Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Pluralitatea de faptuitori - drept penal
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Formele pluralitatii de faptuitori t2j15jj
Exista trei forme: a) Pluralitatea naturala b) Pluralitatea constituita c) Pluralitatea ocazionala (participatia)

a) Pluralitatea naturala
Exista atunci cand participarea a doua sau mai multe persoane la savarsirea faptei este ceruta de chiar natura infractiunii.
Ex: infractiunea de incaierare (art. 322, cod penal), infractiune de bigamie, infractiunea de incest
Pluralitatea naturala nu cere insa, ca toti paritcipantii sa actioneze cu vinovatie. E posibil ca unii dintre participanti sa se afle in eroare si nu raspund penal. b) Pluralitatea constituita
Exista atunci cand textul de incriminare sanctioneaza constituirea unei asocieri ori sprijinirea acesteia, daca scopul celor ce s-au asociat consta in savarsirea de infractiuni.
Ex:
Art. 323, cod penal -; asocierea pentru comiterea de infractiuni
Art. 167, cod penal -; complotul
Infractiunile caracterizate de o pluritate constituita pot fi, uneori, comise si de o persoana. Astfel, avem ipoteza in care o persoana vine cu ideea de a constitui o asociatie in vederea contrabandei. c) Pluralitatea ocazionala (participatia)
Exista participatie atunci cand doua sau mai multe persoane, in baza unei legaturi subiective participa la savarsirea unei infractiuni cu acte materiale sau intelectuale, fara ca aceasta participatie sa fie ceruta de continutul natural sau legal al infractiunii.
Conditii:
1) Existenta a doua sau mai multe persoane.
Aceste persoane pot sa actioneze in calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. Atunci cand toate aceste persoane actioneaza cu intentie suntem in prezenta participatiei propriu-zise. In ipoteza in care unele persoane actioneaza din culpa sau fara vinovatie avem de a face cu o participatie improprie.
2) Legatura subiectiva intre faptuitori.
Aceasta legatura se stabileste in functie de forma de participatie, inainte sau in timpul savarsirii actelor de executare.
Daca aceasta legatura se stabileste dupa consumarea faptei, nu mai avem participatie, ci infractiune de sine statatoare.
3) Participarea cu acte materiale sau intelectuale.
Natura acestor acte difera in functie de forma de participatie. Autorul sau coautorul participa intotdeauna cu acte de executare. Complicele poate participa cu acte materiale sau intelectuale, care inlesnesc sau ajuta la producerea infracti-unii. Instigatorul participa cu acte intelectuale avand ca rezultat determinarea autorului sa treaca la savarsirea faptei.
4) Savarsirea de participanti a aceleiasi infractiuni.
Pentru toti participantii fapta se califica in functie de actiunea sau inactiunea comisa de autor sau coautor.
Daca autorul se afla la prima fapta si primeste amenda contraventionala, complicele care se afla la a doua fapta nu va fi condamnat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiune, pentru ca nu poate exista complicitate fara infractiune. Daca fapta autorului este contraventie si fapta complicelui este tot contraventie.
Daca autorul se afla la a doua fapta i se va aplica pedeapsa pentru infractiune. In cazul complicelui sau aflat la prima fapta exista doua situatii:
- Daca acesta stia ca va contribui la o infractiune va fi sanctionat ca pentru o infractiune.
- Daca nu stia ca e o infractiune, acesta se afla in eroare de fapt si va raspunde doar contraventional.
5) Participarea mai multor persoane sa nu fie ceruta de continutul natural sau legal al infractiunii.
Nu avem participatie in prezenta unei fapte de incaierare. De asemenea, la pluralitatea naturala participatia nu este posibila sub forma coautoratului. Este posibila participatia la infractiunea caracterizata de pluralitatea naturala in forma instigarii sau complicitatii.
In cazul pluralitatii constituite se considera in doctrina ca nu este posibil participatia in nici una din formele sale. Asta pentru ca legea incrimineaza ca acte de executare si acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complictate.





Formele participatiei penale
1) Autoratul
Este autor persoana care savarseste, in mod nemijlocit, fapta prevazuta de legea penala. Autorul poate sa actioneze atat cu vinovatie, cat si fara vinovatie. Daca actioneaza cu vinovatie si aceasta vina imbraca forma intentiei, avem o participatie propriu-zisa. Daca autorul actioneaza din culpa sau fara vinovatie avem o partici-patie improprie.
2) Coautoratul
Exista coautorat atunci cand doua sau mai multe persoane participa cu acte de executare la savarsirea aceleiasi infractiuni. Legatura subiectiva in cazul coautora-tului poate sa se stabileasca atat anterior inceputului actului de executare, cat si pe parcursul desfasurarii actului de executare.
Ex: Coautorii se pot hotari dinainte sa mearga sa jefuiasca o banca, dar se pot hotari si in timpul consumarii faptei.
Sub aspectul laturii subiective, in cazul coautoratului e suficient ca toti coautorii sa participe cu acte de executare, dar nu este necesar ca actiunea fiecaruia privita in mod izolat sa produca rezultate prevazute de norma de incriminare.
In cazul infractiunii complexe in care exista doua actiuni sau inactiuni este posibil ca unul dintre coautori sa savarseasca o actiune iar al doilea pe cealalta.
Nu este absolut necesar ca fiecare coautor sa lezeze ambele obiecte juridice, fiind posibil ca un coautor sa comita actiuni prin care se aduce atingere obiectului secundar iar celalalt, o actiune care vizeaza obiectul principal. E posibil ca actiunea fiecarui autor privita izolat sa nu produca rezultatul, producerea acestuia fiind determinata de efectul conjugat a actiunii coautorilor.
Va exista coautorat si in situatia in care rezultatul a fost cauzat in mod nemijlocit de actiunea unuia dintre autori, in masura in care toti au participat cu acte de executare.
Exista actiuni care nu pot fi savarsite in coautorat.
Ex: Infractiunile caracterizate de o pluritate constituita - Toti cei care participa la asemenea acte sunt autori.
Alaturi de aceste fapte exista actiuni nesusceptibile de coautorat.
Ex: Infractiunile cu autor unic (care se comit in persoana proprie)
- Prostitutia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, marturia mincinoasa etc.
Coautoratul nu e posibil la infractiunile din culpa. In cazul acestor infractiuni nu poate exista legatura subiectiva dintre participanti. Coautoratul nu este posibil la actiunile omisive, atunci cand prin inactiune fiecare incalca o obligatie personala.
Ex: Nedenuntarea
Coautoratul este posibil la actiunile comisive prin omisiune.
Ex: Parintii care nu-si hranesc copiii
Unii autori sustin ca nu poate exista coautorat la viol.
3) Instigarea
Consta in determinarea cu intentie a unei persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.
Dupa numarul de persoane care instiga: a) Instigare cu un singur instigator b) Coinstigatori
Instigarea poate fi:
- explicita
- implicita
- perfecta
- imperfecta
In raport de conditiile generale de participare si sub aspectul legaturii subiective stabilite intre participanti:
- Priveste momentul pana la care se poate realiza legatura subiectiva.
- In cazul instigarii legatura subiectiva nu se poate realiza decat inainte de luarea hotarari de catre autor. Legatura subiectiva este anterioara executarii, dar nu dupa momentul luarii hotararii.
- In ceea ce priveste posibilitatea existentei instigarii, ea este posibila la toate infractiunile, cu exceptia celor caracterizate de pluritatea constituita.
In raport de rezultatul care il produce actiunea instigatoare, instigarea poate fi:
- perfecta (urmata de executare)
- imperfecta (neurmata de executare)
Suntem in prezenta instigarii urmate de executare atunci cand autorul a luat hotararea si a savarsit fapta la care a fost instigat.



Avem o instigare neurmata de executare atunci cand autorul nu a trecut la executarea actiunii cerute de instigator. Acestei situatii ii este asimilata din punct de vedere sanctionator si ipoteza in care autorul trece la executare, dar se desista, comitand o tentativa nepedepsita.
Doar instigarea urmata de executare este un act de participatie. Instigarea neurmata de executare constituie o infractiune de sine statatoare ce cunoaste limite de pedeapsa specifice.
In cazul instigarii neurmate de executare instigatorul savarseste o infractiune de sine statatoare. Aceasta actiune se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general al pedepsei si minimul special prevazut de lege la actiunea la care s-a insitigat.
Ex: Daca instiga la o fapta prevazuta cu o pedeapsa de la 5 -; 10 ani, pedeapsa insitigatorului va fi cuprinsa intre 15 zile (minimul general) si 5 ani (minimul special al pedepsei).
In masura in care legea prevede detentiunea pe viata la infractiunea la care s-a instigat, pedeapsa aplicabila este intre 2-10 ani (art. 29 (1), cod penal).
Insitigarea neurmata de executare nu se pedepseste in situatia in care pentru fapta la care s-a insitigat legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 2 ani sau pedeapsa cu amenda (art. 29 (2), cod penal).
Totusi, instigarea neurmata de executare se va sanctiona cu pedeapsa prevazuta pentru fapta efectiv comisa, daca pana in momentul desistarii autorul a savarsit o alta infractiune.
Ex: Instigatorul il determina pe autor o fapta prevazuta de legea penala ce se pedepseste cu o pedeapsa de la 3 luni la un an.
Daca autorul comite o tentativa si se desista, dar comite o infractiune pedepsita cu inchisoarea de la o luna la 3 luni, autorul este pedepsit pentru aceasta, iar instigatorul va fi pedepsit si el dupa aceeasi pedeapsa.
Ex: Autorul comite o tentativa de furt urmata de desistare, insa comite si violare de domiciliu. Insitigatorul va fi pedepsit cu pedeapsa prevazuta pentru violarea de domiciliu.
4) Complicitatea
Complicele -; Persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea actiunii.
Este complice si cel care inainte sau in timpul savarsirii actiunii promite ca va tainui sau favoriza, chiar daca ulterior nu isi respecta promisiunea.
In raport de modalitatile de realizare, complicitatea poate fi: a) Materiala b) Intelectuala a) Complicitatea materiala
Se realizeaza prin procurarea de catre complice a mijloacelor de savarsire a infractiunilor, prin inlaturarea unor piedici pe care le-ar putea intampina autorul ori prin ajutarea acestuia in orice mod.
Este complice persoana care procura arma, persoana care il ajuta pe infractor sa escaladeze un gard pentru a intra in incinta de unde va sustrage bunuri, casierul care lasa deschisa casa de bani etc.
Actul complicelui poate fi in sine un act fara relevanta penala.
Ex: Imprumutarea unui vehicul cu care autorul va savarsi infractiunea
Actul complicelui poate constitui prin el insusi o fapta prevazuta de legea penala.
Ex: Transmiterea unor documente cu caracter secret
Pentru a fi in prezenta complicitatii materiale este necesar ca mijloacele procurate de complice sa fie puse efectiv la dispozitia autorului. In plus, este necesar ca aceste mijloace sa fie folosite de autor la savarsirea infractiunii. b) Complicitatea intelectuala
Se realizeaza prin intarirea rezolutiei infractionale a autorului fie prin incurajari, fie prin asistarea in timpul savarsirii faptei, fie prin promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau de favorizare.
Este un act de instigare inainte ca acesta sa fi luat hotararea si este un act de complicitate atunci cand intervine dupa ce hotararea a fost luata.


Sub aspectul efectelor, actul de insitigare este cel care il determina pe autor sa ia hotararea, in timp ce complicitatea intelectuala ii intareste hotararea deja luata.
Spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseste decat in masura in care autorul a trecut la executare. Nu exista o fapta de complicitate neurmata de executare.

Delimitarea complicitatii intelectuale de complicitatea negativa
Complicitatea negativa -; Se realizeaza atunci cand complicele asista la savarsirea actiunii de catre autor, fara ca intre ei sa existe o legatura subiectiva.
Suntem in prezenta complicitatii negative atunci cand o persoana asista la o infractiune (furt), dar nu face nimic pentru a o impiedica.
In dreptul romanesc, complicitatea negativa nu se pedepseste. Prin exceptie, uneori, complictatea negativa este sanctionata ca infractiune de sine statatoare.
Ex: Infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni (art. 262, cod penal), omisiunea sesizarii organelor judiciare (art. 263, cod penal).
In masura in care nu exista legatura subiectiva avem complicitate negativa. Daca exista o legatura subiectiva, suntem in prezenta unei complicitati intelectuale.

Pedepsirea participatiei
In caz de participatie tuturor participantilor li se aplica aceleasi limite legale de pedeapsa.
Intre formele de participatie exista o ierarhizare sub aspectul periculozitatii. In ordine descrescatoare a gradului de pericol formele de participatie pot fi ierarhizate incepand cu autoratul si coautoratul, continuand cu instigarea si terminand cu complicitatea.
Importanta ierarhizarii
Formele de participatie au caracter absorbant, ceea ce inseamna ca forma mai putin grava se absoarbe in forma mai grava de participatie. Ierarhizarea formelor de participatie nu se impune in mod obligatoriu in ceea ce priveste pedeapsa concret aplicata. Astfel, desi autoratul este o forma mai grava decat instigarea, e posibil ca, in caz concret, instigatorul sa primeasca o pedeapsa mai severa decat autorul.
In acest caz se are in vedere scopul urmarit de instigator, experienta de viata a instigatului si a instigatorului.
Sub aspectul limitei legale de pedeapsa, toti autorii raspund la fel. Aceasta regula este susceptibila de anumite exceptii. Aceste exceptii sunt determinate de circumstante reale si personale si de modul lor de comunicare intre participanti.
Aceste circumstante sunt imprejurarile care privesc fapta sau persoana faptuitorului si care influenteaza raspunderea penala in sensul agravarii sau atenuarii ei.
Circumstantele reale sunt imprejurari care privesc fapta si care, potrivit art. 28, cod penal se rasfrang asupra tutror participantilor in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut. Constituie circumstante reale savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna, savarsirea pe timpul noptii, intr-un loc public.
Circumstantele personale sunt imprejurari care tin de persoana unui participant. Circumstantele personale pot fi clasificate in: a) Circumstante subiective
Sunt cele care privesc starea sau pozitia psihica a autorului (participantului) fata de urmarea faptei savarsite. Ele nu se rasfrang niciodata asupra altor participanti. b) Circumstante de individualizare
Se refera la anumite calitati ale unui participant. Sunt susceptibile sa se rasfran-ga si asupra altor participanti, in masura in care le-au cunoscut si le-au prevazut.
Ex: calitatea de gestionar






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite