e2z2zd
1. Problema
Integrarea culturala este unul din principalele obiective ale politicii comunitatii inter nationale la acest sfirsit de mileniu. Atit oamenii de stiinta din sfera stiintelor sociale, cit si politicienii lumii au constientizat faptul ca o veritabila cooperare la nivel natio nal si international nu este posibila fara aplanarea confictelor intre diferite grupari etnice, rasiale, religioase sau politice. Renuntindu-se (cel putin la nivel declarativ) la ideea rezolvarii conflictelor prin puterea fortei militare, se incearca asanarea surselor de conflict prin negocierea intre fortele aflate in disputa.
Un prim pas spre acceptarea dialogului si realizarea de concesii reciproce este cunoasterea reciproca a partilor. Acesta atitudine de dialog si negociere este necesara atit in cazul conflictelor majore, declansatoare de confruntari armate, cit si in cazul conflictelor de mica intensitate, generatoare de ceea ce este denumit, in mod generic, fenomen de marginalizare . Este cazul tensiunilor si starilor conflictuale generate intre o populatie majoritara care tinde sa perceapa o minoritate (etnica, religioasa, politica etc.) ca fiind anomica , destabilizatoare sau pur si simplu incomoda si o minoritate care, la rindul ei, percepe ca agresive si neadecvate presiunile de inte grare exercitate de populatia majoritara.
Printre cercetarile referitoare la problematica minoritatilor care au interesat si continua sa intereseze comunitatea europeana, un loc prioritar este acordat celor referitoare la romi ( tigani , gypsies ). Acest interes deosebit se datoreaza atit numarului mare de tari europene in care acestia constituie o minoritate, cit si parti cularitatilor etniei romilor, etnie care se dovedeste a fi deosebit de rezistenta la eforturile de integrare realizate in tarile in care ei sint perceputi ca o minoritate incomoda . Problema romilor a continuat sa preocupe atit pe oamenii de stiinta din domeniul stiintelor psiho-sociologice, cit si pe politicienii investiti sa gaseasca o rezolvare favorabila problemelor comunitatilor pentru care activeaza.

In incercarea de a da un raspuns, in spatiul romanesc, la problematica minori tatilor, in prima jumatate a anului 1995 am initiat o serie de investigatii prin care intentionam sa surprindem pozitia populatiei majoritare fata de gruparea etnica a romilor. Intregul proiect de cercetare vizeaza, in special, identificarea punctului de la care populatia majoritara este dispusa sa-si schimbe, sa-si reevalueze atitudinea fata de minoritatea romilor, a conditiilor pe care ea le pune (implicit sau explicit) in ideea unei re-negocieri si schimbari a patternurilor perceptive, atitudinale si comporta mentale vis-a-vis de comunitatea romilor. Principiile care stau la baza intregului pro iect de cercetare rezulta dintr-o perspectiva teoretica si metodologica noua, sensibil diferita de cele propuse in ultimii 5 ani in Romania in domeniul interventiilor sociale realizate in beneficiul minoritatilor.
2. Premise teoretice
Inainte de a trece la prezentarea principalelor elemente care constituie baza teoretica a proiectului de cercetare amintit, este necesara o scurta definire a conceptului de minoritate. Retinem ca definitie pertinenta pe cea propusa de Jaun Antonio Pérez si
Francisco Dasi, care considera ca minoritatile sint acele colectivitati care, ocupind o pozitie de inferioritate intr-o relatie sociala de putere, nu sint considerate drept reprezentantele cele mai legitime ale normelor, fiind, din punct de vedere social valo rizate negativ, deseori devenind obiectul inferiorizarii . In opinia autorilor mentionati, conceptul de minoritar nu face referirie la o anume caracteristica intrinseca a naturii grupului, ci, mai curind, la o pozitie de inferioritate in cadrul unei relatii de putere dintre doua grupuri, la un anumit moment dat , la s...t tot ceea ce deviaza de la normele dorite si valorizate de majoritate (Pérez, Dasi, 1996, p. 63).
O prima suita de obsevatii cu caracter general, care stau la baza acestei abordari d in tr-o perspectiva noua a problematicii minoritatilor, au rezultat in urma analizei informatiilor, pe aceasta tema, extrase din literatura de specialitate (date teoretice, investigative sau rezultate ale unor demersuri de interventie sociala). In urma consultarii surselor informative care mi-au fost accesibile, au rezultat urmatoarele observatii:
Investigatiile pur constatative au o slaba utilitate practica atit timp cit informatiile rezultate nu sint convertite in demersuri practice de interventie sociala.
Majoritatea strategiilor de interventie propuse spre aplicare au in vedere un numar redus de persoane din populatia tinta (colectivitatea unui sat, membrii unui cartier, colectivele unor clase scolare etc.).
I. Strategiile de interventie propuse (chiar si atunci cind sint declarate reusite!) nu determina schimbari de mentalitate, perceptie sau practica relationala, profunde si persistente in timp.
II. Premisele teoretice de la care se porneste in astfel de demersuri aplicative sint depasite ( uzate moral ).
Noile date oferite de psihologia sociala europeana, centrata pe studierea feno menelor de influenta sociala (de exemplu, teoria elaborarii conflictului ) si/sau pro blematica grupurilor minoritate (de exemplu, minoritatile active Moscovici) si de scoala psihologica americana ( social cognition ), predominant centrata pe studierea stereotipurilor, prejudecatilor gindirii umane si pe implicatiile acestora asupra feno menele de natura rasiala, sint, din pacate, foarte putin utilizate in practica.
Citeva din principiile de natura psiho-sociala puse in evidenta de cercetarile recente si de care nu se tine cont (inca) in interventia sociala actuala in Roman ia sint u rmatoarele:
1. Gindirea umana nu poate sa functioneze fara a recurge si la stereotipuri si preju decati. Stereotipul este un produs normal al gindirii umane, fiind rezultatul fenomenului de categorizare si de schematizare atit de necesar gindirii in efortul acesteia de a organiza volumul mare de informatii pe care trebuie sa le prelucreze.
Prejudecata, inteleasa ca un mod de a defini grupul prin atribute transsitua tionale, interne grupului (Pérez, Dasi, 1996, p. 67), este rezultatul condensarii si exprimarii sintetice a caracteristicilor considerate esentiale pentru un anumit grup. Aceste elemente, de cele mai multe ori, nu sint rezultatul experientei directe, fiind preluate de la ceilalti membri ai propriului grup si sint utilizate in judecatile de valoare asupra unui alt grup ca si cum ar fi adevaruri verificate.
2. Strategiile de interventie asupra stereotipurilor trebuie sa se centreze nu asupra anularii lor (obiectiv imposibil!), ci asupra modificarii raporturilor de domi nanta dintre stereotipurile negative si cele pozitive (in favoarea celor pozitive), prin: a) cresterea ponderii stereotipurilor mai putin negative existente; b) crearea si/sau valorizarea stereotipurilor pozitive; c) diminuarea importantei (prin scaderea incidentei) stereotipurilor puternic negative.
3. Prejudecatile pot fi remodelate numai prin aportul unui volum mare de infor matii care sa vizeze doua obiective: a) o informare cit mai consistenta despre grupul/minoritatea care sufera valorizarea defectuoasa; b) largirea orizontului atitudinal al populatiei majoritare in sensul de a accepta si valoriza diversitatea etnica, religioasa, culturala etc..
4. Interventia psiho-sociala, atit timp cit nu vizeaza globalitatea sau macar un segment important al populatiei tinta, este sortita esecului datorita faptului ca: tendinta fireasca a fiintei umane este de a reveni la moduri de gindire si actiune anterior utilizate daca presiunea exterioara a disparut (in cazul nostru, presiunea exercitata de orice demers care vizeaza dobindirea unor abilitati de integrare) si/sau daca noul stil de conduita nu mai este valorizat de mediul social de referinta
(in cazul nostru in mediul de referinta este comunitatea de apartenenta comunitatea de romi); indiferent de valorizarea personala (consecutiv sau ca o consecinta a reusitei interventiei sociale) pe care subiectii o acorda comportamentelor lor pozitive , la un moment dat (in termenii populatiei majoritare!), in timp, comportamentele oferite de grupul de apartenenta sint mai importante si, ca atare, vor fi preluate cu prioritate de catre membrii comunitatii (de aici importanta aplicarii unor stra tegii care sa vizeze intreaga comunitate).
5. Conceptele de identificare , apartenenta sociala si valorizare sociala sint conceptele cheie in jurul carora trebuie gindita strategia de interventie sociala.
Orice demers care nu tine cont de legitatile si constringerile psiho-sociale impuse de realitatile sociale desemnate de aceste concepte, poate fi sortit esecului.
6. Influenta sociala exercitata atit de populatia majoritara, cit si de minoritatile care militeaza pentru o imagine pozitiva in sinul comunitatii este determinanta prin efectele ei. Accentele puse pe influenta manifesta si/sau pe cea latenta au arii diferite de aplicabilitate in functie de natura sursei care propune schimbarea, natura atitudinilor a caror schimbare este urmarita (intensitatea si incarcatura lor pozitiva sau negativa), caracteristicile populatiei tinta, tipul de conflict cognitiv declansat etc.
Pornind de la aceste constatari, am considerat utila incercarea de elaborare si punere in practica a unui nou mod de realizare a investigatiilor si de elaborarea a strategiilor de interventie sociala care sa vizeze problematica minoritatilor.
Principalele elemente ale demersului strategic gindit in acest sens (investigatii si interventie psiho-sociala care sa vizeze imbunatatirea relatiilor dintre o majoritate dominanta si o minoritate perceputa negativ) ar putea fi rezumate in urmatoarele idei:
1. Elaborarea unui demers strategic trebuie: a) sa valorifice informatiile teoretice relevante pentru tema in studiu si datele rezultate in urma unor studii experi mentale sau investigative realizate in procese psiho-sociale similare; b) sa fie in acord cu legitatile psihologice dovedite a interveni in astfel de procese.
2. In elaborarea unei strategii de interventie sociala, este absolut necesar sa se tina cont de: pozitiile actuale (aici si acum) ale ambelor parti aflate in interactiune
(in plan perceptiv, atitudinal si comportamental), atit sub aspectul valentelor negative cit si sub cel al valentelor pozitive.
3. Elementele a ceea ce poate fi numit suportul perceptiv-atitudinal al schimbarii adica punctul de la care populatia majoritara este dispusa sa negocieze o schim bare atitudinala vis-a-vis de minoritatea perceputa negativ, conditiile prealabile pe care ea le pune (explicit sau implicit) pentru acesta, sint esentiale pentru orga nizarea unor strategii de interventie sociala eficiente. Poate fi la fel de utila si cunoasterea acelorasi categorii de date, dar din perspecticva populatiei minoritare.
Aceste date le consideram esentiale pentru ca numai pe baza lor strategiile de interventie sociala vor viza exact acele elememte care pot fi supuse schimbarii atitudinale iar demersul de interventie va putea fi gradat in functie de evolutiile inregistrate in sfera atitudinala. Identificarea suportului atitudinal de acceptare a unor mutatii in sfera atitudinala si relationala vis-a-vis de minoritatea romilor este principalul obiectiv al intregii noastre investigatii.
4. Izolarea, in interiorul patternului cultural al populatiei minoritare, a acelor com portamente care sint predominant valorizate de catre populatia majoritara si care pot fi inbunatatite sub raportul incidentei de manifestare, poate permite realizarea bazei pornind de la care pot fi organizate strategiile de influentare a atitudinilor
(atit ale populatiei majoritare, cit si ale minoritatii).
5. Reunirea, in ideea colaborarii, a factorilor de decizie interesati in aplicarea in practica a unui astfel de demers de interventie sociala (reprezentanti ai adminis tratiei locale sau guvernamentale, specialisti din sfera stiintelor sociale si repre zentanti ai organizatiilor populatiei minoritare) este una din conditiile necesare obtinerii unor efecte pozitive, durabile in timp si pe o scara extinsa.
Designul proiectului de cercetare a fost elaborat in ideea realizarii unor succesiuni de investigatii exploratorii (Etapa I) si constatative (Etapa a II-a) care sa ne furnizeze datele necesare elaborarii unor strategii de interventie psiho-sociala vizind mino ritatea romilor si aplicarii in practica a strategiilor astfel elaborate (Etapa a III-a).
Principalele etape ale intregului proiect sint:
Etapa I. Investigatie exploratorie 1
1.1 Documentere teoretica
1.2 Conceptualizarea datelor si construirea instrumentelor
1.3 Pretestarea instrumetelor;
1.4 Elaborarea instrumetelor finale;
1.5 Analiza si interpretarea datelor.
Etapa a II-a Investigatie constatativa
2.1 Interpretarea si analiza datelor si punerea lor in acord cu noile paradigme teoretice;
2.2 Redefinirea investigatiei in acord cu principiile stategice cerute de etapa aplicativa;
2.3 Largirea lotului investigatiei si esantionarea in raport de populatiile-tinta vizate;
2.4 Aplicarea instrumentelor si interpretarea datelor;
2.5 Extragerea elementelor utile pentru elaborarea demersului aplicativ.
Etapa a III-a Interventie sociala
3.1 Elaborarea strategiei de interventie psiho-sociala;
3.2 Formarea unei echipe mixte (care sa cuprinda: repezentanti ai mass-media locale; reprezentanti ai comunitatii romilor; reprezentanti ai adminstratiei locale; specialisti in domeniul stiintelor sociale);
3.3 Medierea realizarii unui acord intre participanti privind; acceptarea a strategiilor propuse ca fiind viabile, aplicabile si ca respectind normele deontologice si interesele partilor implicate; asumarea rolurilor complementare in aplicarea practica a strategiilor; acceptarea responsabilitatilor fiecarei parti privind demersul social;
3.4 Aplicarea strategiilor de interventie sociala in conditiile anterior stabilite;
3.5 Verificarea relevantei practice si eficientei demersului social realizat 1 .
3. Rezultatele investigatiei exploratorii
In incercarea de a identifica premisele perceptiv-atitudinale ale populatiei majoritare care ar putea sta la baza elaborarii unor strategii de schimb intercultural capabile de a facilita convetuirea armonioasa, in prima jumatate a anului 1995 am realizat o investi gatie in mediul studentesc, prin care am intentionat sa surprindem pozitia populatiei studentesti fata de gruparea etnica a romilor.
Lotul pe care s-a realizat investigatia a fost alcatuit din 120 de subiecti, selectionati pe criterii de sex (60 F., 60 M.) si de specializare: filosofie (10 F., 10 M.); medici na (10 F., 10 M.); teologie (10 F., 10 M.); stiinte economice (10 F., 10 M.); chimie
(10 F., 10 M.); mecanica (10 F., 10 M.).
Un prim obiectiv al primei etape a cercetarii a fost acela de a identifica modul in care sint perceputi romii in populatia studenteasca.
Dimensiunile urmarite in cadrul acestui prim obiectiv (in functie de care a fost conceput si instrumentul) au fost urmatoarele: atitudinea fata de romi (sub aspectul acceptarii sau al respingerii) si intensitatea acestei atitudini (scala distantei sociale a lui Bogardus); cliseele perceptive vis-a-vis de minoritatea romilor (elementele constitutive ale reprezentarii sociale referitoare la romi) obtinute prin tehnica completarii de fraze; sensul conotativ ( profilul semantic ) al cuvintului tigan (realizat pe baza metodei lui Osgood).
Al doilea obiectiv al cercetarii a constat in incercarea de identificare a acelor date care ar putea servi ca punct de plecare pentru elaborarea unor strategii de schimb intercultural.
Metodologia utilizata
In prima etapa a investigatiei, am folosit doua tehnici clasice: Scala distantei sociale , si Diferentiatorul semantic .
In ceea ce priveste Scala distantei sociale (Bogardus) si Diferentiatorul seman tic (Osgood), atit instrumetele, cit si variabilele pe care le pun ele in evidenta sint destul de bine cunoscute. De aceea nu vom insista asupra prezentarii lor si nici asupra rezultatelor obtinute cu ajutorul lor (rezultatele obtinute si concluziile extrase au fost prezentate in cadrul workshop-lui pe tema Tiganii si reprezentarea lor sociala , Iasi,
22 mai 1995).
Elementul de noutate prezent in cercetarea noastra l-a reprezentat folosirea tehnicii completarii de fraze pentru a surprinde cliseele verbale , stereotipurile de perce pere si de judecare a populatiei de romi. Folosirea acestei tehnici ne-a permis si atingerea celui de al doilea obiectiv al cercetarii care, de acesta data, nu mai este doar constatativ (ca in cazul surprinderii atitudinii fata de romi, a sensului conotativ al cuvintului tigan ). Acesta parte a instumentului a fost centrata pe surprinderea elementelor care ar putea servi ca punct de plecare pentru elaborarea unor strategii de interventie sociala vizind atit ameliorarea imaginii romilor in cadrul populatiei romanesti, cit si educarea unei atitudini mai tolerante a romanilor fata de etnia romi lor). Pentru realizarea acestui obiectiv, pe linga itemii destinati surprinderii calitatilor si defectelor, am introdus itemi pe care i-am grupat in patru clase: posibila conci liere ; perspectiva viitoare ; empatie-cunoastere ; marginalizare .
Ne-a interesat ca, dincolo de cliseele de perceptie si gindire inerente functionarii sistemului cognitiv uman, sa gasim acele elementele care pot fi valorificate in ideea constituirii unei strategii de imbunatatire a atitudinilor si relatiilor (latente sau manifeste) dintre romani si romi.
Rezultatele obtinute si interpretarea datelor
Principalele doua concluzii care se desprind din analiza datelor intregii investigatii sint urmatoarele: exista un puternic pattern negativ in perceptia romilor de catre populatia studenteasca (raport de 4,2: 1 fata de patternul de acceptare pe scala distantei sociale a lui Bogardus); portretul-robot al romilor este saturat de stereotipuri negative dar si pozitive, raportul fiind in favoarea caracteristicilor negative (513: 258 p.).
Tabel I.
Patternurile perceptive pozitive si negative referitoare le minoritatea romilor
Elementele patternului pozitiv frecv. Elementele patternului negativ frecv. unitate si ajutor reciproc 60 murdari
84 buni meseriasi 44 hoti
77 artisti-muzicanti 56 escroci,
63 sanatosi
28 lenesi
58 spirit comercial 22 inculti
54 abili
14 violenti
49 pastratori de traditii 12 nerespectuosi 25 buni dansatori 12 altele (zgomotosi, mincinosi, smecheri, rai, lasi, imorali, 173 nesociabili etc.)
To ta l:
258
513
Aceste date s-au dovedit concordante cu cele obtinute de alti cercetatori in inves tigatii similare, dar nu ne ofera posibilitatea unei analize de finete si nu ne spun nimic despre gradul de acceptare (sau de respingere) a unei tentative de re-negociere a atitudinilor, despre conditiile care se pun (implicit sau explicit) in ideea unei eventuale schimbari atitudinal-comportamentale, deci, despre toate acele elemente care ar putea servi la elaborarea unor strategii de schimb intercultural apte de a produce schimbari ale modului de perceptie, gindire, valorizare sau relationare.
Itemii introdusi de noi in cadrul tehnicii completarii de fraze (itemii: 7, 8, 9, 11,
12, 17) s-au dovedit deosebit de utili. Cu ajutorul lor am reusit sa identificam atitudi nile subiectilor vis-a-vis de un posibil dialog intercultural care ar urmari ameliorarea relatiilor si negocierea atitudinilor reciproce. In tabelul care urmeaza sint prezen tate principalele tipuri de raspunsuri atitudinale oferite de catre studenti:
Tabel II.
Elemente ale patternurilor atitudinale referitoare la minoritatea romilor.
Nr. Itemii si raspunsurile date de subiecti frecv. (+) frecv ( )
1. itemul 7 Daca tiganii ar fi mai ... populatia studentesca romanesca cere (ca o conditie a bunelor relatii n.n.) ca romii sa fie mai: cinstiti (sinceri, corecti);
49 harnici (muncitori, gospodari);
47 curati;
46 civilizati (sociabili, educati, politicosi);
41 linistiti (calmi, calculati; mai putin agresivi, mai putin impulsivi);
33
(Nu au dat raspuns 14 subiecti)
2. itemul 11 As fi de acord ca tiganii... sa accepte regulile impuse de societate (sa invete, sa lucreze, sa respecte legile, sa fie curati, supusi, civilizati etc.); 48 sa aiba aceleasi drepturi cu romanii (sa li se acorde asistenta sociala, loc de munca, subventii, programe speciale de educare si integrare, sa aiba munci de raspundere, invatamint in limba materna etc.);
38 sa fie izolati (exclusi);
33
(Nu au dat raspuns 21 subiecti)
Nr. Itemii si raspunsurile date de subiecti frecv. (+) frecv ( )
3. Itemul 9 Inclin sa cred ca tiganii... pot fi ajutati sa se integreze;
23 au calitati (capabili, popor aparte, pot reusi, trebuie acceptati ca cetateni, ne pot ajuta);
26 nu se vor schimba (indrepta) niciodata;
20
(Nu au dat raspuns 21 subiecti)
4. Itemul 12 Daca as avea prieteni tigani... a determinat urmatoarele reactii atitudinale: i-as ajuta (as fi sincer cu ei, i-as invata sa, ...); 37 exclus!
24 i-as considera ca atare (daca merita, daca au calitati); 23 as avea de invatat unele lucruri (mi-as schimba modul de a-i intelege, m-ar interesa obiceiurile lor etc.); 13
(Nu au dat raspuns 22 subiecti)
5. Itemul 8 Marginalizarea tiganilor... , raspunsurile pot fi grupate astfel: nu este o solutie (are consecinte negative; societatea nu se ocupa, in mod real, de integrarea lor; este o realitate); 51 uneori este necesara (este acceptata; este ceva firesc, este necesara, este o problema nationala);
39 este o consecinta a modului lor de comportament (si-o fac ei insisi; se datoreaza lipsei lor de educatie...);
28
(Nu au dat raspuns 14 subiecti)
6 Itemul 17 In viitor tiganii... , raspunsurile obtinute au fost grupate astfel: se vor adapta la cerintele sociale (integrare, vor fi mai curati, bogati);
47 vor deveni mai numerosi (se vor impune, vor patrunde peste tot); 41 vor fi o problema pentru societate;
20 trebuie marginalizati;
13
(Nu au dat raspuns 24 subiecti).
Total raspunsuri pe categorii: pozitive (acceptare-colaborare-integrare) 527 negative (obiectii-neincredere-respingere) 21 8
Coroborind aceste date (itemii 7, 9, si 11 posibila conciliere ; itemul 17 perspectiva viitoare ; itemul 12 empatie-cunoastere ; itemul 8 margina lizare ) cu cele referitoare la patternurile perceptive, concluziile anterioare permit urmatoarele nuantari:
1. Atitudinea populatiei studentesti fata de romi, sub aspect interactional si prospec tiv, pe ansamblu, este pozitiva. Desi stereotipurile perceptive au, in mare parte, conotatii negative (vezi Tabelul I.), la itemii grupati mai sus, raportul intre stereo tipurile atitudinale pozitive (acceptare-colaborare-integrare) si cele negative
(obiectii-neincredere-respingere) este, in general, in favoarea celor pozitive (49/20 pentru itemul 9; 86/33 pentru itemul 11; 73/24 pentru itemul 12 etc.). Existenta unor stereotipuri de percepere pronuntat negative nu este insotita de o atitudine de respingere agresiva sau categorica din partea populatiei majoritate. Presupunem ca acest fapt ofera posibilitatea unor reactii favorabile din partea populatiei majori tare la actiunile de interventie curative de natura psiho-sociala, daca aceste stra tegii de interventie vizeaza exact acele puncte care au fost precizate ca putind fi supuse re-negocierii .
2. Marginalizarea tiganilor (itemul 8) este perceputa atit ca o deficienta a societatii
(nu este o solutie), cit si ca o consecinta a modului lor de viata, in acest din urma caz, accentul fiind pus pe lipsa lor de educatie.
3. Populatia studenteasca percepe situatia ca fiind pasibila de modificari pozitive in sensul integrarii dar si al proliferarii problemelor pe care ei le genereaza (vezi itemul 17).
4. Populatia studenteasca ramine deschisa concilierii , acceptind, in mare parte, ipoteza dar daca ... , formulind cerinte rezonabile si realizabile.
Limite ale investigatiei
Datele obtinute in etapa investigativa reprezinta pentru noi doar puncte de plecare pentru adincirea si particularizarea investigatiilor. Ele exprima doar tendinte generale care pot fi validate sau nu de investigatiile viitoare sau permit nuantari in ceea ce priveste obtinerea, analiza sau interpretarea acestor date, pentru ca: in forma prezenta, instrumentul nu are suficienta finete ca sa permita identifi carea elemenetelor care stau la baza patternurilor perceptiv-atitudinale ale populatiei majoritare vis-a-vis de minoritatea romilor; el permite sesizarea direc tiilor care ar trebui explorate pentru identificarea elementelor de baza; lotul investigat a fost extras numai din populatia studenteasca, rezultatele putind fi viciate de o serie de variabile suplimentare (nivelul de instruire, ambianta cultu rala, mediul de provenienta, virsta, tendintele de conformism intelectual etc.); raspunsurile date la itemii analizati pot fi influentati de tendintele de fatada; populatia-tinta vizata (romii, tiganii) a fost analizata, in mod implicit, ca o popu latie omogena, fara a permite diferentieri in cadrul ei (tigani cersetori , zla tari , corturari , muzicanti , argintari etc.); itemii chestionarului nu sint suficient de selectivi (exprima doar opinii generale, poate conformiste).
Am enumerat aceste limite ale investigatiei pentru ca ele subliniaza directiile in care, in cea de a doua etapa (etapa constatativa), se va actiona in ideea obtinerii unor date valide si pertinente pentru elaborarea unor strategii de interventie sociala efi ciente. Este necesara construirea unui instrument care sa detalieze pentru fiecare categorie de raspunsuri si, eventual, sa masoare intensitatea acestor atitudini si cores pondenta lor in plan atitudinal, sa permita controlul si/sau verificarea tendintelor de fatada si a opiniilor conformiste si care sa fie aplicat pe un esantion extins, repre zentativ pentru intreaga populatie romaneasca.
In plus, merita analizate si gasite raspunsuri, in termeni de psihologie sociala si sub forma de strategii de actiune, la doua intrebari:
Populatia majoritara accepta intr-adevar o negociere a atitudinilor?
Aceasta se va reflecta intr-o tendinta de schimbare a unor comportamente?
4. In loc de concluzii
Proiectul de cercetare din care am prezentat rezultatele etapei exploratorii, are ca principale obiective: identificarea, la populatia majoritara, a elementelor care pot constitui suportul atitudinal de acceptare a unor mutatii in sfera atitudinala si relationala vis-a-vis de minoritatea romilor; identificarea in interiorul minoritatii romilor a comportamentelor pasibile de a fi inbunatatite sub raportul incidentei si care sint predominant valorizate de catre populatia majoritara; elaborarea unui demers strategic care sa valorifice toate aceste informatii si care sa fie in acord cu legitatile psihologice dovedite a interveni in astfel de procese; reunirea, in ideea colaborarii, a factorilor de decizie interesati in aplicarea in practica a unui astfel de demers de interventie sociala.
In acest context, credem ca principalul mijloc care poate fi utilizat in promovarea unor reprezentari sensibil pozitive ale minoritatii romilor si in medierea unui schimb intercultural favorabil acceptarii si valorizarii reciproce il constituie mass-media.
Avansam ipoteza ca o mediatizare a exemplelor pozitive care contrazic stereo tipurile negative, justificarea (cu abilitate) a unora din comportamentele mai putin negative ale majoritatii romilor prin prezentarea in termeni pozitivi a filosofiei lor de viata si comutarea accentului in prezentarea romilor pe aspectele ce tin de ineditul traditiilor lor si a stilului boem de viata, ar duce la reducerea intensitatii acestor atitudini negative si, eventual, la cresterea semnificatiei stereotipurilor cu conatatii pozitive. Cercetarea psihologica a demonstrat faptul ca un stereotip negativ poate fi redus mai degraba prin formarea altor stereotipuri mai putin negative sau prin cres terea in importanta a celor pozitive, gindirea umana nefiind capabila sa se elibereze de stereotipurile de gindire (Sanitioso, 1995). Elaborarea unei astfel de strategii tre buie sa tina cont de datele obtinute prin investigatii similare celei de fata, folosind astfel de date pentru a influenta atitudinea populatiei majoritare, pentru a promova stereotipuri pozitive si pentru a creste toleranta populatiei majoritare fata de diversi tatea etnica.
In paralel cu acesta, este necesara si o interventie curativa realizata in interiorul comunitatilor romilor, interventie in care rolul principal il vor avea reprezentantii organizatiilor si asociatiilor (culturale sau politice) ale romilor si reprezentantii admi nistratiei locale.
Elaborarea unei astfel de strategii si punerea ei in aplicare va cere, deci, o cola borare de durata intre organismele guvernamentale, specialisti din sfera stiintelor sociale si reprezentanti ai organizatiilor romilor. Acesta colaborare este necesara pentru a se putea actiona in dublu sens, atit asupra imbunatatirii patternurilor comportamentale ale romilor (promovarea identitatii etnice, a modelelor pozitive de comportament, a traditiilor culturale atit de apreciate de populatia majoritara), cit si asupra stereotipurilor si gradului de toleranta a populatiei majoritare.
Problema romilor va ramine in continuare o problema, in lipsa unei strategii coerente de schimb intercultural, realizata in acord cu legitatile psihologice inerente unui astfel de demers.
Nota. La construirea instrumentului utilizat in prima etapa a investigatiei, la aplicarea lui si la colectarea rezultatelor am beneficiat de colaborarea psihopedagogului Ovidiu Gavrilovici si a membrilor Organizatiei EUTIMIA .