1. DIFERENŢIALA SEMANTICĂ

Aprecierile formulate de un eşantion de 1500 persoane, asupra însuşirilor unui produs nou, s-au distribuit pe o scală cu cinci trepte (între perechea de atribute bipolare: foarte favorabilă - foarte nefavorabilă) după cum urmează:

Aprecieri referitoare la: foarte favorabila foarte nefavorabila
 calitate
 preţ
 ambalaj 282
143
21 318
248
259 443
616
584 372
366
421 85
127
215

Pentru o evaluare sintetica a acestor aprecieri vom calcula o medie a acestora, pornind de la nota 5 atribuită pe scala respectiva aprecierilor foarte favorabile, descrescând până la nota 1 pentru aprecierile nefavorabile.

Aprecierile medii se vor calcula astfel:

Pentru calitate:

Pentru preţ:

Pentru ambalaj:

Concluzie: produsul se bucură de aprecieri foarte bune în ceea ce priveşte calitate, aprecieri relativ favorabile în privinţa preţului şi ceva mai modeste referitor la ambalaj. Aceste informaţii pot fi utile producătorului, în procesul definitivării noului produs înainte de trecerea la producţia de serie.


2. SCALA LUI STAMPEL

Proprietarul unui magazin alimentar deschis de curând intenţionează să evalueze imaginea pe care şi-a format-o acesta în rândul consumatorilor, prin prisma diversităţii ofertei, a comportamentului personalului şi a preturilor practicate. Rezultatele unui sondaj realizat în rândurile a 130 de cumpărători au fost următoar
ele:

+5
+4
+3
+2
+1
criteriul de evaluare
-1
-2
-3
-4
-5 2
13
32
30
15
diversitatea ofertei
12
10
8
5
3 1
11
28
26
13
comportam. personal.
10
19
9
7
6 4
12
30
28
17
preturile practicate
9
10
8
7
5

Pentru a evalua imaginea magazinului vor fi evaluate distinct fiecare dintre cele trei criterii:

 diversitatea ofertei:

C1

 comportamentul personalului:

C2

 pentru preturile practicate:

C3

Imaginea magazinului va fi exprimată prin intermediul unui scor mediu calculat ca medie aritmetică simplă a scorurilor celor trei criterii:

G

În concluzie, imaginea magazinului poate fi evaluată ca fiind favorabilă mai ales prin prisma diversităţii ofertei şi a preturilor practicate, un factor restrictiv fiind însă comportamentul personalului, acesta obţinând un scor mult sub scorul global mediu.


3. SCALA LUI LIKERT

O cercetare selectivă realizată la nivelul unui eşantion incluzând 1300 de persoane a urmărit evaluarea calităţii activităţii unei firme de distribuţie. Respondenţii au fost solicitaţi să-şi exprime opinia faţă de un set de patru afirmaţii, rezultatele obţinute fiind următoarele:

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
Produsele distribuite sunt de calitate 250 370 260 220 200
Termenul de livrare este respectat 420 390 240 180 70
Garanţiile acordate sunt corespunzătoare 350 380 290 160 120
Preturile produselor sunt convenabile 230 360 190 330 190

Cum poate fi apreciată calitatea de ansamblu a activităţii firmei prin prisma celor patru criterii de evaluare?

Pentru evaluarea globală a calităţii activităţii firmei, vor fi analizate distinct fiecare dintre cele patru criterii:

 pentru calitatea produselor:

C1

 pentru termenul de livrare: C2 = 0,70

 pentru garanţiile acordate: C3 = 0,52

 pentru preturile produselor: C4 = 0,08

Nivelul global al calităţii activităţii firmei de distribuţie va fi evaluat prin intermediul unei medii aritmetice simple a celor patru scoruri calculate mai sus:

G

În concluzie: calitatea activităţii firmei poate fi apreciata pe ansamblu, relativ favorabilă, ea fiind susţinută în special de respectarea termenelor de livrare şi de garanţiile acordate de firma, scorurile celor doua criterii plasându-se peste media calculată. În schimb, în viitor, vor trebui îmbunătăţite calitatea produselor şi, mai ales, nivelul preţurilor practicate de firmă.


4. METODA COMPARATIILOR PERECHI

O firmă intenţionează să identifice opinia consumatorilor faţă de produsul său (A), în raport cu alte trei produse similare (B, C şi D) aparţinând principalilor săi concurenţi. În acest scop a fost proiectată şi realizată o cercetare selectivă la nivelul unui eşantion reprezentativ de 1200 persoane. Fiecare persoană a fost solicitata să compare, două câte două, cele patru mărci, precizând, pentru fiecare comparaţie, marca apreciată cel mai mult. Rezultatele obţinute au fost următoarele:

A/B A - 370 B - 700 indecişi - 130
A/C A - 480 C - 600 indecişi - 120
A/D A - 450 D - 320 indecişi - 430
B/C B - 550 C - 530 indecişi - 120
B/D B - 600 D - 560 indecişi - 40
C/D C - 550 D - 450 indecişi - 200
Cum vor fi ierarhizate cele patru mărci?

Pentru prelucrarea "voturilor" obţinute de fiecare dintre cele patru mărci, le vom redistribui în tabelul de mai jos. Nu vor intra în calcul voturile indecişilor pentru nici una dintre cele şase comparaţii.

Comparaţia Voturi obţinute de marca:
A B C D
A/B 370 700 - -
A/C 480 - 600 -
A/D 450 - - 320
B/C - 550 530 -
B/D - 600 - 560
C/D - - 550 450
Total 1300 1850 1680 1330

Prin însumarea voturilor obţinute de cele patru mărci în urma tuturor comparaţiilor perechi realizate (rezultatele fiind centralizate în rândul "total") poate fi stabilită ierarhia celor patru mărci.
Astfel, aceasta are în frunte marca B (1850 voturi), urmata de marca C (1680) şi, la mare distanta, de mărcile D (1330) şi A (1300).


5. METODA ORDONARII RANGURILOR:

Pentru evaluarea import antei a trei factori influenţând semnificativ decizia de cumpărare pentru un produs, un număr de 1000 persoane au fost solicitate să întocmească un clasament între cei trei factori, menţionându-i în ordinea descrescătoare a importanţei percepute de către respondenţi. Rezultatele obţinute au fost următoarele:

Factorul Rangul acordat
I II III
uşurinţa în exploatare 350 400 250
designul 200 250 550
preţul 450 350 200

Care va fi ierarhia celor trei factori prin prisma importanţei acestora?

Pentru a evalua importanta fiecărui factor de influenţă şi a stabili o ierarhie a acestora, vom calcula un scor distinct pentru fiecare factor ca o medie ponderată a opţiunilor respondentilor pentru fiecare rang şi respectiv, a punctajului specific celor trei ranguri după cum urmează: rangul I - 3 puncte, rangul II - 2 puncte şi rangul III - 1 punct.
Astfel:
- pentru uşurinţa în exploatare:
U

- pentru design
D

- pentru preţ
P

În concluzie: factorul cel mai important, care influenţează semnificativ decizia de cumpărare a produsului este preţul, urmat de uşurinţa în exploatare şi design-ul.


6. SCALA CU SUMĂ CONSTANTĂ:

O companie de transport aerian a decis să realizeze o cercetare în rândurile utilizatorilor serviciilor sale urmărind identificarea opiniilor acestora faşă de calitatea serviciilor oferite. Unul dintre obiectivele cercetării a vizat evaluarea importantei unui număr de trei criterii considerate ca având o influenţa semnificativa pentru opţiunea clienţilor, manifestată pentru serviciile companiei.
Cei 1000 de respondenti au fost solicitaţi să repartizeze 100 de puncte între cele trei criterii (siguranţa călătoriei, confortul călătoriei şi preţul biletelor de călătorie) acordând criteriului mai important un număr mai mare de puncte comparativ cu restul criteriilor. Rezultatele au fost următoarele:


Număr de persoane Puncte acordate pentru
siguranţa călătoriei confortul călătoriei preţul călătoriei
320 30 50 20
200 30 30 40
250 20 30 50
230 35 35 30

Cum va fi evaluata comparativ, importanta celor trei criterii?

Metoda scalei cu sumă constantă presupune calcularea unui punctaj mediu corespunzător fiecărui criteriu, ierarhizarea acestora în ordinea importantei având ca suport ordinea punctajelor mediei individuale. Punctajele mediei se vor calcula astfel:

- pentru siguranţa călătoriei:
SC

- pentru confortul călătoriei:
CC

- pentru preţul biletelor de călătoriei:
PC

Având în vedere diferenţele reduse înregistrate între punctajele medii corespunzătoare celor trei criterii se poate concluziona ca fiecare dintre acestea are o importanţă ridicată.
Totuşi, analizând comparativ, se observa că importanţa relativă cea mai mare revine confortului călătoriei, urmând în ordine preţul biletelor de călătorie şi respectiv siguranţa călătoriei.


7. SCALAREA CU AJUTORUL MODELULUI "FISHBEIN - ROSENBERG"

Pentru determinarea atitudinii unui individ faţă de patru tipuri de sufragerii, respectiv A, B, C şi D, aflate într-un magazin de mobilă, cu ajutorul modelului Fishbein-Rosenberg, s-au cules următoarele date din cadrul unui sondaj:

Atribute Wi OiA OiB OiC OiD
stilul mobilei 0,2 0,9 0,7 0,9 0,5
concepţia constructivă 0,1 0,6 0,4 0,8 0,9
culoarea 0,1 0,8 0,7 0,8 0,9
finisajul 0,1 0,7 0,6 0,9 0,8
tipul furnirului 0,2 0,9 0,7 0,9 0,8
preţul 0,3 0,7 0,8 0,7 0,9

Se poate observa ca importanta acordata atributelor (Wi) este diferita: preţul intră în considerare pe primul plan (0,3), în timp ce concepţia constructivă, culoarea şi finisajul sunt considerate mai puţin importante (0,1). Suma notarilor prin care este punctata importanta ataşată celor 6 atribute trebuie sa fie egala cu 1 (0,2+0,1+0,1+0,1+0,2+0,3). În celelalte coloane sunt trecute notele acordate de subiect fiecărui atribut în cazul fiecarui tip de sufragerie (Oij), pe o scala de la 0 la 1. Atitudinea individului pentru fiecare marcă se poate determina astfel:

PA

PB

PC

PD

La numărător se înscrie suma notelor acordate fiecărui atribut, ponderate cu importanţa acestor atribute. Sumele obţinute (în ordinea produselor: 0,78; 0,69; 0,82; 0,79) indica faptul ca preferinţa subiectului în cauză se îndreaptă spre sufrageria C.