: *Debut-animal apatic, anorexie, semne de anemie. **Stare - pronuntata, decolorarea mucoaselor, semne guturale, polipnee, tahicardie, scaderea apetitului, anorexie, pica, sete, modificarea sangelui. **Terminala: cahexie avansata, slabire, lana cade, apar edeme declivela pleoape, mandibula, abdomen, avorturi, chiar mortalitate.
La bovine: cronic, rar acut. Apar tulb generale, abatere, slabire, avorturi. La caprine:f cronica(anemie, ascita). La cal: apare rar in stare proasta de intretinere, are evolutie cronica iar ca semnde clinice, colici, subicter.

C2

Tablou lezional. In functie de forma de evolutie a bolii, la ovine in forma acuta si supraacuta: cadavrul balonat, iar la deschidere lichidul ascitic este roz-rosietic si prezinta in lichid a fasciolelor tinere care pot fi confundate cu mici chiaguri de sange. Leziunea patognomonica: "Hepatita traumatica hemoragica"(ficat tumefiat, cu fasciole tinere); se pot vedea tunele si subcapsular la suprafata ficatului. In forma cronica la ovine: cadavru anemic, cahectic, mase musculare emaciate, mucoase decolorate, edeme, iar leziunea specifica la suprafata ficatului se vad leziuni mai ales pe fata posterioara si pe sectiune=> "Angiocolita cronica"(ingrosarea peretilor canelelor biliare); culoare albicoasa iar la sectionare scartaie(se depun diferite saruri); ficatul este cianotic, seobserva hipertrofoa vezicii biliare; uneori prezenta de fasciole si in vezica. La bovine: ciroza e mai pronuntata decat la ovine; fascioloza se asociaza cu aspecte tumorale(noduli ali-roz in ficat, cu metastaze in limfonoduri).
Exista si localizari eratice ale fascilolor (splina, pulmon), unde por determina hemogranuloame.
Diagnostic. Pe baza anchetei epidemiologice(zone fasciolagen), asociata cu semnele clinice; confirmarea se face prin examen coproparazitologic in forma cronica a bolii. In forma acuta, reactii de imunodiagnostic serologic; examen necropsic si parazitologic.
Prognostic. Este grav in formele acute si supraacute.
Tratament. In prezent se folosesc:
1 Dervati ai salicilailidei: "Rofoxanid"(ranid) suspensie 2,5%: 7,5mg/kg; dar are timp mare de asteptare(30zile carne, 28 lapte) Se fol la animalele in lactatie. Diamfenetida(coriban): 80-100 mg/kg; 7zile timp de asteptare.
2 Compusi fenolici: Oxiclozanid(zanil)susp 3,4%, 10-15mg/kg bovine si 15-20 ovine; Closantel sol 5%, 2,5 mg/kg s.c dar exista si p.o.:FLUKIVER. Nitroxinil(dovenix) s.c. 10-15mg/kg bovine si 15-20 ovine; Bitinol 25-100 mg/kg p.o.
3 Sulfamide: Clorsulon 7-10 mg/kg sc/po
4 Derivati benzinidazolici: Fascinex 10-12 mg/kg
5 Alte produse: Bronifenofos(acedist) 12; Netabimil(hepadex) 20; Meniclofolan 6-8.
Exista si asocieri medicamentoase: Ronizol(rofoxamin+Nilverm),endex(Triclabendazol+levamisol), Ivomec F(avermectina+clorsulon).
Profilaxia. 3 aspecte: a)actiune impotriva fasciolelor b)actiune impotriva G.I. c)actiune impotriva formelor ibere.
 a) dehelmintizari periodice(2/an): cu 2 saptamani inainte de scoatere la pasunat; 2 saptamani dupa introducerea in stabulatie si inca 2 tratamene pe parcursul verii in anii ploiosi.
 b) lucrari specifice de distrugere a biotopurilor favorabile; utilizarea de substante moluscocide(CuSO4, Pentaclorfenat de Na, Frescon); metode biologice: gaste, rate(consuma)
 c) actiune impotriva formelor libere: distrugere oualelor prin biosterilizarea gunoiului, pentru distrugerea metacercarilor se foloseste insilozarea; consumarea fanurilor dupa minim 6 luni de la recoltare.


(A1.1.2) Dicrocelioza (galbeaza mica)
Trematodoza care evolueaza mai ales la ovine, produsa prin dezvoltarea in canalele biliare a trematodului "Dicrocelium lanceolatum" . Este prezenta si la alte rumegatoare, leporide, rar la om si cal. Manifestarile clinice sunt mai sterse ca in fascioloza; evolueaza mai ales la adulte si batrani(boala de acumulare)
Etiologie. Fam. Dicrocaelidae, 6-8 mm, corp lanceolat, cuticula neteda, oul are aspecte particulare: dimensiuni mici(36-45µ) exceptie de l aregula trematodelor; culoare maronie-negricioasa, are forma literi "D"; are in interior um embrion germinativ cu 2 celule genotaxe.
Ciclul biologic. Este de tip trixen. G.I.: gasteropode de uscat(genZebrina, Helix, Helcela); in interior evolueaza ouale si se formeaza miracidium din care =>sporocist(+fiice)=> cercari (fara redii).
Cercarii sunt eliminati, inglobati intr-o substanta albicioasa gelatinoasa si atrag furnicile=G.I.2; in corpul acestora se formeaza metacercariim care sunt prezenti inclusiv in ganglioni nervosi ai furnicii, a.i. paralizeaza si ramane pe vegetatie, fiind ingerate de G.D. Sunt eliberati metacercarii care dau nastere la forme tinere, acestea patrund in ficat(vezica biliara), se dezvolta aici fiind un trematod bilifag.
Patogeneza. Are o actiune mult mai slaba decat a fasciolei; actiunea spoliatoare este redusa, actiunea toxica fiind responsabila de perturbarile metabolice produse; se realizeaza acumularea de noi populatii de Dicroceliium.
Tabloul clinic. Domina angiocolita cronica, canale dilatate, albicioase vizibile mai ales pe fata posterioara a ficatului; vezica biliara marita, bila negricioasa. La sectionare se observa helmintii. Ficatul este cirotic.
Diagnostic. Prin examen coproparazitologic(oua in numar mare); examen necropsic si parazitologc.
Tratament. Hetoleri 30-40 mg/kg; Derivati benzinidazolici; Praziquantel
Profilaxia. Tratamente profilactice (primavara si toamna); distrugerea pop de G.I.; biosterilzarea gunoiului; chimiopreventia, cu forme de administrare intraruminale.


(A1.1.3) Paranfistomoza
Trematodoza a rumegatoarelor produsa prin parazitismul in duoden, cheag si rar in intestin, a formelor tinere si in rumen, retea rar in foios a formelor adulte de Paramfistomum; boala evolueaza clinic la tineret si asimptomatic la adulte.
Etiologie. Pramfistomum cervi(10-15 mm), corpconic, forma de butoias, culoare roz la adulte, rosie la tinere; 2 ventuze dispuse terminal, la cei 2 poli; oul are dimensiuni mari(150 µ), operculat, culoare maronie.
Cicluc biologic. Dixen, asemanator cu fasciola; G.I =unele gasteropode limneide; ingerarea metacercarilor, formele tinere care se dezvolta in peretele intestinal si al cheagului, apoi migreaza(dupa 3-8 saptamani) retrograd in rumen si se fixeaza in retea.
Alte specii :P. doubrey; P. ichikawai.
Epidemiologie. idem(zonele umede)
Patogeneza. Mai ales formele tinere care sunt hematofage, care smulg fragmente din mucoasa intestinala=> hemoragii+necroze locale; daca pop. e mare=> efecte grave.
Clinic. Inaparent la adulte; la tineret pot apare forme grave cu tulburari, digestive, inapetenta, polidipsie, diaree(poate dura 2 saptamani) in care uneori pot aparea paraziti tineri care pot da aspect hemoragic..
Tabloul lezional. Congestii, edeme, hemoragii, necroze, cadavre cahectice, slabire, ascita sau nu, hidrotorax/pericard.
Diagnostic. Dificil datorita formei inaparente; confirmarea prin examen coproparazitologic in formele cronice; in formele acute confirmare se face prin examinare fecalelor pe sita,
Tratament. Miclosanid, dupa 50-150 mg/kg.; derivati salicilanilidei; compusi fenalici: Bitinol, Oxiclosamid; derivati bezinidazolici.
Profilaxia. Idem fascioloza.

C3


(A1.2)Trematodozele carnivorelor

(A1.2.1) Opistorcoza (trematodoza hepato-pancreatica)
Apare si la omnivore, este produsa prin parazitismul in canalele biliare si pancreas a parazitilor Opistorchiidae( Opistochis felineus; Clonorchis sinensis; Motorchis celridus)
Ciclul biologic. Este trixen(la toate trematodele carnivorele+pasasi); 10mm, corp lanceolat, 2ventuz. G.I. sunt gasteropode acvatice; in corpul lor se desfasoare stadiile larvare -> cercari -> eliminati in apa si patrund activ transcutanat in G.I.2 (pesti dulcicoli), unde se formeaza metacercarii->in tubul digestiv se deschisteaza si formele tinere se orienteaza catre canalele biliare si pancreas.
Patogeneza. Se datoreaza mai mult formelor tinere care in timpul migratiei si fixarii in organismul de electie determina procese inflamatorii dar au di actiune inoculatoare.
Tabloul clinic.Este evident in infestatii masive: inapetenta, icter, slabire, ascita. Ca leziuni: hipertrofie hepatica, ciroza, angiocolita, pancreatita.
Diagnostic. Supicionat pe baza anchetei epidemioogic si a semnelor clinice, se cofirma prin examen coproscopic.
Tratament. Rofoxamid(7,5- 10 mg/kg); Praziquantel.
Profilaxia. Neadministratea pestelui crud in hrana.

(A1.2.2) Trematodozele intestinale la carnivore
Sunt produse prin parazitimul in intestin a trematodelor din familia: Echinostomidae(a), Heteropidae(b), Diplostomidae(c)
Etiologie.
(a) Echinochasmus perfoliatus (are un disc adoral cu > spini chitinosi
(b) Heterophies heterophies; Apophalus doricus; Hetagonimus spp.
(c) Alaria alator
Ciclul biologic. Trixen, G.I1,=gasteropode acvatice; G.I2 =pesti dulcicoli ( a si b), mormoloci (c); exista si gazde paratemice: muride sau porc.
Patogeneza. Se datoreaza fixarii de mucoasa intestinala si proceselor inflamatorii, mai ales in infestatii masive Echinostomidae.
Tabloul clinic. Este prezent in infestatii masive in care apar diaree sero-mucoasa/negricioasa, diaree hemoragica(experimental), slabire, diaree hemoragica, anemie. Ca leziuni, in functie de gradul infestatiei poate aparea duodenita de la catarala la hemoragica.
Diagnostic. Pe baza datelor epidemieologice+semne clinice, se confirma prin examen necropsic(se examineaza mucusul intestinal cu atentie)
Tratament. Profilaxia. >>Idem pasarile stau in cuibar, uneori chiar moarte, fara alte semne clinice. Ca leziuni apar inflamatii ale oviductului(catarale, congestive, chiar hemoragice)
Diagnostic. Se pune pe baza anchetei epidemiologice, semnelor clinice si se confirma prin examen coproscopic+ examenul oului.
Tratament. Niclosamed(50-60mg/kg); Rofoxamid; Oxiclosamid(15-30). Se fac tratamente profilactice la pasarile care sunt crescute in sistemul traditional in apropierea apelor.

(A1.3.2) Trematodoze intestinale la pasari
Parazitoze cu evolutie cronica, determinata de parazitismul in tubul digestiv a mai multor specii simultan din mai multe familii: Echinostoma, Heteropidae, Strigeidae, Notocotilidae. cu reprezentatii: Echinostoma revolutum, Echinoparriphium recurlatum, Criptocatile coucarum, Apotemon gracilis, Notocatilus atermatis.
Ciclul biologic. Este trixen: GI1-gasteropode acvatice; GI2-gasteropode acvatice/momoloci de broasca/ pesti duclicoli.
Patogeneza. Se datoreaza actiunii mecanic-iritative, inflamatoare si toxice a formelor tinere si adultilor, mai ales in infestatii masive si asociate.
Tabloul clinic. Mai akes in infestati masive: inapetenta, diaree apoasa, anemie, polidipsie, slabire, adinamie, moarte. Ca leziuni in intestin sunt congestii, hiperemii, petesii, edeme; in infestatii masive apra ulceratii, hemoragii severe; cadavrele sunt cahectice.
Diagnostic. Se pune pe baza anchetei epidemiologice, semnelor clinice si examenului coproscopic (examineaza atent mucoasa intestinala).
Tratamentul si Profilaxia idem anterior.

C4

(A.2) Cestodozele

- parazitoze produse de helminti din incr. Plathelmintes, Cls Cestoda, care curpinde helminti cu corpul plat segmentat, cu astepect de panglica
- cestodele adulte paraziteaza obligatoriu in tubul digestiv (int subtire), exceptie cateva sp exotice care paraziteaza in canalele biliare si pancreas
- formele larvare de desv in corpul unor nevertebrate sau vertebrate la care determina metacestodoze (cestodoze larvare)
Caractere generale
- helminti cu corpul plat, segmentat, dimensiuni: de la cativa mm la cativa m
- corpul format din 3 parti:
1. scolex (cap) - rol in fixare- prez nishte formatiuni specifice pt fixare - botridii (2)- la ordinul Pseudophylidea
- ventuze(4)-la ordinul Ciclophylidea
- unele cestode de la pasari cu niste spini chitinosi pe marginea verntuzelor
- unele cestode (fam Teniidae, Dilepididae) prez In port ant a scolexului numita rostrum niste carlige- rostrum armat
2. gat - produce strobila (corpul propriu-zis)
3. strobila - lant de proglote (segmente)
- proglotele sunt de 3 feluri: - tinere
- adulte
- ovigene(batrane)
- in proglote se afla ap reproducator care e de tip hermafrodit
- in cele tinere nu sunt org genitale evidente, ci incep a se forma si sunt evidente in proglotele mature
org genitale:
-mascul - foliculi testiculari diseminati in proglote sau grupati;corespund cu un canal deferent ce se deschide in porul genital
- femela -2 ovare de la care pleaca utere, care initial e redus, dar pe masura ce se dezvolta, creste si umple toata proglota (in cele ovigere)
- la unele sp uterul are aspect reticulat iar la altele e compartimentat in niste organe parauterine
- in partea posterioara a proglotei prezinta gl vitelogene
- in rpoglotele tinere nu exista organe genitale
- proglotele ovigene (uterul) e inchis la Ciclophilidae(sac cu oua), plin la desprindere
- la Pseudophilidae uterul e deschis prezentand un orificiu numit tocostom, de eliminare a oualelor pe masura ce sunt produse astfel incat proglotele care se desprind sutn golite de oua
- cestodele nu au tub digestiv- hranire prin osmoza
- resp de tip anaerob
- nu au ap circulator
- ap excretor de tip protonefridian primitiv, cu 2 canale excretoare longitudinale, marginale, care colecteaza produsii de excretie
Ciclul biologic
- prin oua,oul la Pseudophylidae e asem cu cel al trematodelor: dim mari, operculare,in interior un embrion germinativ inconjurat de blastule viteline
- oul la Ciclophylidae are dim mici, e sferic si are in interior un embrion adapostit intr-un aparat piriform hexacant
- ciclul se realiz in mod diferit:- trixen la Pseudophylidae
- dixen la Ciclophylidae
La Pseudophylidae:
ou --Coracidium,care e ingerat de GI1 = crustacei acvatici - in corpul carora se formeaza -- larva procercoida (ingerat de GI2 = pesti -- larva plerocercoida =element infestant pt GD care ingera pestii = in intestin se formeaza adultul
La Ciclophylidae
GI = vertebrate/nevertebrate in corpul carora de dezv formele larvare - care sunt ingerate de GD
nevertebrate - acarieni de pasune si alte artropode (in corpul carora se formeaza larve cisticercoide - larve achistice neveziculare)
vertebrate - mamifere uneori si pasari in corpul carora se formeaza larve veziculare:
 cisticerc (monochistic, monocefalic)
 strobilocerc (monochistic, monocefalic, mic, strobila)
 coenur (monochistic, policefalic)
 echinococ (polichistic, policefalic)
- prez o vezicula ce are in interior o formatiune mai mare asematoare cu un scolez (embrioscolez sau protoscolex)
- dezv acestor ofrme determina metacestodoze
- exista si larve tetratiridium (neveziculare)


C5

(A.2.1) Cestodoze propriu-zise
(A.2.1.1) Cestodozele rumegatoaelor

- s n si Anaplocefalidoze - pt ca sunt prod de parazitismul cestodelor din familia Anaplocephalidae
- cuprinde 2 familii
1. Subfam Anaplocephalinae
 Nomiezia expansa
 Nomiezia benedeni
2. Subfam Thysanosominae
 Thysanezia ovilla
 Avitelina centripunctata
- sp exotice-Thysonezia actinoides si Stilezia hepatica (traiesc in canalele hepatice)
Caractere
- dim mari, intre 1-6 m
- scolex nearmat prevazut cu 4 ventuze musculare, cu deschidere circulara/aklungita in functie de specie
- strobila alb galbuie
- proglote mai late decat lungi cu 1-2 pori genitali
- la proglotele ovigere uterul e reticular la Anoplocephalinae si uterul e divizat in orgate paruterine la Thysanosominae
- oulele 35-45 microni - au un aspect particular la Monezia: piramide la expansa, cubice la benedeni, celelalte sutn sferice
Ciclul biologic
DIXEN
GI: acarienii de pasune(fam Oribatidae, fam Liacaridae) care sunt coprofagi
- se hranesc cu proglotele ovigere eliminate odata cu fecalele si consumand ouale in corpul lor se formeaza larve cisticercoide (in 2-3 luni)
- dupa ingerarea acarienilor de catre GD sunt elibirate larvele in intestin si se fixeaza pe peretele intestinal si in 30 40 de zile se dezv cestodul adult
Epidemiologie
- surse de infestare repr de anim parazitate cel mai adesea tineretul din al II-lea an de pasunat
- un animal infestat poate elimina pe pasune 1mil oua/seszon
- o sursa imp o constituie si GI care se mentine peste unan si astfel asigura infestarea timpurie a anim in anul urm.
Contaminarea
- la pasune
- obisnuit in sezonul cald, dar posobil si in sez rece, in iernile blande
Receptivitatea
- cea mai mare o au ovinele, apoi bovinele, mai sensibile fiind tineretul, la care infestatiile sunt clinice
Dinamica
- prez o curba ascendenta in sez cald
Patogeneza
- in functie de gradul infestatiei si varsta animalului
- se realizeaza prin actiunea mecanic¬-iritativa, consecutiv fixarii scolexului, dar si mobilitatii strobilei
- act spoliatoare-dezechi mecanice nutritionale si tulburari de creshtere la tineret
- act toxica datorata metabolitilor eliberati in infestatii masive - semne nervoase datorate toxinelor
- act inovulatoare- fac accesului unor germeni lalocul de fixare al cestodelor
Tabloul clinic
- infesttiile sunt inaparent clinic la anim adulte
- infestatiile sunt obs clinic mai des la tineret: anemii, paliditatea mucoaselor, slabire, caderea lanii (mata casanta, friabila)
- animsunt balonate(miei tobosari)
- diaree, alternand cu constipatia
- in infetatii masive- nervoase
- animale infestate prez intarziere si crestere prez rahitism
Tabloul lezional
- inflamatii catarale la niv intestinal, mici hemoragii la locul de fixare, chiar leziuni ale muc intestinale
- cadavre cahectice, slabite
- degenerescente in unele organe
Diagnostic
- orientat pe baza datelor epidemiologice si semnelor clinice, confirmat prin examen coproscopic si macroscopic,fecale coafate si proglote
Prognostic
- favorabil
- inf mazive - mortalitate 15-20%
Tratament
- CuS04 - sol 1-2%- preparat ex-tempore cu apa distilata (de ploaie si 1-2 ml de HCl/l sol CUS04 - din sol obt se fol 2 ml/Kg
- carbonat bazic de Cu -adm in uruiala
- 0.5g/anim - miei neintarcati
- 0.75g/anim - miei intarcati +apa la discretie
- 1g/anim - animale adulte
Niclosamid - 50-75mg/kg
Bunamidina (Scolabon) - 25-50 mg/kg
Praziquantel - 3,75 - 5 mg/kg
din grupul Benzimidazolului:
- Fentbendazol 5-7.5 mg/kg
- Albendazol 5-10 mg/kg
- Combendazol 25-50 mg/kg
Profilaxia
- dehelmintizari profilactice de 2x/an
- distrigerea GI - Cianamida de Ca
- fol de pasuni separate pt tineret

(A.2.1.2) Cestodozele cabalinelor

- prod de cestode din fam Anoplocephalidae
Anoplocephala magna (-80 cm)
Anocephala perfoliata - paraziteaza in ileon, aglomerat in jurul valvulei ileo cecale da exista si in colon
Paranoplacephala mamilana - si in stomac

- cestodele au un scolex globulos, cu ventuze dezvoltate, cu[uliforme la magna, sau cu deschidere liniara la mamilana
Ciclu biologic
- asem cu cel de la rumeg
- GI - acarieni de pasune
Patogeneza
- asemanatoare bovinelor
- act mecanica iritativa e mai pronuntata datorita acolexului foarte dezv, ce determina inflamatii mai pronuntate, cunoduli si microabcese
- in unele cazuri exista formatiuni cu aspect tumoral (mai ales perfoliata)
- pronuntate ulcere ale mucoasei (infl masive)
Tabloul clinic
- la tineret: anemie, slabire, tulburari digestive(colici)
- la adulte: infestatii subclinice
Diagnostic
- examen clinic+coproscopic
- examen necropsic
Tratament
- Bitionol 7-10 mg/kg
- Niclosamid 60-80 mg/kg
- Praziqvantel 1 mg/kg, chiar 0.25mg/kg
- Rintal (din Benzindazoli) 7mg/kg
- Oxibendazol, Albendazol, Fenbendazol - 5-10mg/kg
- Pamoat de pirantel

C6

(A.2.1.3)Cestodoze la carnivore

- pot fi intalnite infestatii multiple (asociate) sau singulare cu cestode din ordinul Cydo si Pseudophilidae
- aceste infestatii de regula sunt subclinice sau asimptomatice
- prezinta o importanta medicala redusa, dar prez importanta economica prin metacestodozele pe care le genereaza la anim de interes economic si mai ales importanta sociala prin dezv unor metacestodoze grave la om - Hidatidoza (Chist Hidatic)
- deasemenea unele cestode parazit la carnivore pot fi intalnite in stadiu adult la om
Dipilidium caninum
Diphilobotrium latum
Etiologie
- cestodele din mai multe familii:

ORD CICLOPHYLIDEA
1. fam Taeniidae
mari: - Taenia hydatigena (0.75-5m)
- Taenia pisiformis (1-2m)
- Taenia multiceps (0.5-1m)
- Taenia multiceps serializ (0.75m)
- Taenia ovis (0.5-1m)
- Taenia taeniaeformis(0.5m)
mici - Echinococcus granulosus (3-6m)
- Echinococcus multilocularis
2. Fam Dilepididae
Dipilidium caninum
3. Fam Mezocestodidae
Mesocestoides lineatus
ORD PSEUDOPHILIDAE
1. Fam Diphylobothriidae
Diphilobothrium latum (6-12m)
2. Fam Taeniidae
- au rostrum armat
- proglotele au un singur por genital de regula alternand neregulat
- proglotele ovigere sunt mai lungi decat late, contin in interior uterul reticulat plin cu oua
- taenidele det formarea de larve veziculare in corpul GI vertebrat, avand ciclu dixen
Taenia hydatigena - Cysticercus tenuicolis (localizare hepatica - peritoneala la rumeg si suine)
Taenia pisiformis - Cysticercus pisiformis (hepato-peritoneal, la iepure)
Taenia multiceps - Coenurus cerebralis (SN rumeg)
Taenia multiceps serialis - Coenurus serialis (tes subcutan - iepure)
Taenia ovis - Cysticercus ovis (in tes musc- la ovine)
Taenia taeniaeformis - Cysticercus fasciolaris (hepatoperineal, rozatoare)
Echinococus Granulosus - Echinococcus granulosus larvae ( chiat hidatic unilocular- In diferite organe: ficat splina, rinichi, SN la rumeg + omnivore)
Echinococcus multilocularis - Echinococcus multilocularis larvae (chist multilocular in dif organe la murine)

Dipilidium caninum
- rostrum armat cu dubla coroana de carlige
- pori genitali dubli
- proglotele ovigere- ca semintele de castravetem, avand in interior niste capsule ovifere pline cu oua
- forma larvara c are se dezv, e de tip Criptocistis trichodectes (in corpul unor insecte - paduchi, purici la carnivore)
Mezocestoides lineatus
- rostrum nearmat
- proglotele ovigere au forma de butoias si contin un organ parauterin plin cu oua
- trixen
- GI: acarieni de pasune sau insecte coprofage - se desc larve de tip Criptocisti care apoi in GI2 - rozatoare sau pasari - se dezv larve de tip Tetrathiridium
Diphylobotrium latum
- are 2 botridii
- proglotele mai late decat lungi si uterul e deschis cu un orificiu numit tocostom prin care elimina ouale
- ciclu trixen
- In GI1(crustacei acvatici) se dezv larve procercoida
- in GI2(pesti dulcicoli) se dezvolta larva plerocercoida
- in general cestodele localizate in intestinul subtire al carniv, au o longevitate de apro 24 luni dar si pana la 10 ani
- carniv (GD) elimina proglotele ovigere sau oua(la Diphylobothrium) si chiar si in cazul lui Echinoccocus, ale carui proglote ovigere se dezintegreaza f usor inca din t dig al GD
- contaminarea carniv - prin ingerarea GI infestate cu forme larvare
- dupa ingerarea formei larvare, aceasta in intestinul carnivorelor se fixeaza de peretele intestinal si in 30-40 zile se dezv forma adulta
- o particularitate: proglotele de Dipilidium prez mobilitatea proprie, specifica, datorita unei musculaturi, astfel incat se elimina si inafara scaunului, fenomen mai redus la multiceps
Epidemiologie
- surse de infestatie - carnivorele infestate dar si GI in interiorul carora se dezv formele larvare
- rezistenta oualelor - se mentin si peste an, iar formele larvare se mentin in GI si mai multi ani
Dinamica infestarii:
- nu prez o anumita sezonalitate dar inf cu taeniidae sunt mai frecvente la carniv de pe langa ferme, abatoare, cele cu Dipiliduim mai frecvent la oras iar Diphylothrium in zonele piscicole
Patogeneza
- in functie de gradul infestatiei si varsta animalului
- act mecanic-iritativa la cestodele de dim mari, consecutiv fixarii si motilitatii acestora
- in infestatiile masive, cestodele mari pot determina obstructiile intestinale, volvulus
- act spoliatoare - la cestodele mari care consuma nutrientii si mai ales vitamine, microelemente = carente
- act toxica - datorata produselor elim de cestode si datorita dezintedrarii unor proglote
- consecutiv apar semne nervoase pana chiar la crize epileptiforme
- act inoculatoare - fav patrunderii florei bacteriene
Tablou clinic
- asimptomatic,mai ales la adulti si in infestatii reduse la tineret
- semne clinice inregistrate (mai ales la cestode cu dim mari) - slabire, anemie +/- tulburari digestive, la tineret balonament, sensibilitate la palpare, coprostaza
- in infestatia cu Dipilodium e caract semnul de "sanius" - se taraste datorita prez proglotelor ovigere in zona perianala
Leziuni
- preponderent locale
- enterita catarala cronica; ingrosarea mucoasei intestinale cu super secretiei de mucus
- in infestatii masive: obstructii, ocluzii, vulvulus
Diagnostic
- orientat pe baza semnelor clinice + epidem
- confirmat prin examen coproscopic - macroscopic si microscopic (Diphylobothrium si Echinococcus)
- reactii de imunodiagnostic (coproantigene de echinococ)
Tratament
- s-a fol arecolina bromhidrica(cestofug) 4-5 mg/kg (se fol doar in scop de diagnostic)
- Praziquantel - Droncit 5 mg/kg
- Niclosamid - 50-100 mg/kg
- 200mg/kg pt Dipilidium
- 500mg/kg pt Echinococcus
- Bunamidina - 50-100 mg/kg
- Lopatol 50 mg/kg
- produsi Benzimidazolici - Melendazol
- Oxibendazol
- Albendazol
- ex/asociat - Drontal (Praziquantel + Pirantel)
Profilaxie
- dehelmintzari profilactice care ar tb facute de 5-6 ori p an (in primi trei ani) si 2-3 ori pe an (in anii urmatori)
- diagnosticul la cainii de pe langa turme, ferme, abatoare
- reducerea nr de carnivore la strict necesar
- controlul sanitar-veterinar la animalalele sacrificte si neadm in hrana carniv a org infestate

C7

(A.2.1.4) Cestodozele la pasari

pot parazita cestode din mai multe familii:
Fam Davaneidae: - Davainea proglotina
- Railletina - echinobothrida
- tetragena
- cesticitus
- dim mici sau medii - 4-25 cm
- acolez cu rostrum armat
- spini chitinosi pe marginea ventuzelor
- uter cu capsule ovifere
Fam Hymanotepidae - Hymenopis - carioce (galinacee)
- canteniane (galinacee)
- columbae (porumbel)
- serata (porumbel)
- anatina (rata)
- colaris (rata)
- Drepanidotenia - lanceolata (gasca)
- dim mici sau medii 3-15 cm
- scolez armat cu o sinura coroana de carlige
- rostrum conic
- uter reticulat, saciform sau capsule ovifere
Fam Dilepididae - Cheanotaenia infundibulum
- Amoenataenia sfenoides
- rostrum armat, cu mai multe siruri de carlige
- rostrum retractil
- uterul - capsule ovifere pline cu oua
Fam Anoplocephalidae - Aporina delafondi
- rostrum nearmat
- uter reticulat
Fam Diphilobothriidae - Ligula intestinalis
- scolez triunghiular cu 2 botridii
- uter deschis
- ciclu biologic trixen
Ciclu Biologic
- dixen la primele 4 fam avand GI repr de diverse artropode cum ar fi unele insecte colioptere, luscidae, furnici, gasteropode sau chiar crustacei in corpul carora se dezv larve cisticercoide
- la Ligula intestinalis ciclul biologic e trixen GI1 reprez de crustacei in corpul carora se dezv larva procercoida
- infestarea pasarilor se realiz prin ingerarea GI
Epidemiologia
- pasarile infestate mai ales adulte cu infestatii asimptomatice, dar important rezorvor sunt pasarile salbatice care disemineaza ouale si favorizeaza raspandirea ionfestatiei in alte locuri - surse de infestatii
- importante GI care mentin formele larvare si peste an
- contaminarea se face la pasune astfel ca ac boli sunt specifice sistemului traditional
- receptivitatea mai mare la tineret la care sunt inreg manifestari clinice si mortalitate peste 15%
- evolutia bolii sezoniera
- dinamica e influentata de prezenta GI in mediu de crestere al pasarilor
Patogeneza
- sunt corelate cu varsta pasarilor si gradul de infestatie
- cele mai patogene sunt Davainedidele care pot determina acele enterite nodulare sau ulceratii si eroziuni grave ale mucoasei
- importanta actiunii spoliatoare: prin parazitismul lor determina importante perturbari metabolice si intarzierea cresterii
- consecinta a spolierii selective apar la pasari mici mai ales la tineret acele carente in vit B, care se manifesta prin tulb nervoase
- act toxica datorata toxinelor eliberate care accentueaza semnele nervoase
Tabloul clinic
- inreg mai ales la tineret (pui si boboci 1-3 luni)
- la adulte infestatiile sunt inaparente clinic
- la tineret: abatere, anemie, inapenteta, diaree inconstanta, intarzierea cresterii si tulburari nervoase porning de la incoordonari in mers pana la pareze, paralizii
Diagnosticul
- suspicionat la tineret, mai greu la adulte
- confirmat prin ex coproscopic atat macro (spalarea fecalelor pe sita) si microscopic si ex necropsic cu atentionarea a se efectua examen atent al mucoasei intestinale
Tratament
Niclosamid - 50 mg/kg
- 100-200 mg/kg - porumbel + curca
Bunamidina - 25-40 mg/kg
Praziquantel - 10 mg/kg
Benzimidazoli: Flubendazol, Fenbendazol, Albendazol - 60ppm/7 zile consecutiv
Profilaxie
- dehelmintizari profilactice (primavara + toamna)
- biosterilizarea dejectiilor
- combaterea GI mai ales masuri de dezinsectie

(A.2.2) Metacestodozele

- paraziteaza produse prin dezv indiverse tesuturi si organe a formelor larvare ale unor cestode, cel mai frecv a celor din Fam Taeniidae
- dupa aspectul formei larvare ce se dezv sunt 3 tipuri de metacestodoze
1. MM = monochistic - moniocefalic
- o vezicula + un scolex (protoscolex) - cisticerc
2. MP = monochistic - policefalic
- o vezicula + mai multi scolecsi - cenur
3. PP= polichistic - policefalic
- maimulte vezicule + mai multo scolecsi - echinococcus

(A.2.2.1)Cisticercoze
- metacestodoze produse prin desv formelor larvare de tip cisticercus
- formatiuni chistice cu o singura vezicula cu un protoscolez
- dupa localis aceste vezicule: - cisticercoze musculare
- cisticercoze hepatopertoneale (ale seroaselor)
(A.2.2.1.1.) Cisticercoze musculare
- intalnim mai frecv la bovine si suine, mai rar semnalate la ovine
- la bovine e produsa de Cysticercus bovis care e forma larvara a Taenia saginata de la om
- la suine e produsa de Cysticercus celluloase care e forma larvara a Taenia solium de la om
- la ovine e produsa de Cysticercus ovis forma larvara a Taenia ovis de la caine
- importanta lor deosebita este datorata aspectului zoonotic (ingerarea carnii cu cisticerci det infestatii parazitare cu tenii la om)
Etiologie
- infestarea anim se realiz prin ingerarea proglotelor de Taenia solium sau saginata eliminate de om
- aceste proglote sunt eliminate in timpul defecarii sau chiar in afara scaunului in cazul Taenia saginata
- ouale si proglotele pot fi diseminate pe pasune, de ploi, insecte si pot fi duse la distante mari de pasaro
- ouale Taenia pot ajunge pe pasune si cu apele reziduale nesterilizat
- consecutiv ingerarii si spargerii oualelor in intestinul GI (bovine, suine) se elibereaza embrionul hexacant care strabate prin intestin ajungand in circ, in musculatura unde se fixeaza si veziculeaza determinand aparitia cisticercului cu structura completa dupa aprox 3 luni de la infestare
- cisticercul e o vezicula ovoida de 5-8mm la bovine, 8-12 mmla suine, cu peretele transparent, in intestin un lichid clar, iar pe pertele veziculei p mica pata abicioasa care e protoscolezul situat catre unul din poli la C Bovis si in zona ecuatoriala la C celluosae
- ex: protoscolexul arata ca acesta e nearmat la C bovis si armat la C celluasae
- localizare acesteia in muschii cu activitate bogata, electie m maseteri, m limbii, m pterigoidian, m miocard, m intercostali, diafragm, dar mai ales la suine si in globul ocular, creier
- longevitate aprox 1 an dupa care incep proc de calcificare
- consumul carnii cu acesti cisticerci de catre om duce la eliberarea protoscolexului in intestin care de fixeaza de peretele intestinal si 1-3 luni se produce cestodul adult

C8

Epidemiologie
- surse de infestare: oamenii infestati care elimina proglote ovigere, in timpul dar si in afara scaunului la Taenia saginata
- ingrijitorii de anim pot polua pasunea, adaposturile, apele reziduale (deversate fara a fi tratate)
Contaminarea
- pe cale orala
- ingerarea proglotelor la pasune, mairar in stabulatie
- transplacentara la bovine
Receptivitate
- tineretul mai ales
- la vitei ou veziculat peste 90% din ouale de Taenia sagenata ingerate
- la bovine adulte ou veziculat doar 6-7 % din ouale ingerate
Dinamica evolutiei
- obisnuit infestatiile cu caracter sezonier (la pasune) dar apar si in stabulatie
- obisnuit infestatiile apar in sistem extensiv dar exista si in intestiv
- dpdv a prevalentei si intensivitatii infestatiilor, caracteristica este o extensivitate (prevalenta) crescuta la bovine (ex/80% in unele tari africane, dar 5% in unele efective in Europa); la suine extensivitate e mai redusa (2 la mie), iar intensiivtatea e mai mare la suine
Patogeneza
- act mecanic-iritativa det de embrionului hexacant in timpul migrarii, poate produce unele r inflamatorii, iar dezvoltarea cisticercilor, mai ales in nr masiv, det miozite si dureri musculare
- act toxica datorata eliberarii toxinelor
- mai ales consec spargerii unor cisticeri, mai ales la suine, unde se intalneste si localizarea in creier
- act antigenica consec careia se form Ac specifici, fiind imp in fol unor teste de imunodiasnostic
Tablou clinic
- caract printr-o evolutie asimptomatica la bovine si cu manifestari nespecifice la suine, mai ales In infestatii masive - greutate si dureri in deplasare, dificultate in prehensiune, masticatie, semne nervoase consec dezv cisticercilor in creier
- la om se poate realiza autoinfestarea - consec dezintegrarii unor proglote, eliberarii oualor si a embrionilor hexacanti care migrand ajung in musc, creier, globului ocular si det formarea de cisticerci
- practic omul e si GD si GI
- obisnuit - cisticercii se obs dupa sacrificare
- la anim in viata greu de obs, eventual in fraul limbii, in infestatii masive la scrofite in musc vulvara
Diagnostic
- greu la anim in viatza
- suspicionat pe baza unor manifestari (semn - hiperestezia ratului)
- la anim in viata s-au mai folosit exam serologice - evidentierea Ac specifici
- diagnostic cert e dupa sacrificare - exam maselor musculare (maseterii, lingualii, diafragmul) si exam cu lampa Wood pt ca in prez UV lichidul din cisticerci are o culoare rosie- caramizie
Prognostic
- vital - favorabil; economic - defavorabil
- ! aspect zoonotic
Tratament
- Praziquontel 50-100 mg/kg
- Mebendazol 100mg/kg
- Tenbendazol 50 mg/kg
Profilaxia
- supraveghere epidemiologica a pop umane (ingrijitori)
- diagnostic infestatiei cu cestodele adulte si dehelmintizari la om
- educatie igienico-sanitara
- biosterilizarea apelor reziduale
- controlul obligatoriu al suinelor si bovinelor in abatoare destinare consumului
- colaborare med vet+med umana - Program de combatere a infestatiilor

(A.2.2.1.2.) Cisticercozele hepatoperitoneale (seroaselor)

- intalnite la rumegatoare si suine:
- produse de Cisticercus tenuicolis- forma larvara la Taenia hydatygena (caine)
- la iepure- Cisticercus pisiformis- f larvara a Taenia pisiformis (de la caine)
- la reozatoare- Ciscicercus fasciolaris- f larvara a Taenia taeniaeformis( dela pisica)
Ciclu
- infestarea anim receptive (suine, rumeg, iepuri, rozatoare) se face prin ingerarea oualelor de Taenia hydatigena, pisiformis, taeniformis
- din oua se elib embrioni hexacanti care prin sist port ajung in ficat, migrand prin parenchimul hepatic catre suprafata organului unde veziculeaza formandu-se cisticerci
- o parte din embrioni cad in cavit peritoneala = cisticerci la niv seroasei peritoneale
Cisticercus tenuicolis = formatiune veziculara de 2-5 cm, aspect piriform, prez o gatuitura in care se afla protoscolexul
Cisticercus pisiformis = formatiune ovoidala, 2-6 mm, prez protoscolex, de regula sunt dispusi in ciorchine (cisticercii)
- cand carnivorele ingera acesti ciscicerci = vor dezvolta teniile adulte
Patogeneza
- act mecanic iritativa - det de embrionii hexacanti in timpul migrarii = trasee de migrare evidente mai ales la iepure, adesea umplute cu un tes conj, albicios
- in infestatii masive - act toxica si antigenica care det slabire, anemie (mai ales laa iepure)
Diagnostic
- greu de pus
- dupa sacrificare = surpriza de abator
Tratament
- nu se face
Profilaxie
- dehelmintizarea anim de pe langa efectivele de animale
- controlul anim sacrificate (bovine, suine. iepuri)
- neadm org cu cisticerci in hrana carnivorelor

C9
(A.2.2.1.3) Cenurozele

- metacestodoze prod prin dezvolatarea formelor larvare de tip cenuri
- exista 2 tipuri - Cenuroza cerebro-spinala (ovine+caprine)
- Cenuroza a tes conjunctiv subcutanat (leporide)

Cenuroza cerebro¬¬-spinala

- capiala, vartejul la oaie
- metacestodoza prod de dezv lui
Coenurus cerebralis (f. larvara) - Taenia multiceps (Multiceps Multiceps)
- se poate intalni si la leporide, cal, rar la om
Etiologie
- coenurus cerebralis e o vezicula de dim unei alune - oui de gaina
- peretele e transparent, in interior are un lichid limpede iar pe perete exista nishte pete opace, albicioase (400-500)= protoscolecsi, grupate in insule de 10-20
- infestarea se face prin ingerarea uoalelor de M. multiceps la pasune
- embrionul hexacant eliberat in intestin pe care circ e diseminat in tot org dar se dezv doar cei care ajung in creier
- embrionii se fixeaza in creier, veziculeaza a.i. la aprox 21 zile postinfestant se formeaza o vezicula de 1-2 mm, la aprox 40 zile are aprox 1 mm si incepe formarea protoscolecsilor=la 3 luni cenurul e complet
- creste in dim pana la 7-8 luni (cat oul)
- cenurii ingerati de caine - protoscolecsi se fixeaza de muc intestinala si in aprox 1 luna = cestodul adult (M. multiceps)
Epidemiologie
- surse de infestatie = cainii cu M.m.
Receptivitatea
- dintre rumeg - ovinele, mai sensibil fiind tineretul de 3-4 luni, la care veziculeaza peste 80% din embrionoc are ajung in creier
Contaminare
- la pasune
Dinamica
- evolutie sezoniera, senmnele clinica aparand in sezonul rece
Patogeneza
- act mecanica iritiva a embrionilor hexacanti in migrare = encefalite traumatice, apoi act compresiva a cenurilor care det atrofia tes nervos
- act toxica - dat metabolitilor eliberati; det necroza tisulara, ce amplifica act patogenice
Tablou Clinic
- mai ales la ovine, unde au fost descrise doua forme:
 acuta -la tineret, cu infestatii masive, datorata dezv a peste 6 cenuri (10), evolueaza ca o encefalita apoplectica = moarte
 cronica-forma obisnuita de evolutie, evolutie stadiala, 3faze:
1.Faza de debut - encefalita diofuza care apare dupa 15-20zile
- tulburari generale, tristete,abatere si tulburari locare, durere, sensibilitate locala, temperatura crescuta, tulburari locomotorii si de vedere
2.faza de remisie (linistirea aparenta)
- anim par vindecate
- dureaza 3-5 luni dupa infestatie cand se dezvolta cenurul
3.faza de stare
- encefalita localizata
- tuburari psihice + motorii cu intensitate dif in functie de nr si localizarea cenurilor
- anim raman In urma turpei, sunt indiferente, cu mancarea in gura
- tulburari locomotarii - miscari dezordonate, mers in manej = apar paie impletite, mers in trap, caderi, decubit prelungit, moarte
- la bovine=ev cronica, rar forme acute, exista localizari in m. sp. = pareze, paralizii
Tablou lezional
- in forma acuta = traseele consec igrarii embrionilor, care au o magma albicioasa (infiltrat)
- in f cronica = cenurii lasa adevarate caverne cu per lucios in creier
Diagnostic diferential
- fata de alte boli cu simptome nervoase (oestroza, listeroza)
Tratament
- nu exista unul medicamentos case sa distruga cenurul in totalitate
o Mebendazol 100 mg/kg
o Praziquantel 100 mg/kg
- extractia cenurilor in localiz superficiala
Profilaxia
- impiedicarea infestatiei prin controlul parazitologic si dehelmentizarea cainilor
- impiedicarea infestarii cainilor prin distrugerea cenurilor de la anim infestate + neadm in hrana cainilor


Echinococoza (hidatitoza) - cancerul alb
- metacestodoza prod prin dezv lui Echinococcus granulosus larvae, forma larvara a lui Echinococcus granulosus de la caine
- chistul de dezv in dif organe, la om si mamifere (ierbivore, omnivore) nu la carnivore
- boala evolueaza de regula cronic, cu posibile acutizari
Etiologie
- sursa de infestare pt animale receptive e cainele infestat cu cestodul adult
- cainii infestati nu prezinta f clinice, chiar in infestatii masive (mii /zeci de mii)
- cainii elim proglotele in mediu, care de dezintegreaza f rapid, uneori inca din tubul digestiv al cainelui
- oualele au dim 30-40 microni cu peretele striat siin int un embrion hexacant, pot fi rasp de plio vant, ouale ingerate de GI receptiva (om, rumeg, porc) elib embrionul hexacant in t dig, fen favorizant mai ales de act bilei, care apoi pe care circ sunt diseminati in organe (ficat, pulmon, rinichii, splina) unde se fixeaza si veziculeaza a. i. dupa 21 zile este o vezicula mica de 1-2 mm, iar dupa 3 luni incep sa apara str specifice ale chistului
- chistul e complet dupa 7-8 luni



C10

Structura chistului hidatic
- e o formatiune veziculara, cu aspect tumoral, dim 2-30cm, delimitata de o reactie tisulara a gazdei care det adventicea
- e alc din peretele chistului, lichidul hidatic si elementele interne
- peretele e alc din 2 straturi:
1. cel de la exterior = cuticula, care are o str lamelara, ce alc straturi lamelare concentrice elastice, a.i.le sectiunea chistului se ruleaza cu partea interioara catre exterior, are grosimea 200 microni - 1 mm, culoare albicioasa
2. cel din interior = membrana proligera, care are o str sincitiala, de 15-20 microni
- ea este "tes viu" al chistului pt ca genereaza atat cuticula cat si elem uterine + lichidul hidatic
- lichidul hidatic (" de stanca") e limpede, incolor, are rol de a tine chistul sub presiune, are pHul neutru , desitate ushor mai mare decat a apei; cu comp glucidice, lipidice(rol toxic) si protidice (rol imunogen)
- el uterine - protoscolecsi si vezicule proligere
- protoscolecsi 100-180 microni, avand scolexul cu rostrum armat si invaginat
- vezicule proliogere - formatiuni de 400-600 microni peretele e format tot din membrana proligera si au la intrior lichid hidatic si protoscolecsi
- o parte din evzicule si protoscolecsii se desprind si se acumuleaza in partea lichida (decliva) a chistului = nisip hidatic
- un chist hidatic contine 4-6 ml nisip hidatic iar 1 ml de nisip = 400000 protoscolecsi ( structura unui chist hidatic fertil)
- se pot intalni si alte tipuri de chisti - sterili (mai ales la bovine) =acefalochiste (fara protoscolecsi si fara vezicule)
- hiperfertili- contin vezicule fiice endo+exogene; acestea au str veziculei mama
- se formeaza consecutiv imbatranirii chistului si din unele vezicule proligere se form vezicule fiice endogene
- veziculele fiice exogene iau nastere consec clivarii peretelui chistului si unei eventratii a membranei proligere
- la randul lor,in veziculele fiice se pot forma alte vezicule ("nepoate")
- daca un chist hidatic se rupe si elem interne ajung in cavitati/ pe alte organe, se fixeaza si dau nastere altor chisti = hidatidoza secundara, sn "micul ciclu echinococic"
Evolutia
- cai:
1. involutie
. prin reactia org (calcificare; cazeificare care pornesc de la niv adventicei catre int)
. sunt de lunga udrata (ani) avand ca scop distrugerea elem vii ale chistului
. exiosta situatii in chistii calcificati complet s-au gasit protoscolecsi viabili
2. infectarea chistului - consecinta patrunderii unor germeni bacterieni ; lichidul hidati fiind un adevarat mediou de cultura, astfel ca prin multiplicarea germenilor devine un abces
3. ruperea chistului hidatic , consecinta unor traumatisme sau eforturi = diseminarea elem viabile + forme de chisti secundari / soc anafilactic
4. neoplazia - chsitul repr punctul de plecare a unei proliferari tumorale
Epidemiologie
- surse= caini cu cestodul adult
Receptivitate
- rumeg (ovine), alte ierbivore + omnivore
Prevalenta
- la ovine peste 80%
- bovine 50%
- porc 5-25%
Contaminarea
- pe calea dig, prin ingerarea de furaje , apa cu oua de Echinococcus g.
Dinamica
- nu e sezoniera desi se prod obishnuit la pasune
- datorita evolutiei in timp indelungat a chistului; manifstarile apar tarziu
Patogeneza
- act mecanica- iritativa det de migrarea embrionilor hexacanti si ulterior act compresiva det de chisti, cu atrofia tes respectiv
- act toxica dat subst elim prin dializa sau consec ruperii chistului , aceasta actiune e resp de necroza tisulara perichistica act toxica a fost demon si prin inoculari experimentare
- act antigenica - datorata dializei unor componente ale chistulu (proteice) consec carora re realiz starea de premunitie sau alergia org
Tablou clinic
- evolutii subclinice in infestatii slabe (manifestari variate : hepatice, resp, cardio-circ), in functie de localizare
- in localizari hepatice - apetit neregulat, meteorism cronic, ascita la ovine si porc, subicter
- in localizarile resp- bronhopneumonii cronice cu tuse, dispnee, murmur vezicular, zona de submatitate
- in localiz cardiace - insuficienta cardiaca, oboseala, slabire, anemie
- starea gen a org e afectata (scad productiile) pot aparea acutizari, accidente mortale
Tablou lezional
- deformarea org afectate cu atrofia tes nobil, dar cu hiperttrofia organului (ex: la vaca ficatul ajunge la 15 kg-51kg)
- majoritatea leziunilor apar in ficat si pulmon (90%), splina,rinichi, cord, creier, chiar si in can medular al oaselor lungi
Diagnostic
- dificil pe baza semnelor clinice care sunt polimorfe, nespecifice
- date epidem.; conformare prin dif examene (radio, eco, tomografie)
- teste bazate pe reactie imuna
- IDR (intra dermo-reactie) - necolorarea Ag hidatic - daca este pozitiv = r. intradermica la 30 min
- teste serologice ELISA
Prognostic
- fav in infestatii slabe
- grav in ruperea chistului
Tratament
- nu exista tratament medicamentos care sa det sterilizarea+distrugerea completa a chistilor
- prep benzimidazolice, care utilizate timp indelungat (min 1 luna) det si efecte secundare
- interventie chirurgicala, precedata de tratament medicamentos care sa distruga dim protoscolecsilor si sa previna o hidatidoza secundara
Profilaxia
- inregistrarea cainilor
- limitarea lor in ferme
- controlul parazitologic+dehelmintizarea
- controlul parazitologic+dehelmintisazare canidelor salbatice
- controlul anim sacrificate, cu distrugerea chistilor
- distrugeerea cadavrelor si vanaului
- masura in focar - chimio-preventia+imunoprofilaxia