Industria metalurgica este o ramura a industriei grele, principala producatoare de mijloace de productie. Cuprinde: z5d18dy
1. Industria extractiva a minereurilor feroase si siderurgia
2. Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa
3. Industria constuctiilor de masini si a prelucrarii metalelor

1. Industria extractiva a minereurilor feroase si siderurgia.
-materiile prime de baza sunt minereurile de fier.
-cele mai mari cantitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc (E Muntilor Poiana Rusca)
-cantitati mai mici la Ocna de Fier (Muntii Dognecei), la Lueta (Muntii Harghitei) si la Baisoara (Cluj)
-mare parte din minereu se importa

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc
-exploatari de mangan langa Vatra Dornei (Iacobeni)

-combustibili: cocsul metalurgic -; din huia de la Petrosani -; insuficenta de aceea se importa

-centre siderurgice cu furnale: Galati, Hunedoara, Calan, Resita, Vlahita
-Galati -; cel mai mare centru siderurgic din tara -; materie prima de import aduse pe Dunare;
-Hunedoare -; minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import
-Calan -; se produce fonta de turnatorie -; semicocs din huila din E depresiunii Petrosani
-Resita -; fonta, oteluri, laminate de calitate; uzina de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier si din import
-Vlahita -; produce fonta de turnatorie -; minereu de la Lueta
-alte centre mai putin importante: Campia Turzii, Tulcea, Bucuresti, Roman, IasI, Buzau, Targoviste, Calarasi

2. Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa.
-produce metale cu intrebuintari industriale diferite: aluminiu, cupru
-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai putin limitate

-metalele neferoase se impart in:
-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)
-metale auro-argentifere
-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur) a. Metalele colorate cuprul, plumbul, zincul
-minereuri complexe la poalele muntilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare
-se extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru, Baia Borsa, in depresiunea Maramures

-zacaminte cuprifere se exploateaza la: Toroiaga (jud. Maramures), Lesu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Balan (jud. Harghita), Baita si Deva (jud. Hunedoare) si la Mina Altan-Tepe (jud. Tulcea)
-extractia industriala se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni

-zacaminte de plumb -; muntii Gutai
-metalul se obtine prin topire la Baia Mare
-alte centre de extractie: Ruschita (m-tii Poiana Rusca) si Muncelu Mic
-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, tevi pentru apa potabila, in tipografie
-este o industrie foarte nociva

-zincul -; fabricare de tabla, electrozi pentru elemente galvanice
-se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, Muncelu Mic
-se prelucreaza la Copsa Mica

-aluminiul -; mare raspandire pe glob
-industrie aeronautica, aliaje usoare, conductori electrici
-se obtine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseste in muntii Padurea Craiului: Rosia, Varciorog
-alumina se prelucreaza la Oradea si Tulcea (de import)
-aluminiul se obtine la Slatina

b. Metalele auro-argentifere
-Aurul -; exploatat de daci dinaintea stapanirii romane -; exploatari dezvoltate inca din periaoda antica
-1. Muntii Metaliferi -; Valea Ariesului -; Valea Muresului centre: Criscior-Brad, Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium, Sacaramb, Baita
-2. Baia Mare -;aurul+argint alaturi de alte minereuri neferoase -; Gutai
-obtinerea si rafinarea se face la Baia Mare si Zlatna

c. Matelele rare
-rezerve cu totul reduse, in muntii Apuseni
-mercurul -; minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)
-molibden si wolfram la Baita (jud. Bihor)
-extragerea este dificila
3. Industria constuctiilor de masini si a prelucrarii metalelor.
-creata si dezvoltata dupa al II-lea razboi mondial
-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fina si optica, masini-unelte diverse, locomotive, autovehicule

-principalele ramuri ale industriei constructiilor de masini pot fi grupate astfel:

a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaza echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume:
-Utilaj petrolier pentru foraje si rafinarii care se fabrica la Ploiesti -; cel mai mare centru, Targoviste, Campina, Brasov, Bacau -; Romania este printre primele tari in acest domeniu
-Utilaj minier -; necesar activitatii in subteran si la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabrica la Satu Mare, Baia Mare, Petrosani, Sibiu, Targu Jiu
-Masini unelte -; strunguri, freze etc -; produse la Bucuresti, Arad, Targoviste, Roman etc. La Oradea: masini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Resita reductoare, la Rasnov scule, la Brasov, Barlad, Alexandria si Ploiesti rulmenti
-Utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgica, chimica, materiale de contructii, prelucrarea lemnului, industria textila si alimentara), fabricat in numeroarea intreprinderi din Bucuresti (una dintre cele mai mari intreprinderi de masini grele din Europa), Resita, Braila, Iasi (masini grele), Cluj-Napoca (masini grele). La Targu Mures utilaje pentru ind. textila. La Sibiu aparate de control si masura, mecanica fina la Sinaia etc.

b. Industria electotehnica si electronica
-productie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.
-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic
-intreprinderile cele mai mari sunt la Bucuresti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timisoara, Sacele, Pitesti
-alte centre pentru industria electrotehnia: Botosani, Zalau, IasI, Cluj-Napoca, Bistrita, Vaslui, Gaiesti, Targu-Mures

c. Industria de tractoare, masini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Brasov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe senile la Miercurea-Ciuc. Se fabrica semanatori si combine, grape, cultivatoare, seceratori. Principalul centru este Bucuresti, urmat de Craiova, Timisoara, Bocsa, Toplet, Botosani, Medgidia

d. Industria mijloacelor de transport
-produce material rulant pentru cai ferate, autovehicule, nave si aparate de zbor
-primele locomotive la Resita in 1872, apoi la Bucuresti
-locomotive: Craiova, Bucuresti, Resita
-vagoane: Arad, Bucursti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal
-utilaje pentru material rulant: Buzau, Bals, Brasov, Pascani, Miercurea-Ciuc
-autovehicule: Brasov (autocamioane), Bucuresti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Pitesti, Craiova, Timisoara (autoturisme de oras) si la Campulung (autoturisme de teren). La Marsa (Sibiu) autobasculante
-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galati, Drobeta-Turnu Severin, Oltenita si Braila. Galati -; cel mai mare santier fluvial din tara -; se produc nave maritime de capacitati pana la 30.000 tdw. La Constanta este principalul santier naval maritim -; nave mineraliere de pana la 65.000 tdw si nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou santier naval se afla la Mangalia.
-aparate de zbor (avioane de pasageri, scoala, utilitare, elicoptere si planoare) se fabrica la Bucuresti, Brasov, Craiova si Bacau

e. La cele de mai sus se adauga productia bunurilor metalice de uz gospodaresc: vase emailate produse la Medias, masini de gatit la Satu Mare