Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CAPITALUL STRAIN IN ROMANIA PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

9.1. Premisele patrunderii capitalului strain in Romania

9.2. Inceputul si caile patrunderii capitalului strain in Romania

9.3. Consecintele patrunderii capitalului strain in economia Romaniei

9.1.Premisele patrunderii capitalului strain in Romania

Un proces mult controversat cu care s-a confruntat si se confrunta si astazi economia romaneasca l-a constituit prezenta capitalului strain. Multi economisti au considerat si considera prezenta capitalului strain o solutie necesara iesirii din criza a unor economii slabe sau aflate in perioade de tranzitie. Altii, dimpotriva, o cale de……… strainatatii a economiei nationale. Utilizarea in sine a capitalului strain nu este un element negativ, de el s-au folosit si se folosesc si astaza numeroase economii si chiar economii puternice infloritoare. Important este insa modul cum este utilizat acest capital, conditiile si volumul in care el patrunde in economie si actioneaza, posibilitatile de control ale statului asupra sa. c9t12tj
Patrunderea capitalului strain in economia romaneasca a fost impusa si favorizata de o serie de factori interni si externi.

1. Slaba acumulare primitiva a capitalului
Asa cum se stie procesul acumularii primitive a capitalului in tarile romane a avut loc mai tarziu decat in Europa apuseana, s-a desfasurat lent, intr-un volum mai mic care nu a avut posibilitatea sa satisfaca nevoia de capital a unei economii aflate pe drumul evolutiei capitaliste. Pe acest fundal s-a declansat un alt factor intern care a alimentat patrunderea capitalului strain.

2. Situatia grea financiara a tarii
Aceasta este o problema acumulata in timp care s-a manifestat cu deosebita putere in perioada de tranzitie de la economia feudala la cea capitalista. Asemenea situatie era generata de insasi: a). legislatia financiara a tarii care era asemanatoare cu cea din perioada regulamentara, care practic, a mentinut pana aproape de sfarsitul secolului al XIX-lea privilegii fiscale de care se bucura clasele dominante. Sarcinile fiscale ale tarii nu erau echitabil asezate principalii producatori (taranii, negustorii, meseriasii) erau si principalii contribuabili, mosierimea era partial impusa……….importante privilegii fiscale. Acest fenomen a avut o dubla consecinta. Pe de o parte sistemul de impozite nu era suficient pentru formarea si omogenizarea bugetului tarii, pe de alta parte el era o frana in calea producatorilor directi in realizarea acumularii si a folosirii sale eficiente in economie.





b). legislatia unui sistem modern de credit. Desi in tara se aflau resurse financiare importante
-; capitalul camataresc - acesta prin provenienta si rol nu era legat de noul mod de productie, ci dimpotriva se opunea acestuia. Principalul scop al capitalului camataresc nu erau investitiile intrucat acestea cereau timp, un volum mai mare de capital iar profitul era mic. Scopul sau era doar imprumutul care prin sistemul de mari dobanzi aduce importante venituri. Mai mult el se opunea unor masuri de modernizare capitalista a economiei pentru ca acestea veneau in contradictie cu rolul sau. Astfel el se opunea crearii unui sistem de monede nationale unice intrucat ar fi pierdut importante resurse prin speculatiile valutare. De asemenea se opunea crearii unui siste modern de credit, intrucat pierdea importanti clienti, tarani, meseriasi, proprietari de pamant si importante sume de bani din dobanzi. Chiar daca am presupune ca acest capital camataresc ar fi jucat un rol constructiv pentru economie, totusi el nu era in masura -; datorita volumului dar mai ales a perceperilor semifeudale pe care functiona -; sa rezolve necesarul de capital cerut de o economie de tip capitalista sau pe cale de trecere la o asemenea economie. c). Situatia financiara a tarii se datora si inexistentei unui sistem modern bancar si de credit bazat pe principiul capitalist. La noi in tara sistemul bancar si de credit s-a intrupat abia in deceniul al saptelea al secolului XIX, si in cea mai mare masura era un capital strain.
3. Cheltuielile necesare pentru mentinerea si echilibrarea bugetului de stat si modernizarii tarii, care au favorizat patrunderea capitalului strain
Sistemul de impozit inechitabil si insuficient nu era in masura sa asigure cheltuielile minime si cele necesare echilibrului. De aceea se recurgea la diferite solutii cum erau imprumuturile externe sau imprumuturile de la bancile straine care astfel patrundeau cu capitalul lor in tara.
Procesul de modenizare al tarii impus de trecerea la dezvoltarea capitalista a fost si el o sursa de patrundere a capitalului strain. De exemplu realizarea unei retele minime de cai ferate s-a facut prin concesionarea constructiilor unor consorturi cu capital strain - austriac, englez, german -; sau numai pentru emiterea monedei nationale -; 1869 -;suma necesara depasea de 12 ori bugetul Principatelor din 1858. Desi economisti si politicieni romani ai epocii aveau rezerve in legatura cu prezenta capitalului strain, a pericolului de infundare a economiei, totusi necesitatile au impus apelarea la creditul si capitalul strain.
4. Factori externi. Politica de dominatie dusa de marile capitaluri asupra tarilor mici si mijlocii, asa cum era si Romania.
La inceput patrunderea capitalului strain s-a facut pe calea imprumuturilor facute de regula catre stat, imprumuturi in urma carora prin sistemul de dobanzi realizau mari venituri. Trebuie sa recunoastem ca pana in 1864 Principatele nu intruneau conditiile necesare implantarii capitalului in economie:

a) astfel -; nu exista siguranta recuperarii capitalului, a beneficiilor si a dobanzilor datorita

instabilitatii politice si chiar a suveranitatii otomane;

b) Bogatiile tarii erau necunoscute, altele erau greu exploatabile si exportabile sau altele interesau in mica masura. Capitalul strain, mai ales ca ne aflam in plin proces de

combatere a sistemului colonial mondial.

c) Inexistenta si imposibilitatea infapturii unei politici protectioniste. d) Tratatele comerciale cu Turcia ce se extindeau si asupra economiei Principatelor facea favorabila desfacerea produselor industriale si straine pe piata romaneasca si a unei mici atractii de investitii industriale.
Dupa 1864, - si mai ales dupa 1877 si a instaurarii unei politici protectioniste -; 1866, cand nu mai exista posibilitatea desfacerii produselor straine pe piata romaneasca, dar si a cresterii garantiilor si a sigurantei prin castigarea independentei si a stabilitatii politice, capitalul strain a trebuit sa se orienteze spre directia investitiilor.
Necesitatea de capital ca si nevoia de contracarare a politicii economice turcesti, a manifestarii independentei economice a facut ca incepand cu criza guvernantii romani sa faca eforturi pentru atragerea capitalului strain.

9.2. Inceputul si caile patrunderii capitalului strain in Romania

Patrunderea capitalului strain in economia romaneasca a fost un proces de lunga durata si treptat. Din 1829, data cand se considera primele manifestari ale capitalului strain in economia tarilor romane si pana in 1914 distingem trei mari perioade diferite ca volum, intensitate, cai si domenii.


Intre 1829-1964 este perioada cand capitalul strain acorda prea mare importanta pietei romanesti, patrunderea capitalului este individuala si mai ales sub forma de marfuri, de intensitate si volum mic. Este perioada premergatoare importului de capital modern.
Intre 1864-1877 incepe efectiv patrunderea capitalului strain la inceput englez, francez si apoi german. Patrunderea se face sub forma concesiilor (de exemplu pentru construirea cailor ferate) sau a imprumuturilor de stat pentru echilibrarea bugetului si modernizarea constructiilor statale.
Intre 1888-1914, se manifesta o patrundere masiva de capital strain indeosebi in domeniile cheie ale economiei nationale. Exista multe mijloace de patrundere a capitalului strain in economia unei tari; unele directe, altele mai mascate. Se pot totusi desprinde cateva criterii noi principale de patrundere a capitalului strain in Romania:

-investitii directe

-imprumuturi de stat externe

-concesionari.
Investitiile directe reprezinta calea esentiala de patrundere a capitalului strain ea realizandu- se in special in industrie si banci. Cu exceptia fabricilor de zahar de la Sascut si Chitila realizate cu capital anglo-franco-belgian pana in 1866, capitalul strain nu a fost prea interesat plasamente industriale intrucat politica liberei concurente dusa de Romania facea rentabila si accesibila patrunderea marfurilor industriale straine pe piata romaneasca. In aceste conditii capitalul strain nu avea nici un interes sa investeasca in industria romaneasca pentru a crea intreprinderi care sa le concureze propriile intreprinderi. Odata cu inaugurarea in 1886 a protectionismului vamal si in 1887 a incurajarii industriei nationale, capitalul strain s-a vazut invoit sa adopte o noua solutie -; aceea de investitii directe -; bucurandu-se de avantajele legilor de incurajare a industriei, de plata ieftina a materiei si fortei de munca autohtone. Domeniile preferate erau fara indoiala cele unde aceste materii prime erau din abundenta -; industria alimentara (zahar, alcool, forestiera, hartie, celuloza, material de constructie iar catre sfarsitul secolului dupa cunoasterea resurselor si a cresterii necesitatilor pe piata mondiala -; petrolul.
Dominant indeosebi dupa venirea lui Carol va fi capitalul germano-austro-ungar in petrol. Se creaza mari societati petroliere……..Aurora, catre primul razboi mondial isi face simtita prezenta si capitalul american ce creaza societatea. In preajma primului razboi mondial situatia capitalului strain se prezenta astfel.
-; 80% din capitalul societatilor pe actiune era capital strain -; cel mai mult in industria petrolului 72,1%
-; dupa provenienta, primul loc il ocupa capitalul german 65%. Capitalul romanesc se situa pe locul 3 dupa cel olandez dar ocupa un loc minor in productia si rafinarea petrolului el fiind intrecut de cel englez.
Bancile au constituit si ele o cale de patrundere a capitalului strain, fiind de fapt inaintea investitiilor directe. Patrunderea banilor cu capital strain a fost facilitata de existenta in secolele IV-VI a caselor de banca care de fapt erau create tot cu capital strain.
Capitalul strain a creat in primul rand banci comerciale: Marmorosch Bank, Banca Comerciala Romana, Banca de Credit Roman, Banca Generala Romana. Aceste banci vor inaugura participarea capitalului bancar in industrie.
Imprumuturile o cale principala de patrundere a capitalului strain realizandu-se de catre stat la diferite banci sau grupuri de banci.

Cauzele care au determinat aceste imprumuturi au fost:

-; echilibrarea bugetului national;

-; modernizarea economiei si institutiilor publice;

-; intarirea monedei nationale.

Primul mare imprumut extern a fost realizat in 1864 la o banca engleza in valoare de 916 000

lire sterline. Imprumutul a fost folosit pentru:

-; plata despagubirii proprietarilor in urma reformei din 1864;

-; inzestrarea armatei;

-; alte cheltuieli publice.
Cu exceptia unui imprumut -; in 1866 -; pana la cucerirea independentei nu s-au mai realizat alte imprumuturi externe. Dupa dobandirea si recunoasterea independentei de stat s-au obtinut imprumuturi mult mai importante. Dupa 1880 statul roman a practicat imprumuturile de conversiune determinate de necesitatea platirii unor imprumuturi mai vechi si a dobanzilor. A avut loc si o modificare a surselor de contactare a imprumuturilor. Daca prin 1880 bancile Londrei si Parisului asigura cea mai mare parte a imprumuturilor treptat acestea vor fi inlocuite de un consortiu german din Berlin si transferat. Aceasta situatie trebuie pusa pe seama:

-; plasarii capitalului englez in marele sau imperiu colonial creat in aceasta perioada;



-; izbucnirea razboiului anglo-bur si a scondolului francez -; Dreyfuss au creat neliniste si nesiguranta in lumea finantelor;

-; orientarea spre Germania imprimata de regele Carol.
Datoriile externe ale Romaniei au crescut in perioada 1864-1914 de 10 ori. Din totalul de datorii ale statului roman 89% din acestea erau catre bancile straine, 62% catre Germania, 33% catre Franta, Belgia, Olanda, Elvetia.
De regula pe langa marile dobanzi percepute, imprumuturile acordate cu conditia conlucrarii cu intreprinderile din tara respectiva, germana de regula, cu achizitionarea materialelor, a utilajelor. Asa a fost cazul cu imprumutul acordat pentru constructia cailor ferate, care obliga statul roman sa cumpere materiale din Germania, sa conlucreze cu utilaje germane si sa achizitioneze armament si munitie din Germania.
Dupa obtinerea independentei de stat marile banci profitand de situatia economica dificila a Romaniei au inceput sa conditioneze acordarea imprumuturilor de concesionarea unor activitati economice prin bogatiile tarii -; in primul rand petrolul. Pana la primul razboi mondial cea mai importanta concesie a fost cea a constructiei cailor ferate -; dar pana in 1890 -; Romania a reusit sa-si rascumpere caile ferate din mainile capitalului strain. In anul 1899 pentru un imprumut facut de capitalul german acesta a incercat sa oblige statul roman sa-i concesioneze terenuri petroliere, dar opozitia ferma a guvernului si concurenta facuta de societatea germana Standard-Oil, a obligat capitalul german sa se multumeasca doar cu concesionarea veniturilor obtinute din vanzarea hartiei de tigarete pentru 12 ani si 7 luni.
Nici Transilvania nu a fost scutita de patrunderea capitalului strain. Inca de la inceputul capitalismului ea s-a aflat sub influenta capitalului austriac, iar dupa 1900 si a celui german.
Caile de patrundere au fost aceleasi ca si in Romania, in schimb domeniile au fost altele: industria miniera si metalurgica, iar catre sfarsitul secolului catre industria prelucratoare forestiera, chimica, hartie.

9.3.Consecintele patrunderii capitalului strain in economia Romaniei
Patrunderea capitalului strain in economia tarii noastre a avut efecte pozitive, dar in cea mai mare masura negative:

Pozitive:

• valorificarea unor resurse naturale

• cresterea productiei in unele ramuri ale economiei (alimentara, bunuri de consum)

• sporirea exportului de marfuri

• modernizarea unor ramuri economice si a unor institutii

Consecintele negative au fost predominante si cu efecte grave:
- Plasamentul de capital s-a facut preferential doar in anumite ramuri si in special spre materiile prime (petrol, carbune, lemn). Aceste materii prime insa nu erau folosite, cu exceptia partiala a Transilvaniei, in economia Romaniei ci pentru intreprinderile straine, dupa care erau valorificate la preturi superioare ca produse finite.
- Plasarea preferentiala a capitalului a dus la o dezvoltare unilaterala a industriei, industria chimica, metalurgica, constructoare de masini, dar aceste materii prime erau slab dezvoltate.
- S-a accentuat dependenta economica a tarii fata de capitalul strain, dependenta ce va determina si dependenta politica, concretizata prin aderarea la Tripla Alianta in anul 1883

-; sub influenta capitalului german.
- Scurgerea de materii prime si capital peste granite a ingreunat acumularea interna a capitalului si deci dezvoltarea sa economico-sociala.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite