Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
VEGETAŢIA in Sānnicolau Mare
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Fiind situat īn Cāmpia Aranca, oraşul Sānnicolau Mare adăposteşte elemente de floră similare cu cele ale īntregii Cāmpii de Vest, (īn Banat există circa 21.000 de specii, reprezentānd 2/3 din flora ţării).
Activităţiile umane au produs modificări majore īn fizionomia covorului vegetal, prin extinderea terenurilor agricole şi diminuarea vegetaţiei naturale.
Īn lunca Aranca apar terenuri agricole, dar şi pajişti mezofile cu: iarba cāmpului (Agrostis tenuis), coada vulpii (Alopecurus pratensis), firuţa ( Poa pratensis), păiuşul de livadă (Festuca pratensis), specii de trifoi (Trifolium pratensis), lucernă sălbatică (Medicago arabica), iar dintre arbori: salcia ( Salix alba), plopul ( Populus nigra).
Hotarul oraşului Sānnicolau Mare se poate īncadra, ca tip de vegetaţie, la stepă şi silvostepă, cu păduri de stejar. Īn zona de stepă, stratul ierbos este constituit din toporaşi (Viola odorata), viorele ( Scila bifolia), ghiocei (Galanthus nivalis). Structura floristică a silvostepei cuprinde stejar penduculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), plopul alb (Populus alba). Īn cadrul pădurii de stejar apar, pe lāngă stejar şi specii ca ulmul (Ulmus minor ) şi frasinul (Fraxinus angustifolia).
Īn zona oraşului Sānnicolau Mare sunt numeroase specii endemice ce ocupă un areal foarte restrāns: laleaua (Tulipa gesneriana), creasta cocoşului (Celosia cristata), muşcată curgătoare (Pelargonium peltatum), begonie (Begonia semperflorens), crizantema (Chrysanthemum indicum), vārdoage ( Tagetes patula)
Īn parcurile oraşului se mai īntālnesc şi specii străine




precum Ginkgo biloba, originar din China, iar dintre speciile de conifere apare tisa (Taxus bacata)

FAUNA

Fauna este de tip central european cu elemente submediteraneene, cu pătrunderi şi amestec de specii venite din nordul, sudul şi vestul ţării. Asociaţiile faunistice sunt specifice silvostepei şi pădurii de stejar.
Fauna stepei şi silvostepei se caracterizează prin prezenţa rozătoarelor precum popāndăul (Citellus citellus), hārciogul (Cricetus cricetus), iepurele de cāmp (Lepus europaeus), iar dintre păsări: turturica (Streptopelia turtur), privighetoarea (Luscina megarhznchos), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potārnichea (Perdix perdix).
Īn lunca Aranca şi īn mlaştinile din jurul oraşului trăiesc numeroase specii de raţe sălbatice, gāşte, stārci īntre care ţigănuşul (Plegadis falcinellus), buhaiul de baltă (Bombina bombina), iar dintre animalele cu blană preţioasă apare vidra (Lutra lutra).
Fauna de pădure e reprezentată prin căprioară , vulpe, iepure iar dintre păsări sunt aceleaşi prezente şi īn stepă şi silvostepă.
Fauna piscicolă prezentă īn canalul Aranca şi īn Mureş cuprinde somnul pitic (Silurus glanis), crapul (Cyprinus caprio), ştiuca (Esox lucius), carasul (Carassius auratus gibelio), ţiparul (Angiullo) şi obleţul ( Alburnus alburnus).

SOLURILE

Solurile sunt corelate cu roca, clima şi vegetaţia şi sunt foarte variate.
Solurile din cadrul zonei Aranca prezintă mai multe caractere comune : toate solurile au aceeaşi rocă mamă la bază - aluviunile şi cu mici excepţii loessul pe terenurile mai ridicate; toate solurile actuale se găsesc īntr-un stadiu de evoluţie medie şi conţin un procent ridicat de săruri uşor solubile .
Īn funcţie de aceste caractere şi de formele geomorfologice, solurile se īmpart īn două grupe : hidromorfe de luncă şi solurile antomorfe. Solurile din cadrul luncilor şi a cāmpiilor joase sunt formate exclusiv pe aluviuni şi au evoluat sub influenţa directă a apei freatice. Īn cadrul acestei grupe se deosebesc mai multe tipuri genetice de soluri.aluviosolurile ce ocupă o suprafaţă de 3.800 ha şi se află īn imediata apropiere a văilor Aranca şi Galaţca ;gleiosolurile ocupă suprafeţe destul de mari īn perimetrul cadastral al localităţii, mai ales īn Lunca Mureşului şi a canalului Aranca. Se īntālnesc mai ales gleiosolurile cernice şi molice şi alcalizate.
Salsodisolurile sunt prezente prin soloneţuri şi diferite subtipuri aflate īn diferite stadii de sodizare. Solurile antomorfe şi antohidromorfe sunt situate īnspre nord-est, spre Variaş. Īn cadrul acestei grupe apar mai multe subtipuri genetice .
Din p


unct de vedere agricol, aluviosolurile, sunt soluri uşor de lucrat şi foarte productive, īn afară de cele salinizate şi cele excesiv afectate de apa freatică.
Influenţa şi acţiunea īn timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, climă, hidrologie,), ca şi intervenţia omului prin importantele lucrări hidroameliorative īncepute cu mai bine de 200 ani īn urmă, au determinat existenta unei cuverturi de sol de o accentuată complexitate şi diversitate.
Dominante sunt următoarele tipuri de soluri :
1. Cernoziomuri calcarice, 1-18 (tipice, gleizate, sărăturate): 37%
2. Cernoziomuri cambice, 19-24 (gleizate, vermice, sărăturate): 5%
3. Eutricambiosoluri, 25-43 (molice, gleizate, sărăturate): 16 %
4. Gleiosoluri, 44-63: 5%
5. Soloneţuri, 64-74 (gleizate, sărăturate): 8 %
6. Aluviosoluri, 74-84 (molice, gleizate sărăturate): 8%
7. Asociaţii de vertosoluri, cernoziomuri şi soloneţuri 701-720: 20% (Ţăranu şi Luca,2002)

Terenul agricol al oraşului se constituie din următoarele folosinţe: arabil: 10.768.0 ha, păşuni 11701 ha, vii 3,3 ha şi livezi387,3 ha.
Referitor la īncadrarea īn clase de calitate (fertilitate), categoria de folosinţă "arabil", a terenurilor agricole se prezintă astfel: cl. I 480,6 ha (3,9%), cl. a-II-a 6132,0 ha (49,5%), cl. a-III-a 4355,0 ha (35,2%), cl. a-IV-a 1060,0 ha (8,6%), cl a-V-a 350,7 ha (2,8%).
Factorii limitativi care grevează asupra calităţii pămāntului īn această zonă sunt dimensionaţi de fenomenul de sărăturare severă-moderată (salinizare 0,15% din suprafaţă şi alcalizare 0,29%) şi sărăturare redusă (salinizare 7,09%şi alcalizare 18,13%) de conţinutul redus īn humus (7.27%), de textura argiloasă (moderată 20.22% şi redusă 45.69%) şi de tasare (severă 11,39%, moderată 10,43%, redusă 52,63%).
Ameliorarea şi valorificarea potentialului productiv al pămāntului se poate realiza īn condiţiile abordării integrate a măsurilor hidroameliorative cu cele agropedoameliorative şi culturale curente care vor viza asigurarea unui regim aerohidric īn sol la parametri optimi de funcţionalitate, cāt şi prin introducerea de noi sisteme tehnologice de conservare şi de adaptare a tehnologiilor culturale curente la specificul condiţiilor pedoclimatice (soiuri, hibrizi ).
Fertilitatea naturală a solului a constituit un factor de atractivitate īn procesul de formare şi constituire a comunităţii pe această vatră. Din timpurile străvechi, pămāntul īn această zonă a fost fertil, asigurānd atāt hrana oamenilor şi a animalelor, cāt şi comercializarea produselor, fie prelucrate, fie ca materie primă.






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite