Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate






Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Actele de procedura
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In general, prin act de procedura se intelege un inscris, semnificand o varietate de act juridic, adica o manifestare de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. z2c23cy
In procesul civil notiunea de act de procedura are o semnificatie mai larga, insemnand atat un act propriu-zis, cat si o operatiune procedurala facuta de instanta sau de alti participanti in judecata.

I. Cererea de chemare in judecata
Este principalul act facut de reclamant. Art. 112 -;114, C.pr.civ. prevad ca aceasta cerere trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
1) Aratarea instantei careia ii este adresata cererea.
Acest element prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Verificarea din oficiu de catre instanta a competentei sale.
- In cazul in care legea prevede o competenta alternativa, aratarea unei instante semnifica o alegere irevocabila.
2) Identificarea partilor.
Prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Determinarea componentei subiective a actiunii civile, adica identificarea parti-cipantilor principali in proces.
- Verificarea calitatii procesuale si a capacitatii procesuale.
- Verificarea competentei teritoriale a instantei, intrucat, de regula, cererea trebu-ie introdusa la instanta in circumscriptia careia domiciliaza paratul (art. 5 si art. 7, C.pr.civ.).
- Comunicarea actelor de procedura, acte care trebuie transmise in copii tuturor participantilor din proces.
3) Calitatea juridica a partii care face cererea.
Daca aceasta cerere este facuta in calitate de mandatar, acesta trebuie sa justifice existenta mandatului si limitele imputernicirilor ce i-au fost date.
4) Precizarea obiectului cererii si, daca e cazul (daca e actiune patrimoni-ala), valoarea pretentiilor deduse judecatii.
Acest element prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Verificarea competentei instantei;
- Stabilirea taxei de timbru;
- Modul de alcatuire a completului de judecata;
- Inadmisibilitatea unor probe;
- Limitele in care urmeaza sa se pronunte instanta, adica pronuntarea ei omnia petita (numai in legatura cu ceea ce i s-a cerut);
5) Aratarea motivelor de fapt si de drept.
Trebuiesc aratate mai ales imprejurarile de fapt ale cauzei, titlul juridic de care se prevaleaza reclamantul si temeiul juridic al cauzei, spre a se verifica mai apoi autoritatea de lucru judecat.
6) Aratarea dovezilor.
Este o precizare importanta aceea a se permite instantei verificarea admisibili-tatii probelor si a pertinentei lor in proces.
7) Semnatura.
Semnatura confirma manifestarea proprie de vointa.
8) Data cererii.
Desi legea nu prevede, prof. I. Deleanu o considera necesara, intrucat, in raport cu acest element s-ar putea discuta in proces daca exista sau nu exista capacitatea si calitatea procesuala la data cand s-a facut cererea de chemare in judecata.
Prof. I. Deleanu considera ca legea spune ca cererea e sanctionata cu nulitatea daca ea nu cuprinde:
- Indicarea partilor in proces;
- Obiectul litigiului;
- Semnatura;
Textul nu trebuie interpretat restrictiv, sanctiunea putand interveni si pentru lipsa altor elemente din cele considerate ca esentiale.
Din lege ar rezulta ca este vorba doar despre o nulitate absoluta. Insa, in cazul unui element al cererii, de regula nulitatea este relativa, putand fi acoperita sau con-firmata (Ex: Legea nu se refera la lipsa capacitatii procesuale, deci e o nulitate relativa pentru ca partea ar puta sa o acopere, fie implinind varsta, fie numindu-si un mandatar).
Cererea de chemare in judecata trebuie timbrata. Timbrarea se face in conditiile prevazute de Legea 146/1997 (legea a fost modificata fie pentru a adauga noi scutiri la obligatia timbrarii, fie pentru a schimba cuantumul timbrarii).
Legea constituie trei categorii de timbrare a cererilor: a) Cereri in instanta care se timbreaza cu o suma fixa; b) Cereri in instanta care se timbreaza proportional cu valoarea pretentiei supuse judecatii; c) Cereri in instanta care nu trebuiesc timbrate (Ex: In litigiul de munca: pensii de intretinere, pensii alimentare, asigurare).
Timbrarea este o obligatie care trebuie indeplinita anticipat fiindca, altminteri, instanta va constata nulitatea cererii de chemare in judecata. In orice situatie, inainte sa aplice aceasta sanctiune, instanta trebuie sa atraga atentia partii in legatura cu obligarea timbrarii si chiar sa se indice cuantumul acestei obligatii. Daca partea are de facut o contestatie in legatura cu cuantumul timbrarii, trebuie sa se adreseze orga-nului financiar, care procedeaza la rezolvarea contestatiilor in conditiile prevazute de OUG 13/2001.
Acest mod de reglementare este discutabil, deoarece s-a dat in competenta organului financiar rezolvarea contestatiilor in ideea ca taxa de timbru poate fi asemuita unui impozit, pentru ca instantele vor efectua un serviciu public pe care partea trebuie sa-l plateasca. Nu este posibil ca un organ administrativ sa aprecieze natura cererii si sa poata sa o respinga sau sa o aprobe. De aceea considera ca ar trebui sesizata tot instanta judecatoreasca, deoarece organele financiare nu sunt or-gane de jurisdictie.
De asemenea, partea datoreaza, potrivit OG 32/1995, modificata si completata prin Legea 133/1997, un timbru judiciar in suma fixa (sumele provenite din acest timbru judiciar raman la dispozitia Ministerului Justitiei pentru imbunatatirea aparatului, pentru cheltuieli de protocol etc.). Neplata timbrului judiciar atrage si ea, ca sanctiune, nulitatea cererii de chemare in judecata.




II. Intampinarea
Reprezinta actul procesual prin care paratul, mai inainte de dezbaterea orala a procesului, invoca exceptii si aparari fata de cererea reclamantului si propune contradovezi.
Intampinarea trebuie depusa de parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata dar, pentru a putea respecta acest termen de 5 zile, instanta insasi nu va fixa primul termen de judecata mai repede de implinirea unui termen de 15 zile.
In conditiile reglementarii actuale, cuprinse in art. 118, C.pr.civ., daca legea nu prevede expres altfel, intampinarea este obligatorie atat la judecata in fond cat si la judecata in caile de atac. S-a stabilit astfel (s-a trecut de la caracterul facultativ la ca-racterul obligatoriu) pentru ca instanta, inca de la inceput, de la faza scrisa a proce-sului, avand cererea si intampinarea, sa aiba o privire de ansamblu asupra litigiului (pentru a fi indeplinit principiul celeritatii in procesul civil).
Prin intampinare se pot invoca exceptii si aparari sau se pot propune probe. Prof. I. Deleanu spune ca intampinarea va cuprinde:
1) Exceptiile de procedura
2) Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii
3) Dovezile
4) Semnatura
Pentru contracereri trebuie sa se faca cerere reconventionala (o cerere indepen-denta in proces, care se poate judeca impreuna sau separat de cererea principala).
Este foarte important de precizat ca intampinarea nu se poate disjunge de cererea principala.
Prin intampinare se fac si aparari, iar prin aparare pot sa se faca si cereri (contra-actiuni). De exemplu, compensatia legala e aparare, dar compensatia judiciara e o contraactiune).
Tinand cont de faptul ca intampinarea este obligatorie, in cazul in care paratul nu a depus-o, el va fi decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, mai putin insa in urmatoarele doua situatii: a) In cazul in care sunt exceptii de ordine publica si care prin definitie pot fi invocate in orice stare a pricinii (Ex: Nu va fi decazut din exceptia invocarii autori-tatii de lucru judecat). b) Cand nevoia unor dovezi ar rezulta chiar din dezbateri si pe care, fireste, paratul nu le putea anticipa.
In materia probelor, art. 138, C.pr.civ. admite totusi posibilitatea instantei de a accepta cereri in materie de probatiune in urmatoarele situatii:
- Daca solicitarea de probe nu antreneaza amanarea judecatii;
- Daca partea care nu e asistata de un avocat nu a propus probele cum zice legea din nestiinta sau lipsa de pregatire;
- Daca adversarul nu se opune la propunerea de noi probe;
- Cand nevoia dovezii a rezultat din dezbateri si partea nu a putut-o prevedea (si-tuatie propusa de prof. I. Deleanu).

III. Comunicarea actelor de procedura
Procesul civil este dominat, intre altele, de principiul contradictorialitatii si de principiul dreptului la aparare. Pentru realizarea acestor principii partile trebuie sa cunoasca si sa aiba posibilitatea de a discuta toate elementele procesului. Din aceste motive, art. 85, C.pr.civ. prevede ca judecatorul (instanta) nu poate hotari asupra u-nei cereri decat dupa citarea partilor cu infatisarea lor, daca legea nu dispune expres altfel. Exista 3 ipoteze in care legea dispune altfel:
1) Uneori instanta poate, daca legea ii permite, sa rezolve o cerere fara citarea partilor:



- Art. 581 (3), C.pr.civ. - Instanta poate emite in cazuri urgente o ordonanta pre-sedintiala fara citarea partilor.
- In materia asigurarii dovezilor, art. 236 (4), C.pr.civ. prevede ca instanta nu poate sa asigure o dovada ceruta fara citarea partilor.
2) Uneori legea prevede ca solutionarea cererii se va face fara citarea partilor:
- Art. 22 (5), C.pr.civ. - Rezolvarea unui conflict de competenta intre doua ins-tante se face de instanta superioara, fara citarea partilor.
3) Legea, in art. 85, C.pr.civ., prevede situatii de echipolenta, adica situatii echi-valente masurilor de comunicare a actelor de procedura (sunt exprese si de stricta interpretare).
- Cand partea, desi nu a fost legal citata, ea se prezinta totusi in judecata, prezen-ta ei acopera viciul citarii (partea este indreptatita sa ceara amanarea pentru a-si putea pregati apararea).
- Cand partea a luat in cunostinta termenul de judecata. Exista, totusi, patru situ-atii in care nu opereaza termenul in cunostinta, cand partea trebuie totusi citata: a) In cazul redeschiderii judecatii, dupa ce aceasta a fost suspendata. b) In cazul in care partea e chemata la interogatoriu, pentru prin orice cererede chemare la interogatoriu trebuie sa i se si interesele care ii vor fi puse in instanta. c) Cand litigiul a fost repus pe rol, in urma unei scoateri de pe rolul instantelor. d) In cazul militarilor in termen si al detinutilor, pentru indeplinirea conditiilor de parasire a UM, respectiv a inchisorii.
- La aceste conditii, prof. I. Deleanu mai adauga una - Cand termenul luat in cunostinta a fost preschimbat, din motive temeinice.
Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu de catre instanta prin agenti proprii (pe care inca nu-i are) sau prin functionari publici.
Viciul citarii atrage nulitatea actelor de procedura daca partii i s-a produs o vata-mare procesuala, atunci cand aceasta este imposibil de inlaturat altfel.

IV. Nulitatea actului de procedura civila
Reprezinta sanctiunea pe care o poate invoca din oficiu instanta, sau ea poate opera la cererea partii ori a procurorului in situatia in care actul nu a fost indeplinit potrivit conditiilor de fond si de forma prevazute de lege si, ca urmare a produs partii o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata altfel.
Nulitatea se constata (nulitatea absoluta) sau se declara (nulitatea relativa) de catre instanta care poate stabili si masura sau limitele in care opereaza nulitatea. Din acestea rezulta ca:
1) Nulitatea actului de procedura opereaza ope judici, adica numai prin constata-rea sau declararea nulitatii de catre instata (nu opereaza de drept).
2) Nulitatea poate sa fie, dupa caz, absoluta sau relativa, in raport cu natura imperativa sau dispozitiva a prevederilor incalcate.
3) Nulitatea poate fi totala (afectand in intregime actul de procedura) sau partiala (afectand doar o parte a actului de procedura).
4) Actul sanctionat cu nulitate nu mai produce efectele pentru care a fost facut, putand insa produce alte efecte, uneori utile in procesul civil.
Art. 105, C.pr.civ. mentioneaza doua cazuri de nulitate a actului de procedura: a) Daca actul de procedura a fost facut de o instanta necompetenta. In opinia noastra, si in acest caz este necesara o vatamare procesuala care e chiar facerea actu-lui de o instanta necompetenta (aici vatamarea este prezumata de lege). Este vorba de incalcarea oricarei reguli de competenta: absoluta, relativa, materiala, teritoriala. b) Actul a fost facut cu neobservarea formelor legale sau de catre un functionar necompetent (nu de un judecator necompetent, ci de un alt functionar: grefier, postas etc.). In aceasta ipoteza trebuiesc indeplinite conditiile:



1. Sa i se produs o vatamare procesuala.
2. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin nulitatea actului.
Categorii de nulitati procesuale:
1) Nulitati exprese - Cele prevazute expres de lege - art. 43, 88, 89, 100 C.pr.civ
2) Nulitati virtuale sau implicite -; Cele care rezulta prin interpretare din cu-prinsul unor dispozitii legale (art. 85, 97, 147 C.pr.civ.).
3) Nulitati intrinseci -; Cele existente in chiar cuprinsul actului (Ex: citatia in-manata partii nu arata instanta, ziua, ora, iar partea nu stie unde sa se prezinte).
4) Nulitati extrinseci sau exterioare -; Cele situate in afara actului de procedura (Ex: Apelul e nul daca el nu a fost depus la instanta judecatoreasca a carei hotarari o ataca. Nu exista viciu in apel, ci in afara lui, pentru ca el nu a fost depus la instanta a carei hotarare este atacata. Este aceeasi situatie si in cazul recursului).
Invocarea nulitatii se face, dupa caz: a) Pe cale de exceptie in proces; b) Prin exercitarea apelului sau a recursului; c) Pe calea contestatiei in anulare sau a revizuirii pentru motivele prevazute expres; d) Pe calea recursului in anulare, daca exista motive exprese; e) Pe calea contestatiei la executare;
Instanta va proceda dupa caz, si anume: va pronunta o incheiere ce poate fi ata-cata o data cu fondul atunci cand respinge exceptia nulitatii sau, desi o admite, nu se dezinvesteste de solutionarea litigiului, ori va pronunta o hotarare, ori de cate ori, admitand exceptia nulitatii, se dezinvesteste de solutionarea acelui litigiu.
In orice situatie, instanta, admitand o exceptie de nulitate a actului procedural, va trebui ea insasi sa precizeze intinderea sau cuprinsul efectelor ce decurg din nulitate, intrucat prin iradiere nulitatea unui act de procedura se poate extinde si asupra altor acte procedurale anterioare, concomitente sau ulterioare. De exemplu, daca citarea partilor este lovita de nulitate, toate actele de procedura facute in proces ulterior citarii necorespunzatoare a partilor sunt lovite de nulitate. Daca s-a facut o cerere de stramutare si instanta nu a suspendat judecata pana la solutionarea cererii, in cazul in care stramutarea s-a acceptat, toate actele sunt lovite de nulitate.
In toate cazurile in procesul civil regula este cea a salvarii actului de procedura ori de cate ori este posibil, adica mai concret, instanta trebuie, dupa caz, ori de cate ori e posibil, sa procedeze la indreptarea, remedierea sau refacerea actului de procedura.
De regula, nulitatea unui act de procedura nu are nici un efect asupra dreptului subiectiv dedus judecatii.







Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite