Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ALCHIMIE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
p3q20qt
ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele Œn argint sau aur
- este definitia ce sa da Œn mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea ca alchimia este mai mult decƒt atƒt.
Textele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau interesati sa faca aur si nu vorbeau Œn realitate de metalul pretios de culoare galben stralucitoare pe care noi Œl numim aur. Chimistul care examineaza aceste tratate Œncearca aceiasi impresie ca si zidarul care ar vrea sa gaseasca informatii practice despre zidarie Œntr-o lucrare francmasonica"
Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci Œn formarea alchimiei greco egiptene:
1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de combinare, de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu Papirusurile din Leyden si Stockholm, care dateaza din sec. III Œ.e.n.);
2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din Mendes
( sec. II Œ.e.n.);
3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima (sec.
III-IV).
Incepƒnd cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima Panopolitanul a dezvoltat chrysopea, "arta sacra de a face aur". Spre deosebire de predecesorii lor, el si contemporanii lui au urmarit Œn egala masura un scop mistic cƒt si material, legƒnd aceasta arta de misterele templelor egiptene.
Alchimia a fost practicata si Œn China antica, prima carte a unui autor alchimic chinez, care a aparut Œn secolul al VI-lea e.n., putƒnd fi considerata mai degraba un comentariu simbolic pentru I-King, ceea ce este relevant pentru faptul ca, Œn China, specialistii alchimiei, reprezentati de taoisti, au evoluat spre "alchimia interioara" care avea mai multe exercitii spirituale decƒt exercitii chimice.
Primele traduceri Œn latineste ale operelor alchimice pastrate sau redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre cele mai celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustreaza solidaritatea dintre hermetism si alchimie: "Toate cele din Inalt sunt asemeni cu toate cele de jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate cele de sus, pentru ca sa savƒrseasca miracolul Unitatii".



Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu ramƒn creatorii alchimiei traditionale, un ansamblu complex de notiuni metafizice si de procedee de lucru prin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui metal imperfect la starea perfecta).
Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, Œn laboratoarele lor, Œncepeau Œntotdeauna prin a se ruga si a-si purifica sufletul
Œnainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator este un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile si calitatiile alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, pur; el trebuie sa aiba mintea libera si Œn consonanta cu opera; trebuie, deopotriva, sa opereze si sa mediteze, sa-si purifice fiinta.
In secolul XVI la Venetia a aparut o carte care pune bazele unei ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea Œn vedere atƒt transmutarea metalelor cƒt si alchimia din punct de vedere metafizic, cautƒnd
Œn operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si posibilitatea de transcendere a sufletului si a trupului.
In 1645, William Salmon defineste, Œn Dictionnaire hermetique, cuvƒntul filozofie Œn acest fel: "Nume care se da stiintei sau artei care ne
Œnvata sa facem piatra filozofala." Alchimistii se considerau filosofi, adevarata filosofie avƒnd ca scop Marea Opera, adica pregatirea pietrei filozofale care va transforma metalele imperfecte Œn aur. Aceasta piatra este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga daca Œnghiti cƒte putin, de doua ori pe an, Œntr-un amestec cu o pasta speciala.
Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a fi fost Œncununate de succes, toate demonstratiile practice realizate de acestia dovedindu-se Œn final a nu fi fost decƒt niste scamatorii.
Si totusi, Œn ciuda impostorilor, independent de reusita sau de esec, alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de care beneficiem si astazi.
Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin
Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman alegoric, aparut Œn 1616, Chymische Hochzeit: Christiani Rozenkreutz anno 1459
(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) Œn care povesteste cum Œntemeietorul legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra filozofala; sub fiecare episod sunt ascunse indicatii tehnice. Povestitorul, Rosenckeutz, invitat la nunta lui Sponsus cu Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie sa aleaga Œntre patru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar celelalte trei sunt pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut
Œn sens invers. Incercƒnd sa elibereze un porumbel atacat de un corb, urmeaza un drum , fara a-l fi ales Œn mod special, ajunge cu greutate la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rƒnd trebuie sa fie cƒntariti Œn Balanta Artistilor pentru a se sti daca sunt demni de a fi prezentati regelui. Rozenkreutz, trecƒnd cu bine proba, asista la o ceremonie Œn timpul careia au loc funerariile a sase persoane regale, se decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la Œncalzirea unui cuptor Œn care se cloceste un ou. Din acest ou iese o pasare neagra care este asezata Œntr-o baie alba ca laptele; ea Œsi pierde acolo toate penele iar lichidul devine albastru. Toate numele din aceasta povestire recomanda dozajele necesare pentru Marea Opera; initialele de pe medalii, inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si rezultatul operatiilor. In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz, numit de rege Cavaler al Pietrei de aur, depune juramƒnt ca va respecta cele cinci porunci ale acestei demnitati si scrie Œntr-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL
SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa actioneze ca si cƒnd n-ar sti nimic si sa caute mereu.
Un rol important Œn dezvoltarea alchimiei experimentale a avut si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat Œn laboratorul lui operatiile descrise Œn vasta literatura alchimica, Œntr-o masura neatinsa vreodata nici Œnainte , nici dupa el. Newton spera sa descopere cu ajutorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si poata omologa sistemul cosmologic. Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a trupului omenesc - ne releva structura Universului si ne calauzeste Œn cele din urma la Creator. In plus cu cƒt cunosti mai bine Universul cu atƒt


Œnaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.
Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei Œn secolul XX se datoreaza lui C.C.Jung care, Œn 1928, la cincisprezece ani dupa despartirea sa de Freud, a Œnceput sa studieze sistematic vechile texte ermetice, ceea ce l-a dus, Œn 1944, sa arate Œn lucrarea "Psychologie und Alchemie", ce resurse oferea simbolica alchimiei unui psihoterapeut, plecƒnd de la "ipoteza ca Œn psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa, independent de conditiile exterioare". Die Psychologie der Ubertragung
(Psihologia transferului), 1946, este un comentariu alchimic asupra libidoului, Œncercƒnd sa "aprofundeze sexualitatea dincolo de semnificatia ei personala si de importanta ei ca functie biologica si sa-i explice latura ei spirituala"
In aspectele sale cele mai profunde, alchimia traditionala ascunde secrete care ar trebui Œntelese Œn perspectivele generale ale tantrismului.
Calea Œn cuplu figureaza Œn Œntregime printre itinerariile propuse de traditia alchimica, Œn anumite cazuri cuplul format de alchimist si iubita sa Œmprumutƒnd cu adevarat o multitudine de valente din calea tantrica. Alchimistii au descoperit de-a lungul secolelor, asemeni adeptilor tantrici sau taoisti, ca energia ce se degaja Œnaintea, Œn timpul si dupa o fuziune amoroasa poate fi controlata si canalizata pentru a ne transforma din punct de vedere spiritual. Cƒnd Keneth Grant a scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a referit de fapt la secretiile erotice.
Exista Œn aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa doar din planse simbolice si publicata de La Rochelle, Œn 1677: "Mutus liber, in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris hieroglyphicie depinquitur"
(Cartea Muta, Œn care, totusi, sunt descrise toate operatiile Filosofiei hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub pseudonimul
Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus Liber are reputatia de a contine toate secretele practice care permit alchimistilor realizarea progresiva a Marii Opere Hermetice. Frumoasele imagini din
Mutus Liber Œnfatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de a savƒrsi operatii bine determinate, ca: pregatirea si amestecarea substantelor minerale anumite, supravegherea lentei coaceri a materiei prime etc.
Dar acest nivel de "lectura" nu este singurul. Simultan cu operatiile materiale, Marea Opera alchimica presupune exercitii spirituale speciale,
Œntotdeauna realizate Œn directa corespondenta cu ele. Aceasta asceza hermetica occidentala este Œntru totul analoga tehnicilor secrete de vizualizare si de eliberare utilizate Œn tantrismul hindus si buddhist.
De unde necesitatea de a Œnvata sa se descifreze imaginile de pe doua nivele complementare -material si spiritual. Femeia care opereaza Œmpreuna cu sotul ei va putea reprezenta astfel totodata si tovarasa corporala (care ajuta de-a lungul lucrului) si partea feminina a sufletului, cu care alchimistul va realiza uniunea mistica. Gravura finala reprezinta suprema eliberare atinsa de catre adept, cand corpul sau fizic (figurat prin cadavrul de pe pamƒnt) va fi Œnlocuit de un corp de slava.
In concluzie, Œn afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce urmarea transmutarea unor anumite substante Œn altele - ce de fapt este precursoarea chimiei de astazi - exista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut ca scop transformarea (transmutarea) constiintei primare ( metalele impure) Œn constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei infinite din fiinta - kundalini ( piatra filosofala).


loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite