I. Fara proteine nu exista viata k3d2dd
“Oriunde intalnim viata, o gasim legata de un corp albuminoid si oriunde intalnim un corp albuminoid care nu se afla in stare de descompuneregasim fara exceptie si fenomene de viata.”.Aceasta afirmatie nu este contrazisa nici macar de un singur organism viu de pe globul pamantesc.Nici virusurile, forme de tranzitie intre material vie sic ea nevie, nu infirma aceasta teza.
Fiecare organ, fiecare tesut si celula din corpul omenesc contine o cantitate mai mica sau mai mare de proteina, dupa functiile pe care le indeplineste in organism:

Denumirea organului sau a tesutului Cat la suta din proteinele din intregul organism sunt concentrate aici Cat la suta din greutatea tesutului uscat o constituie proteinele
Creier si tesut nervos 2,0 45
Inima 0,7 60
Plamani 3,7 82
Ficat 3,6 57
Rinichi 0,5 72
Esofag,stomac si intestine 1,8 63
Splina 0,2 84
Sange (si celelalte umori) 1,4 85
Muschi 34,7 30
Piele 11,5 62
Oase 18,7 28
Dinti 0,1 24
Tesut gras 6,4 14

Aceste date sugereaza o singura concluzie:proteinele formeaza elemental de prim ordin din care sunt constituite celulele. Ele alcatuiesc “coloana vertebrala” a celulei, fiind purtatorii vietii.Fiecare din aceste proteine are rolul ei in organism.
Hemoglobina se gaseste in globulele rosii ale sangelui.Aceasta proteina are misiunea de lega oxigenul inspirit de plamani si de a-l transporta in tot corpul.Fara hemoglobina tesuturile corpului s-ar prabusi si s-ar produce moartea prin asfixiere, desi in atmosfera exista suficient oxigen.
Fibriogenul este o alta proteina din sange care inchide in cateva minute o rana ce nu e prea adanca.Sub actiunea mecanica a ranii,din trombocite se elibereaza o enzima capabila sa transforme fibriogenul in fibrina.Cum fibrina este o proteina insolubila, ea astupa capilarele taiate si rana se opreste.
Actina si miozina sunt doua proteine ce intra in alcatuirea muschilor. Moleculele de actina si de miozina sunt asezate una langa cealalta in forma unor filamente suprapuse.Sub influenta unei excitatii, muschiul se contracta, deoarece filamentele de actina aluneca mai adanc intre benzile formate de filamentul de miozina.Alunecarea filamentelor de actina intre cele de miozina este posibila datorita atractiei electrice dintre cele doua fragmente.Atractia se manifesta in urma combinarii miozinei cu o grupare fosfat, care-i confera astfel o sarcina negative.Cum actina are o sarcina pozitiva, ea este atrasa in interiorul filamentelor de miozina si muschiul se contracta.Relaxarea muschiului se face printr-un process invers in care miozina inapoiaza gruparea fosfat, redobandeste sarcina pozitiva si se indeparteaza de actina.
Cheratina este o proteina insolubila in apa si in multe alte solutii.Iata de ce nu ni se topeste pielea cand suntem udati de ploaie.Cheratinele se gasesc in unghii si in par.Fantezia femeilor in materie de coafura este posibila datorita proprietatilor cheratineide a se contracta.Astfel, in firul de par normal, lantul polipeptidic din cheratina are forma unor creneluri de cetate.Daca se inmoaie in apa firul de par si se tractioneaza, lantul cheratinei se alungeste.Daca firul de par este tratat cu aburi si lasat sa-si revina, aceasta forma alungita ia o forma supercontractata responsabila pentru “incretirea parului”.
Rodopsina si iodopsina :procesul de imprimare a imaginii pe retina este indeplinit tot de proteine.Acestea doua se gasesc in combinatie cu doua forme diferite ale vitaminei A si servesc la transformarea energiei luminoase intr-o forma de enegie care sa poata initia impulsul nervos ce determina formarea imaginii in creier.
Lizozimul este cea mai importanta proteina din lacrimi.Globul ocular vine in contact nemijlocit cu o cantitate enorma de microbe din aer se imbolnaveste relative rar.Acest lucru se explica prin faptul ca lacrimile contin lizozim.Lizozimul se gaseste si in saliva si sucul gastric.Prezenta lui in saliva ajuta la intelegerea instinctului animalelor de a-si linge ranile.Se realizeaza astfel nu numai indepartarea mecanica agermenilor infectiosi, dar se si introduce substanta bactericida in rana.Animalele folosesc lizozimul din saliva in loc de tincture de iod.
Enzimele si o parte din hormoni sunt proteine.Toti hormonii care sunt secretati de organe aflate peste brau sunt de natura proteica: pancreasul secreta insulina, tiroida formeaza tireoglobulina, paratiroida secreta parathormonul de natura polipeptidica, iar toate cele trei parti ale hipofizei elibereaza in sange numai hormoni proteici.
Albuminele si globulinele sunt doua feluri de proteine continute in serul din sange.Albuminele sunt solubile in apa distilata, pe cand globulinele se dizolva numai daca se adauga apei o anumita cantitate de clorura de sodiu. Gradul de solubilitate al proteinelor este determinat de prezenta gruparilor carboxilice(COOH),aminice(NH2) si oxidrice(OH), capabile sa stranga apa in jurul moleculei proteice.Acest neinsemnat “colac de apa”din jurul moleculelor face ca in sange cantitatea de apa sa ramana practic constanta.Astfel,oricata apa ar bea cineva, sangele nu se ingroasa si oricata apa am pierde, sangele nu se ingroasa, caci cantitatea de 4,5 kg de apa cata exista in sange ramane nemodificata.In felul acesta, proteinele mentin echilibrul intre schimburile de apadintr capilarele sanguine si tesuturi.In acest proces, albuminele joaca rolul cel mai important: in mod normal rinichii nu lasa proteinele sa treaca in urina.Daca rinichiul se imbolnaveste si au loc pierderi de proteina prin urina, cantitatea de albumina din sange se micsoreaza.
Globulinele participa in masura mai mica la mentinera volumului normal al sangelui.Impreuna cu albumina, ele implinesc si alte functii:transportul unor substante, mentinerea pH-ului sanguin, participarea la procesele de aparare, etc.Globulinele nu sunt alcatuite din molecule de acelasi fel, ci prezinta mari deosebiri.Printr-un procedeu electric, din serul sanguine uman au fost separate trei globuline distincte: a, b ?si g? g?-globulinele au functia de aparare.Ele au rol covarsitor in procesele imunologice si sunt aproape in intregime anticorpi.Asa se explica de ce in procesele infectioase, cand se formeaza cantitati mari de anticorpi, cantitatea de g?globulina serica creste.
Rolul globulinelor a? si b? s-a lamurit treptat, abia cand s-a observat ca aceste doua globuline sunt nu sunt doua ci sunt formate dintr-un numar foarte mare de componente.O proteina ce tine de grupul a-globulinelor este haptoglobina.Ea are proprietatea de a se combina cu hemoglibina, asigurand astfel transportul ei in ser.Aceasta functie este insemnata, deoarece astfel se impiedica pierderea fierului prin eliminarea renala, ceea ce duce nu numai la economisirea fierului, dar si la protejarea rinichiului, pentru ca hemoglobina este toxica. Tot de grupa a-globulinelor partine “proteina albastra” sau ceruloplasmina, care transporta 90% din cuprul seric.Ea este produsa de celulele ficatului si contine 8 atomi de cupru.Exista o boala ereditara grava a ficatului, “degenerarea hepato-lenticulara”(boala lui Wilson), care afecteaza sistemul nervos si este insotita de ciroza ficatului.Boala se manifesta printr-o tulburare profunda a sistemului nervos central, cu fenomene de psihoza.Bolnavii elimina in urina cantitati mari de cupru, deoarece cantitatea de ceruplasmina este scazuta si nu poate fixa tot cuprul necesar organismului.Din grupul b-globulinelor s-a individualizat o proteina numita siderofilina, care asigura transportul fierului la locurile lui de utilizare.

II. Necesitatea proteinelor pentru organismul uman
Pentru a trai, omul, ca si celelalte vietuitoare, trebuie sa se hraneasca.Alimentele pe care le consumam sunt alcatuite din trei principii nutritive fundamentale: proteine,grasimi si zaharuri.Daca grasimile si zaharurile pot lipsi din ratia alimentara a omului, fara ca acesta sa sufere consecinte grave, in schimb el nu poate suporta absenta proteinelor decat un timp scurt.Acest fapt se explica prin nevoia organismului de a-si contrui proteinele proprii cu ajutorul aminoacizilor ce alcatuiesc proteinele din alimente.Cantitatea de proteine care exista in hrana se poate calcula din datele de mai jos:

Denumirea alimentului Cate grame de proteina exista la 1 kg de produs
Carne 180 -; 220
Peste 170 -; 200
Lapte 35
Branza 200 -; 360
Oua 130
Paine 80
Cartofi 11 - 16
Mazare 260
Fasole 250 -; 300
Mere 3 -; 4

Organismul uman are nevoie zilnic de o cantitate minima de proteina.Congrese internationale de nutritie n-au cazut de acord asupra acestei cantitati, dar se admite ca, pentru a mentine functiile vitale ale organismului, este nevoie de un gram de proteine pe un kilogram de greutate corporala in 24 de ore.Nevoia de proteina variaza in functie de sex, varsta si conditii fiziologice.Acest lucru se desprinde clar de mai jos:

Varsta si sexul Cantitatea minima de proteine necesara intr-o zi
Copii sub un an 30 g
Copii de la un 1 an la 3 ani 40 g
Copii de la 4 la 6 ani 50 g
Copii de la 7 la 9 ani 60 g
Copii de la 10 la 12 ani 70 g
Baieti intre 13 si 15 ani 85 g
Fete intre 13 si 15 ani 80 g
Baieti intre 16 si 20 de ani 100 g
Fete intre 16 si 20 de ani 75 g
Barbat (de 10 kg) 70 g
Femeie (de 56 kg) 60 g
Femeie in perioada de sarcina 85 g
Femeie in perioada de lacatie 100 g

In perioadele de crestere este nevoie de o cantitate mai mare de proteine, deoarece are loc o intense productie de proteinenecesare organismului tanar.La fel in timpul sarcinii, cand mama are nevoie sa alimenteze fatul, sau dupa nastere, cand, in perioada de alaptare, trebuie sa fabrice proteinele din lapte.
OBSERVATIE: Privind datele din table am putea trage concluzia falsa potrivit careia, deoarece avem nevoie de 70 g proteine pe zi, le putem acoperi fie consumand 400 g carne, fie ceva mai putina branza, fasole sau mazare, fie 1 kg de paine. Insa tabelull nu indica valoarea biologica a proteinelor, care variaza foarte mult de la o proteina la alta.
Cand proteinele ingerate nu sunt suficiente, organismul foloseste proteinele tisulare proprii, ceea ce duce la tulburari grave.In inanitie organismul consuma din substantele lui de rezerva de natura proteica.Numai daca inanitia se prelungeste, se constata, cu putin timp inaintea mortii, o crestere brusca a eliminarii azotului urinar.Este perioada in care organismul se autodistruge, consumand din proteinele structurale(cele care alcatuiesc scheletul celulelor).