SECTIUNEA 1

Consideratii introductive

“Tratatul asupra Uniunii Europene” reprezinta rezultatul intelegerii la care au ajuns sefii de stat si de guvern din cele 12 state membre ale Comunitatilor europene, intelegere care a marcat, de altfel, reuniunea Consiliului de la Maastricht (Olanda), desfasurata in perioada 9-11 decembrie 1991.Cu acest prilej, s-au stabilit (in mai multe limbi comunitare) atat problemele principale care urmau sa fie incluse in tratat, cat si faptul ca tratatul urmeaza sa fie adoptat la 7 februarie 1992 , tot la Maastricht. c5v19vq
Unul dintre obiectivele pe care si-l propun spre realizare statele membre, pana cel mai tarziu in anul 1999, este cel care are in vedere chiar stabilitatea uniunii si anume unificarea cursului de schimb al monedelor nationale (urmand sa fie acelasi curs de schimb in toate statele membre ale Uniunii europene), acestea vor fi inlocuite printr-o moneda unica.
Anul 1993 constituie inceputul “Pietei interne comunitare”, la noile dimensiuni conferite de tratatul de la Maastricht, iar la 1 ianuarie 1994 a debutat faza preparatorie a Uniunii economice si monetare.
Tratatul asupra Uniunii europene prevede:
1) O cetatenie unionala -; toti cetatenii statelor membre sunt cetateni ai uniunii
2) Uniunea politica
3) Uniunea economica si monetara( U.E.M.)
-
? uniunea economica, in sensul ca directiile politicii economice ale statelor membre si ale Comunitatilor vor fi adoptate de Consiliul de Ministri, care , in acelasi timp, va supaveghea evolutia economiei in fiecare stat mambru si in Comunitati.Daca aceasta politica nu corespunde directivelor sau risca sa puna in pericol functionarea insasi a uniunii economice si monetare , Consiliul va lua masuri in consecinta. Statele membre vor incerca sa evite deficitele guvernamentale excesive;
? uniunea monetara: de la inceputul fazei finale a U.E.M. ( cel mai tarziu la 1 ianuarie 1999), comunitatile vor avea o singura politica monetara. Va exista, de asemenea , un singur etalon monetar -; ECU- si o noua institutie, Banca Centrala Europeana, care va forma, impreuna cu bancile centrale ale statelor membre, Sistemul European al Bancilor Centrale (S.E.B.C.).

Dezideratele Uniunii europene

Prezentarea, in tratat, a obiectivelor si activitatii Uniunii scoate in evidenta numarul mare al problemelor care se vor subscrie “cadrul institutional unic”. Este vorba, inainte de toate , de “promovarea progresului economico-social, echilibrat si durabil, cu precadere prin crearea unui spatiu fara frontiere interne, prin realizarea coeziunii economice si sociale si prin stabilitatea economica si monetara , matrializata, in final, intr-o moneda unica.”
Un al doilea deziderat al Uniunii este afirmarea identitatii sale pe scena internationala, in special, prin punerea in practica a unei politici externe si de securitate comuna, prin aceasta intelegendu-se definirea unei politici de aparare comuna.
In al treilea rand, statele membre au convenit la “dezvoltarea unei stanse cooperari in domeniile justitiei si al afacerilor interne”.
In al patrulea rand, s-a convenit cu privire la “consolidarea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor apartinand statelor membre, prin instituirea unei cetatenii unionale”.
Dupa intrarea in vigoare a noilor acorduri, activitatea Comunitatilor europene se rezuma la:
- inlaturarea obstacolelor dintre statele membre , care constau in : taxe vamale si restrictii cantitative la intrarea si iesirea marfurilor sau in alte masuri care au acelasi efect;
- o politica comerciala comuna;
- o piata interna caracterizata de suprimarea barierelor dintre statele membre, care ar ingradi libera circulatie a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor;
- masuri privind intrarea si libera circulatie a persoanelor de pe piatat interna;
- o politica comuna, in domeniul agriculturii si al pescuitului;
- o politica comuna, in domeniul transporturilor;
- un regim care sa asigure libera concurenta pe piata interna;
- armonizarea legislatiilor nationale, in masura necesara functionarii pietei comune;
- o politica in domeniul social bazata pe un fond social european;
- intarirea coeziunii economice si sociale ;
- o politica comuna, in domeniul mediului inconjurator;
- consolidarea competitivitatii industriei comunitare;
- promovarea cercetarii si dezvoltarii tehnologice;
- incurajarea realizarii si dezvoltarii tehnologice;
- incurajarea realizarii si dezvoltarii retelelor transeuropene;
- o contributie la realizarea unui inalt nivel de protectie a sanatatii publice;
- o contributie la educarea si formarea tineretului , precum si la dezvoltarea culturii statelor membre;
- o politica comuna, in domeniul cooperarii pentru dezvoltare;
- o contributie la intarirea protectiei consumatorilor;
- masuri in domeniul energiei, al protectiei civile si al turismului;
- asocierea statelor si teritoriilor de peste mari in vederea sporirii schimburilor si continuarea in comun a eforturilor de dezvoltare economica si sociala.

SECTUNEA 2

-_Uniunea economica si monetara- intregire indispensabila a pietei interne

1.Principiile pe care se bazeaza realizarea Uniunii economice si monetare

Obiectivul capitolului din tratatul de la Maastricht consacrat politicii monetare si economice , este realizarea progresiva a unei Uniuni economice si monetare ( U.E.M) care se va baza pe urmatoarele principii:

- sistemul economiei de piata sau al concurentei este liber acolo unde pietele sunt deschise spre interior, dar si spre exterior;
- garantarea stabilitatii monetare este data de o dezvoltare temeinica a economiei;
- existenta unui nivel inalt al politicii in domeniile muncii si al stabilitatii sociale;
- finante publice puternice si sanatoase in toate statele membre;
- libertatea deplina a miscarii capitalurilor si o perfecta integrare a pietei financiare;
- stabilitatea irevocabila in ce priveste cursul de schimb si, in final, o moneda unica.

Principiile economiei de piata sunt determinate nu numai pentru U.E.M, ci si pentru alte domenii relevante ale competemtei comunitare.
Uniunea economica se coroleaza aproape indispensabil cu Uniunea monetara.In situatia in care se renunta la punerea de acord a ratei de schimb in vederea compensarii diferentelor rezultate din evolutia costurilor si a preturilor, ca si a altor instrumente care influenteaza competitivitatea economiei nationale, se recurge la o politica corespondenta care sa cuprinda atat domeniul economic, cat si pe cel financiar. Uniunea monetara ar fi un concept depasit daca nu ar fi garantat de catre statele membre, care participa la Uniune, practicand o politica bugetara bazata pe stabilitate.

Politica economica si financiara este guvernata de principiul subsidiaritatii. Acesta prevede ca statele membre pastreaza responsabilitatea politicilor lor economice si financiare , pe care le considera a fi, totusi, probleme de interes comun si se coordoneaza la nivelul Comunitatilor. Coordonarea are in vedere orientarile politicilor economice si financiare ale statelor membre si ale Comunitatilor, care se definitiveaza la nivel comunitar si se transmit satetlor membre sub forma recomandarilor.
Dezvoltarea economiei fiecaruia dintre statele membre si a Comunitatilor, in general, este controlata, sistematic, prin intremediul convergentei economice , in functie de orientarile stabilite. Daca in cadrul pricedurilor de urmarire multilaterala se stabileste ca politica economica a unuia dintre state seindeparteaza de directiile convenite sau ameninta sa puna in pericol buna functionare a Uniunii economice si monetare, C.E. poate adresa o recomandare statului membru in cauza,recomandare care poate fi exprimata public.Pocedurile supravegherii si ale formularii recomandarilor au drept scop chiar pe acela de a garanta o politica monetara si economica a statelor membre care sa fie compatibila cu obiectivele U.E. Tratatul prevede obligatia pentru fiecare stat membru de a evita deficitul monetar exagerat, existenta unei politici bugetare stabile, facand cunoscuta interdictia pentru bancile centrale de a acorda credite serviciilor publice, dar si responsabilitatea proprie, a fiecarui stat, pentru datoria publica.

2.Avantajele monedei comune (unice)

Avantajele concrete , ale acestei noi etape de construcie europeana, depasesc simpla economie a cheltuielilor de conversiune. Ceea ce era inainte periferic va deveni, intr-un spatiu economic si monetar comun, o zona centrala.
Potrivit economiei Tratatului de la Maastricht, o moneda unica se introduce numai in faza finala a U.E.M., inlocuind practic monedele nationale ale statelor membre.
Pe parcursul inceperii etapei finale si pana la inlocuirea monedelor nationae de catre moneda unica, Ecu va construi o “moneda aparte”.
Existand in paralel cu alte monede si legata de aceasta din urma prin cursul de schimb stabilit in mod irevocabil.
Tratatul prevede realizarea progresiva a U.E.M. A doua etapa( faza preparatorie) a debutat la 1 ianuarie 1994. Ea are, in mod esential, scopul de a asigura convergenta politicilor economice si sa pregateasca instrumentele in vederea fazei finale. Inaintea datei de 1 ianuarie 1994, statele membre au procedat la la armonizarea dispozitiilor nationale, reglementand miscarile de capital si acordarea de credite serviciilor publice , prin bancile centrale , cu dispozitiile tratatului si programele susceptibile sa conduca la o mai mare convergenta a dezvoltarilor economice.
Un “Institut monetar european” (I.M.E) va inlocui actualul Comitet al Guvernatorilor banilor centrale al C.E. In cursul acestei a doua etape, autoritatile monetare nationale isi mai pastreaza responsabilitatea politiciimonetare si de schimb. Asta deoarece nu i-au fost conferite I.M.E. decat functii de coordonare in materie monetare , misiuni de supraveghere in conexiunecu sistemul monetar european si utilizarea Ecu, ca si cateva sarcini operationale. Misiunea principala a I.M.E. e aceea de apregati faza finala a Uniunii economice si monetare.
Pentru ca S.E.B.C (sistemul european al bancilor centrale), care va fi atunci responsabil cu o politica monetara unica in ansamblul Uniunii monetare, sa poata organiza si pune in valoare aceasta politica, ests necesar sa creeze toate conditiile dobandite in timpul etapei preparatorii.

Avatajele pe care le ofera o Uniune monetara stabila si performanta (in afara de cele economice) sunt:
- disparitia operatiunilor de schimb in tranzactiile financiare;
- eliminarea riscului de schimb in operatiunile comerciale si miscarile de capitaluri;
- cresterea securitatii calcului pretului si a planificarii.
In plus, Uniunea monetara deschide investitorilor cel mai mare circuit financiar din lume , un circuit in care capitalurile pot circule fara obstacole, acolo unde ele aduc cea mai mare contributie productiva. In consecinta , Uniunea economica si monetara va conduce la un mai mare numar de investitii productive si ,implicit, la o mai buna protectie sociala a cetatenilor, micsorand rata somajului.

“Noi nu vom putea garanta stabilitatea economica si monetara proprie- spunea cancelarul Germaniei, Helmut Kohl, in declaratia guvernamentala din 25 septembrie 1992- si mentine prosperitatea tarii, decat cooperand din ce in ce mai strans la realizarea unei politici economice si monetare comune. Nimeni nu trebuie sa se amageasca cu iluzia ca este singur capabil in acest domeniu.”

Procedura bugetara
(Metodologia elaborarii si adoptarii bugetului comunitar)

Consta dintr-un ansamblu de activitati , care, metodologic si sistematizat prezentate, pot fi formulate astfel:
- fiecare institutie comunitara isi estimeaza cheltuielile pe care le va efectua , pana la data de 1 iulie a anului urmator;
- Comisia europeana grupeaza toate aceste estimari si intocmeste un anteproiect de buget;
- Anteproiectul de buget este supus deliberarii Consiliului, pana la data de 1 septembrie a anului in curs;
- Consiliul analizeaza anteproiectul , cu consultarea tuturor organismelor interesate si alcatuieste proiectul de buget;
- Proiectul se transmite Parlamentului european pana la 1 octombrie al aceluiasi an;
- Discutarea si aprobarea bugetului incumba activitati care se situeaza in competenta Consiliului si Parlamentului; problema adoptarii bugetului tine, deci, in ultima instanta, de raporturilor care se stabilesc intre Consiliu si Parlament.

Cele mai multe probleme le ridica stabilirea cheltuielilor obligatorii, mai ales la capitolul politica agricola comuna 9 la intocmirea bugetului).
Executia bugetara are ca titular Comisia europeana si se exercita in limitele creditelor deschise prin decizia Consiliului, cu consultarea prealabila a Parlamentului si cu avizul Curtii de Conturi.
Controlul bugetar- se exercita la Curtea de conturi. Pe baza raportului Curtii de conturi se va da descarcarede catre Parlament cu privire la executia bugetara.

RELATIILE CU ROMANIA

Relatiile dintre Romania si Comunitatile europene dateaza din anul 1980 cand a fost semnat un Acord comercial. Cu exceptia Iugoslaviei, acest acord a constituit prima relatie dintre Comunitatile europene si Europa de Est. Acordul a fost suspendat ulterior de catre Comunitati.
In anul 1991 , a fost semnat un nou Acord de comert si cooperare. Acesta constituie baza eforturilor depuse de comunitati in scopul sprijinirii Romaniei in procesul Pasirii pe calea democratiei si instaurarii economiei de piata.Industria romaneasca are acum acces la cele peste 370 de milioane de consumatori din vestul Europei, deoarece restrictiile la export pentru produsele romanesti au fost eliminate, dat fiind statultul de stat asociat dobandit.
Romania beneficiaza de programul PHARE din ianuarie 1991. Prin intermediul acestui program se ofera sprijin financiar si tehnic in domenii cheie, astfel incat sa ajute guvernele beneficiare sa-si restructureze economiile , orientrandu-le catre un sistem de piata.
In prezent este in vigoare Acordul european de asociere sau Acordul Europa , care a fost semnat de Romania si de catre U.E. la 1 februarie 1993. Problemele din acord, referitoare la comert, au fost aplicate din luna mai 1993 , iar acordul ,in totalitaea sa , a intrat in vigoare la 1 februarie 1995.