Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CONSERVATORISMUL ROMANESC
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
x2l6ly
Termenul de conservatorism a suferit o denigrare `n ultimele dou\ secole de istorie ai civilizaiie european\. O denigrare promovat\ deopotriv\ de liberalismul
ai democraiia triumf\toare, dar ai de ideologiile de st`nga ai extrem\ st`ng\, care au impus, `ntr-o bun\ parte a continentului, experienie politice, economice, sociale ai culturale. Termenul de conservatorism a servit ca antitez\ progresului
ai a devenit mai mult sau mai puiin o insult\. Nu-i mai puiin adev\rat c\ au existat ai reuaite de analiz\ a conservatorismului `n sens constructiv. Cele mai importante vin din cultura britanic\ ai german\. Ai nu `nt`mpl\tor. In Anglia se naate critica la adresa Revoluiiei franceze, care critic\, la r`ndul ei, ia forma cea mai coerent\ `n Germania. Germania face pentru ideologia conservatoare ceea ce face Frania pentru iluminismul progresiv (iluminismul, cum se atie, ia mai
`nt`i naatere tot `n Anglia, acolo unde s`nt zorii capitalismului, dar numai `n
Frania ia forma radical-abstract\ ai ateist-materialistic\ pe care o cunoaatem).
Se poate spune, desigur rezum`nd totul la maximum, c\ Frania a dezvoltat `n modul cel mai radical elementele iluministe ai raiionale ale conatiiniei, devenind o purt\toare a g`ndirii abstracte , iar Germaniei i se poate atribui rolul complementar de a fi f\cut o arm\ spiritual\ din g`ndirea istorico-organic\ conservatoare.
Cum observa Marx: Germania a tr\it Revoluiia francez\ pe planul filosofiei 1.
C`t priveate Anglia, ea este o iar\ tipic gradualistic\ , cu o dezvoltare evolutiv\, nu revoluiionar\ ai deci uaor pret`ndu-se la conservatorism. Gradua lismul englez s-a sprijinit pe remarcabila elasticitate ai putere de adaptare la nou a straturilor conservatoare, care au reuait s\ p\streze `n acest fel puterea. Anglia e o iar\ `n care nobilimea nu a devenit niciodat\ o cast\. Ductilitatea mental\ a fost remarcabil\2 .
In Germania, gradualismul, at`t c`t exist\, se susiine prin puternica presiune a straturilor dominante asupra celor dominate, ne`ng\duindu-le acestora din urm\ nici o revoluiie major\. Nucleul corpului social german a fost constituit de stratul militar. Dintre statele germane, Prusia, `n special, a fost un stat militar. Aceasta a `nsemnat mult pentru miacarea conservatoare ai pentru lumea intelectual\ german\. De ce? Pentru c\ gradualismul german nu a fost deschis ca `n Anglia, ci `nchis. In Anglia a fost o compenetrare `ntre partide ai straturi sociale, care `n Germania a lipsit. In Germania, conservatorismul s-a dezvoltat prin propria sa dinamic\. Ai s-a dezvoltat pur intelectual, ca o ideologie conser vatoare. Mai mult de jum\tate din secolul XIX `n Germania n-a fost prezent\ o viai\ parlamentar\. Necesit\iile luptei practice ar fi impus limit\ri purit\iii ai consecveniei ideologiei. Dieta prusac\ abia dup\ 1847 poate fi v\zut\ ca iniiiind o activitate de parlament conservator3. In Anglia ai Germania `nt`lnim cele mai importante contribuiii la cunoaaterea ai `nielegerea conservatorismului. In scrierile lui Burke, ale lui F. Meusel4, J. Moser5, A. Muller6, `n excelentele cercet\ri ale lui K. Mannheim din anii 1924-1927, adunate mai nou `n lucrarea Konservatismus, ap\rut\ la Frankfurt pe Main `n 1984 ai tradus\ ai `n alte limbi europene. Vezi, de asemenea, lucr\rile lui Tocqueville, asupra Revoluiiei franceze ai a demo craiiei `n America7, precum ai ale lui Ortega y Gasset8. Conservatorismul din



i\ri mai mici ale Europei s-a bucurat de asemenea studii, dar r\sunetul lor a r\mas mai mult local (`ntre ele, vezi ai cartea noastr\ Sistemul politic al Romaniei moderne. Partidul Conservator, Bucureati, 1987, `ndeosebi pp. 461-526).
In analiza conservatorismului trebuie mai `nt`i f\cut\ distinciia `ntre conser vatorism ai tradiiionalism. Cel din urm\ termen desemneaz\ o caracteristic\ universal uman\ , exprim\ tendinia de a se iine tenace de tradiiie, de neaderare dec`t cu greutate la nou. A mai fost numit\ aceast\ tendini\ ai conservatorism natural 9. S-a `ncet\ienit `ns\ denumirea de tradiiionalism, preferat\ de Max Weber.
Tradiiionalismul este comportamentul contrapus iniiial oric\rui reformism, este rezistenia dint`i la orice nou. E universal uman. Un astfel de tradiiionalism este prezent ai `n epoca modern\, nu doar `n cea veche. Denot\ o caracteristic\ psihologic\ formal\ , activ\ mai mult sau mai puiin `n orice individ. Comporta mentul tradiiional nu e legat nici m\car `n epoca modern\ de conservatorismul politic. S`nt persoane politic progresiste care `n chestiuni de viai\ s`nt tradiiio naliste ai invers1 0 . Un tradiiionalist `n faia introducerii, de pild\, a drumului de fier e desigur `mpotriv\, un conservator, unul care aciioneaz\ `n conserva torismul politic, reaciioneaz\ `n funciie de programul conservatorilor `n iara respectiv\. Conservatorismul este un fenomen specific modern, istoric.
Conservatorismul politic este o structur\ spiritual\ obiectiv\ , fai\ de subiecti vismul indivizilor singulari, care aciioneaz\ `n sens tradiiionalist. Cu alte cuvinte, tradiiionalismul este un concept sociologico-generalizant vechi de c`nd lumea, `n vreme ce conservatorismul este un concept istorico-sociologic, care desemneaz\ un fenomen modern, istoric ai sociologic determinat. Cel dint`i care a conferit conservatorismului aceast\ conotaiie, de structur\ spiritual\ obiectiv\, ieait\ dintr-o anume conjunctur\ istoric\, a fost Chateaubriand, care
ai-a intitulat periodicul s\u destinat s\ serveasc\ ideea restaur\rii politice ai religioase `n Frania Le Conservateur. In Germania, termenul devine frecvent `n anii 30 ai secolului XIX. In Anglia din 1830, `n Romania din 1860.
I. Ca ai liberalismul, conservatorismul `ai are ai el r\d\cinile `n Revoluiia francez\. Este reaciia social\, politic\, intelectual\ la acest remarcabil eveniment.
Dup\ Mannheim, Revoluiia a creat condiiiile sociale ai politice care au deter minat apariiia conservatorismului11 . Aceste condiiii s-ar putea rezuma astfel: a) Cu Revoluiia francez\, complexul istorico-social a devenit mai dinamic ai `n cadrul lui s-a relevat cu claritate importania pentru ansamblu a oric\rui component. S-a diminuat corespunz\tor num\rul unit\iilor izolate, `nchise
`n sine, care mai `nainte erau dominante. Au fost `nl\turate, de asemenea, elemente intermediare. b) Dinamica complexului istorico-politic a produs tot mai mult o difereniiere social\. Au ap\rut straturi sociale care reaciioneaz\ mai mult sau mai puiin omogen. Unele accept\ noile tendinie de dezvoltare. c) Lumea ideilor ai a inteniiilor fundamentale vehiculate de aceste idei se divide ai curentele sociale corespunz\toare acestor idei se manifest\ cores punz\tor difereniierilor sociale reprezentate. d) Aceast\ dividere `n elemente care promoveaz\ sau obstacoleaz\ dezvoltarea se refer\ tot mai mult la politic\; aceasta devine autonom\ ai se constituie
`ntr-un nucleu `n jurul c\ruia se cristalizeaz\ straturile sociale.
Acestea ar fi, aaadar, elementele principale care individualizeaz\ originile istorice ai sociale ale conservatorismului. Plec`nd de la ele se poate stabili coniinutul intelectual ai spiritual al conservatorismului. Conservatorii resping conceptul burghez de egalitate care st\ la baza concepiiei burgheze de libertate.
1. Pentru conservatori, oamenii s`nt prin natura lor intim\ inegali ai adev\rata libertate consist\ `n posibilitatea ce se acord\ fiec\ruia de a-ai dezvolta ceea ce are particular. Scrie Adam Mutler: Nimic nu vine `n contradiciie mai mult cu libertatea... dec`t conceptul unei exterioare egalit\ii. (...) Contra diciie mai mare dec`t aceea de a introduce libertatea ai de a distruge `n acelaai timp `ntreaga sfer\ de individualitate dat\ de natur\ 12. Cu alte cuvinte, conservatorii resping libertatea atomistic\, libertatea abstract\ ai egalitatea indivizilor, care nu au cum s\ fie egali. Accept\ `ns\ libertatea unor comunit\ii organice. Inevitabil, aceast\ libertate presupune ai anumite privilegii, care, tot inevitabil, creeaz\ alte inegalit\ii. S`nt mai mari aceste inegalit\ii dec`t celelalte? Conservatorii spun c\ nu.
2. Conservatorii resping concepiia burghez\ a propriet\iii. Moser a dezvoltat conceptul unei propriet\ii genuine 13. Potrivit acestuia, proprietatea genuin\ de mai `nainte era legat\ de proprietar `n mod diferit de aceea modern\. Ea conferea proprietarului anumite privilegii ai prerogative, consfiniindu-i, de pild\, dreptul de a avea un cuv`nt `n afacerile statului, dreptul de v`n\toare, apartenenia la jurii a.a. Era deci o proprietate str`ns legat\ de onoarea personal\ a proprietarului. Dac\, de exemplu, proprietarul `ai `nstr\ina posesia, dreptul de v`n\toare nu putea fi `nstr\inat, era semnul distinctiv c\ noul proprietar nu era cel autentic . Onoarea nu era transferabil\. Era deci o relaiie non fungibil\ `ntre o determinat\ proprietate ai un determinat proprietar


ai orice proprietate era impregnat\ de acest raport personal14.
3. O alt\ tr\s\tur\ eseniial\ a g`ndirii conservatoare este aderenia la ceea ce este imediat, la concret. Conservatorul pleac\ totdeauna de la un fapt singular, de la un fapt dat, nu se arunc\ spre orizontul de dincolo de acest fapt imediat.
E preocupat s\ aciioneze imediat cu detalii concrete ai nu se preocup\ de structura lumii `n care tr\ieate, nu-ai pune `ntreb\ri la care nu are un r\spuns
`n acel moment. Aceasta spre deosebire de modul de a aciiona liberal -burghez, progresist, care pleac\ totdeauna de la ceea ce ar putea fi posibil, trec`nd peste ceea este dat imediat. Reformismul conservator tinde totdeauna s\ `nlocuiasc\ fapte singulare cu alte fapte singulare. Nu tinde s\ transforme lumea `ntreag\, cum o face liberalismul, ci s\ substituie un fapt singular cu un alt fapt singular; s\ amelioreze o situaiie, nu s\ o schimbe. Tendinia progresist\ este spre un sistem, cea conservatoare spre cazuri particulare.
4. Totodat\, `nielegerea particularului de c\tre conservatorism este f\cut\ prin continuarea trecutului. Semnificaiia unui fapt particular deriv\ din ceea ce e `n spatele lui, `n trecut, din ceea ce era prefigurat `n germene. Progresistul tr\ieate prezentul ca `nceput al viitorului, `n timp ce, pentru conservator, prezentul e ultima etap\ a trecutului. De aici toate programele conservatoare
`n toat\ lumea, ai `n Romania, care toate voiau s\ amelioreze, nu s\ schimbe dintr-o dat\.
Acestea ar fi tr\s\turile eseniiale ale conservatorismului contra-revoluiionar, ale conservatorismului ca reaciie hot\r`t\ la Revoluiia francez\. Numai c\ acest conservatorism nu `nsemna tot curentul conservator. Este doar partea sa iniiial\.
O dat\ dep\aite straturile sociale ai intelectuale care i-au dat naatere, se dezvolt\
`nc\ din timpul restauraiiei ai un alt tip de conservatorism, radical diferit de precedentul, ai care, sub anumite forme, d\inuie ai `n zilele noastre.
II. Ai acest alt tip de conservatorism se manifest\ ca o reaciie. Ca o reaciie a elitei `mpotriva unor st\ri de fapt. Cu sl\birea leg\turilor de cast\, de clas\, de corporaiie, de familie `ntre oameni, ei primesc un important impuls de a se ocupa de nimic altceva dec`t de interesele lor particulare, de a nu se g`ndi dec`t la ei `naiai, de a se `nchide `ntr-un feroce individualism, unde orice virtute public\ este destinat\ s\ piar\. S`nt afirmaiiile lui Alexis de Tocqueville 15. Tot el comenta c\ fiecare se simte f\r\ `ncetare asediat de frica de a cobor` ai de mania de a se ridica; ai aceasta pentru c\ banul, care a devenit semnul distinctiv de categorisire a fiec\ruia, a cucerit o extraordinar\ mobilitate, trec`nd ne`ncetat dintr-o m`n\ `n alta, transform`nd condiiia individului, `n\li`nd ai d\r`m`nd familii... 16. Ai Tocqueville acuz\ frenezia de `mbog\iire cu orice prei, c\utarea doar a bucuriilor materiale a.a.
O alt\ caracteristic\ a acestui conservatorism este anti-conformismul.
Tocqueville constata cum, `ncet, cet\ienii devin tot mai egali ai mai asem\n\tori
`ntre ei ai fiecare doreate s\ fie aaa cum s`nt toii ceilalii; constat\ gigantica presiune a spiritului tuturor asupra inteligeniei fiec\ruia , felul `n care `ncre derea `n opinia public\ devine o alt\ specie de religie, `n care profetul e majoritatea. Apare astfel pericolul unui nou despotism al majorit\iii, cu at`t mai periculos cu c`t nu controleaz\ numai autonomia aciiunilor exterioare, dar anihileaz\ autonomia spiritului ai loveate `n creativitatea inteligeniei. Confor mismul `ai g\seate o manifestare deplin\ `n aaa-numita cultur\ de mas\, o cultur\ s\rac\ `n idei originale ai bogat\ `n schimb `n idei generale, acceptate f\r\ discuiie, pe baza unei aaa-zise eficacit\ii sociale. Oamenii au mult\ curiozi tate, dar mai puiin timp liber, s`nt mai agitaii ai activi, dar au mai puiin timp pentru a g`ndi. Ideile generale `i scutesc de studiul cazurilor particulare. Vor succes, dar f\r\ mare efort. Peste tot ai peste toate se `ntinde un fel de materia lism negator de orice transcendeni\. Oamenii se izoleaz\ de ei `naiai ai unii de aliii, ai fiecare nu mai este `ndemnat dec`t s\ se ocupe de sine, de propriul s\u statut social17. Faptul duce inevitabil la un dezinteres cresc`nd pentru treburile publice, pentru cauzele comune (afar\ de cazul c`nd ele s`nt purt\toare de posibilit\ii de `mbog\iire). Posturile de guvernare r\m`n `n aceste condiiii la dispoziiia tuturor ambiiioailor, care g\sesc deschis drumul puterii.
Intr-o societate de acest tip elitele s`nt mortificate, centralismul birocratico -administrativ anuleaz\ responsabilitatea elementelor singulare, distruge sau diminueaz\ formaiiile intermediare ai organismele autonome din sfera politico -statal\, deci ceea ce poate susiine societatea civil\. Dup\ Ortega y Gasset, elitele au guvernat societ\iile p`n\ la sf`raitul secolului XIX. Fiecare din aceste elite elabora un program ai masele erau chemate s\ aleag\, s\ se recunoasc\ `n acel program ai `n acea elit\. La un moment dat s-a `nt`mplat ceva catastrofic: masele au r\sturnat elitele ai li s-au substituit. Evident, Ortega y Gasset nu condamna bun\starea adus\ de societatea industrial\. Dar problema real\ era dominaiia exercitat\ de omul de mas\ , `nfr`ngerea aristocraiiei intelectuale, cu rezultate dezastruoase18. Omul de mas\ e inert, nu are obiective de larg\ respiraiie, nu pune `ntreb\ri, nu are incertitudini, nu respect\ aristocraiia intelectual\, nu tolereaz\ disensiunile de p\reri. Acest om este, dup\ Ortega y


Gasset, un Naturmensch ieait `n mijlocul lumii civilizate .
Realitatea progresului e evident\ pentru oricine, dar conservatorismul modern respinge mitul progresului, ca pe ceva automatic ai garantat. De reiinut trebuie s\ fie faptul c\ nu exist\ progres sau evoluiie f\r\ o ameniniare de involuiie ai de regres, f\r\ risc. Ai societatea de mas\ este tocmai o astfel de perioad\ de regres, de sterilitate. Nu este vorba de societ\iile democrate, ci de cele super democrate, `n care masa aciioneaz\ direct, impun`nd ceriniele ai gusturile sale.
Analiza lui Gasset nu este reaciionar\, este conservatoare. Ea pleac\ de la adev\ruri cunoscute. Pentru c\, `ntr-adev\r, tr\im `ntr-o lume unde masificarea e tot mai extins\, stimulat\ mult de mass-media (care are azi o putere enorm\) unde cultura de mas\ face legea, impune modele sale, produce modele culturale destinate s\ dureze un sezon. Or, adev\rata cultur\ este aceea a elitelor.
Din toate aceste motive, intr\ `n aciiune, sau trebuie s\ intre, conservato rismul de tip nou. Instrumentele folosite: libertatea presei, asociaiiile autonome
`n toate domeniile. Scopul: crearea unui spirit conservator din partea celor mai buni, un spirit `mpotriva tuturor improvizaiiilor `n c`mpul intelectual ai social.
Individul nu poate ieai de sub tendiniele distructive ale societ\iii democratice de mas\, dec`t l\rgind sectorul societ\iii civile, dec`t propun`ndu-ai ca obiectiv conservarea unor determinate valori care s\ salveze integritatea intelectual\ ai moral\ a fiec\ruia. Cu alte cuvinte, salvgardarea individului de tirania majo rit\iii, autonomia societ\iii civile de opresantul aparat birocratic generat de societatea democratic\ de mas\19. Mai poate avea acest conservatorism valenie politice, sau r\m`ne doar `n sfera moral\? Credem c\ r\m`nem doar `n sfera moral\, poteni`nd `ns\ curente mai la mod\ `n politic\.
III. Conservatorismul roman se aseam\n\ cu conservatorismul european `n genere. Dar, spre deosebire de liberalism, el se revendic\ ai dintr-o realitate romaneasc\ proprie, din tradiiii proprii. Fie ai pariial, el moateneate ideologic p\tura conduc\toare a Principatelor Romane. In i\rile vecine Romaniei de la sud, `n Bulgaria sau actuala Iugoslavie, aceast\ clas\ conduc\toare a lipsit `n secolele asupririi turceati. Situaiia din S\rile Romane nu se aseam\n\ deci cu aceea de la sud de Dun\re. In Ungaria ai Polonia, aceast\ clas\ conduc\toare a existat, dar, prin catolicism, e orientat\ de la `nceput spre Occident. In plus,
`n secolul XIX, Polonia nu mai exista ca stat. Leg\tura din acest punct de vedere, `n epoca modern\, dintre romani ai vecinii lor de la nord ai vest nu are semnificaiii deosebite. Atunci c`nd romanii intr\ `n modernitate ai caut\ con tactul str`ns cu civilizaiia Occidentului, `l stabilesc direct cu englezii, francezii, germanii, austriecii, f\r\ intermediari. Singura apropiere care s-ar putea face ar fi cu clasa conduc\toare din Rusia, care, mai bogat\ ai apropiat\ mai dinainte de Occident, a influeniat ai clasa conduc\toare roman\, mai cu seam\ `n timpul deselor ocupaiii ruseati ale Principatelor `n secolele XVIII ai XIX (ofiierii armatelor ruseati erau exclusiv aristocraii). O materializare a acestei influenie ar fi Regulamentele Organice. O cercetare `n plan religios, cultural ai, `n genere, spiritual poate desprinde nuaniele necesare. Inclusiv ar nuania aceste leg\turi prin prisma conatiiniei naiionale, `n sensul `n care clasa conduc\toare roman\ privea cu mare team\ spre iarism, ale c\rui inteniii ofensive `n Balcani nu erau deloc ascunse20.
In Romania, conservatorismul `mbrac\ aceleaai dou\ aspecte pe care le
`mbrac\ ai `n Occident.
1. Inainte de toate, se manifest\ ai aici, ca o reaciie nu la Revoluiia francez\ ca atare (boierii romani au privit cu simpatie Revoluiia francez\2 1 , g`ndindu-se c\ Frania revoluiionar\ va ajuta S\rile Romane s\ scape de fanarioii), ci ca o reaciie la spiritul revoluiionar, `n impulsionarea unor transform\ri sociale prea repezi. Nu se prelua dec`t o parte din mesajul revoluiionar, cel extern, ignor`nd aspectul s\u social, de egalitate social\. Nu puiin a contribuit la aceasta modul `n care s-a f\cut modernitatea `n spaiiul romanesc, cu revoluiii neduse p`n\ la cap\t din cauza interveniiilor mai puternicilor vecini (vezi intreveniia trupelor austriece `n 1784, 1848, 1853, a trupelor ruseati `n
1984, 1849, 1853, a celor turceati `n 1821, 1848), modernitate cu un proces de reforme care ai el s-a acomodat cu `mprejur\rile internaiionale22. C`nd acestea au fost favorabile, procesul reformelor a fost mai alert. Dar el s-a
`ncetinit c`nd condiiiile externe i s-au `mpotrivit. Procesul revoluiionar -reformist a avut un caracter naiional predominant. Unirea ai Independenia au fost imperative care au trecut `naintea libert\iilor din interior. Unele se legau de altele, desigur, dar cele din urm\ nu s-au pus p`n\ nu se `mplineau cele dint`i (vezi, de pild\, dezbaterile din Adun\rile ad-hoc). Ai atunci c`nd a venit timpul s\ se duc\ `n prim-plan problemele din interior, fierbinieala procesului revoluiionar se domolise. Ai r\spunsurile ai soluiiile n-au mai fost radicale, ci potolite.
Conservatorismul politic romanesc este un produs al ritmului de transformare modern\ a societ\iii romaneati. Existenia lui e de natur\ obiectiv\. Manifes tarea lui nu `mbrac\ `ns\ totdeauna forme clare, bine definite. El merge m`n\


`n m`n\ cu liberalismul mult\ vreme2 3. Se las\ poteniat de acesta `n multe privinie sau contribuie la conturarea lui. Personalit\iile care au ilustrat conser vatorismul `n perioada sa de mai pronuniat\ exprimare au fost: M. Eminescu,
P.P. Carp, T. Maiorescu, C. R\dulescu, N. Filipescu, Al. Marghiloman sau,
`naintea lor, Barbu Catargiu sau, `n afara vreunei `nregiment\ri politice,
Aurel Popovici. Principala creaiie a conservatorismului este teoria formelor f\r\ fond, considerat\ de unii cercet\tori24 drept un mod specific romanesc de a r\spunde provoc\rii istoriei , o forma mentis romaneasc\ , una din marile idei teoretice ale Europei . Dincolo de adjective, trebuie observat c\, indiferent de domeniul `n care s-a manifestat, aceast\ teorie, prin introdu cerea spiritului critic, a dat moderniz\rii Romaniei conatiinia de sine. Aciiunea lui T. Maiorescu `n cultur\, a lui P.P. Carp `n politic\, a lui A.D. Xenopol
`n istoriografie, M. Eminescu `n g`ndirea politic\, a lui Th. Rosetti, G. Panu,
P. Missir a.a. au fost eseniiale pentru dezvoltarea domeniilor respective. In acelaai timp, prin scrierile lui M. Eminescu, C. R\dulescu-Motru, A.C. Popovici,
P.P. Negulescu, conservatorismul defineate tradiiionalismul `n Romania. Prin contribuiiile lui V. Conta, A.D. Xenopol, T. Maiorescu, Al. Lahovary, Al.
Marghiloman, P.P. Negulescu, C. R\dulescu-Motru, E. Speraniia, L. Blaga
a.a. este definit evoluiionismul. Numai puiin este precizat sensul naiiona lismului romanesc (vezi, de pild\, studiul lui P.P. Negulescu, Principiul naiionalismului `n politica conservatoare)2 5 . Ai conservatorismul roman este potrivnic conceptului jurnalistic-burghez de egalitate, care-ai avea originea
`n concepiia burghez\ a libert\iii. Oamenii erau inegali prin natura lor, susiinea de pild\ Al. Lahovary, ai adev\rata libertate era aceea de a l\sa fiec\ruia posibilitatea s\-ai dezvolte propria-i personalitate. P.P. Carp sau
Barbu ai Lasc\r Catargiu erau `mpotriva libert\iii abstracte a individului ai propuneau libertatea comunit\iilor organice. Tot astfel, ei comb\teau concepiia burghez\ a propriet\iii ai propuneau o proprietate v\zut\ ca o relaiie vie, reciproc\ `ntre proprietate ai proprietar, o fuziune `ntre persoane ai lucruri
(nonaalania cu care mulii boieri romani arendau moaiile lor ai se duceau s\ petreac\ `n Occident sau `n oraae contrazicea `ns\ `n practic\ aceast\ teorie).
In acelaai timp, conservatorismul roman promoveaz\ un reformism concret, imediat, posibil. De aici, toate programele de reforme conservatoare `n Romania care toate voiau s\ amelioreze, nu s\ schimbe, ai mai ales nu s\ schimbe dintr-o dat\26.
2. Ai `n Romania conservatorismul `mbrac\ ai o alt\ form\ dec`t aceasta, schiiat\ mai sus, de reaciie la revoluiionarism. Ai anume, un conservatorism ca reaciie la democraiia de mas\ (vezi atitudinea lui P.P. Carp, a lui Al. Lahovary,
L. Catargiu `mpotriva programelor de inteniii liberale, pe care le considerau nepractice tocmai pentru c\ `ai propuneau s\ vindece toate bolile societ\iii
ai nu s\ rezolve doar unele nevoi romaneati concrete. Sau vezi reaciia lui
T. Maiorescu la tot felul de idei `n cultur\ care voiau s-o `ndrepte pe alte c\i dec`t cele fireati ai proprii). De aici, ai cultivarea spiritului de elit\, ne`ncre derea `n mase (uneori chiar dispreiul fai\ de ele, atunci c`nd nu acceptau leacurile elitei ai se l\sau manipulate de ideile facile ale demagogilor de duzin\). Iar Carp compar\ omul politic cu un medic ai poporul cu un pacient.
De aici ai ne`ncrederea `n inovaiiile rapide, pripite, `n improvizaiiile din c`mpul social, economic, intelectual, `n schimb\rile de dragul schimb\rii.
De aici, ap\rarea valorilor `n cultur\ idee scump\ Junimii ai ap\rarea aristocraiiei `n c`mpul social-politic.
In concluzie, distinct de tradiiionalism, chiar dac\ adeseori se revendic\ din acesta, ca ai liberalismul, un curent, creaiia epocii moderne, conservatorismul potenieaz\ societatea romaneasc\ modern\ cu valoare ai originalitate. El a avut succes `n epoca dinainte de primul r\zboi mondial, o epoc\ mai liniatit\ ai mai stabil\. S-a pr\buait `ns\ `n v`nzoleala de prefaceri, curente ai experienie de dup\ r\zboaiele mondiale. N-a mai r\mas dec`t nostalgia c\rturarului dup\ spiritul Junimii . Conservatorismul potenieaz\ i\r\nismul, g`ndirismul, tr\iris mul, tradiiionalismul ortodox, legionarismul, curente care vor fi individualizate
`n cadre de g`ndire specifice, corespunz\toare altor manifest\ri politice ai altor
`mprejur\ri intrene ai externe. Ceea ce a `ncercat conservatorismul `n Romania a fost s\ p\streze ai s\ `nt\reasc\ individualitatea proprie poporului roman `ntr-o vreme `n care, prin legea dezvolt\rii sincronice a modernit\iii `n lume, indivi dualit\iile `ai atergeau contururile. Poate mai mult dec`t alte popoare, al nostru n-a suferit de ceea ce Constantin Noica numeate graba determinaiiilor . Adic\ poporul nostru, departe de a fi unul care s\-ai caute identitatea, s\ `ncerce a se afirma `n toate chipurile ai s\ cucereasc\ `n afar\, a `nieles mai degrab\ s\-ai p\streze identitatea 27 , cel puiin la modul ideal.


loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite