Unul dintre cei mai mari filozofi care au existat , Aristotel , s-a născut în oraşul Stagira din peninsula Chalcis , în anul 384 î. Hr. .

Tatăl său , medicul Nicomah , venise împreună cu familia sa în Chalcis , din Mesenia , în secolul VIII sau VII î. Hr. .

Nicomah nu era doar un simplu medic , ci un om cu carte , care a scris chiar două lucrări literare . Evident , viitorul micului Aristotel a fost influenţat şi de tatăl său , care l-a iniţiat în arta medicală , fiind , desigur, deosebit de destoinic , de vreme ce a fost medic regal la curtea macedoneană . Mama sa , Phaetis , era din Stagira , lucru ce a fost demonstrat şi prin retragerea lui Aristotel , când a fost încolţit de duşmanii săi politici , pe o proprietate din Stagira , moştenire maternă .

Deşi Stagira , oraşul natal al lui Aristotel , era pe graniţă cu regatul mecedonean , el nu a fost ''semigrec'' aşa cum au crezut o vreme unii autori. Aristotel , pleacă din Stagira la vârsta de 17 ani , până atunci fiind sub instruirea tatălui său şi la curtea regală (până la 15 ani) şi sub directa îndrumare a lui Proxenos , după pilda părinţilor săi . La 18 ani Aristotel soseşte la vestita Academie ateniană unde l-a avut ca profesor pe Platon .

Spre surprinderea lui , află că acesta a fugit din cetate ca să scape de supărarea tiranului Denys cel Tânăr . Aristotel va fi dezamăgit de această veste , care-i amâna întâlnirea cu gloria filozofică de atunci , şi lângă cel care aştepta nerăbdător să se desăvârşească . Deocamdată , cum am zis , conducătorul Academiei nu se afla în cetate , dar Aristotel e decis să-l aştepte .


Aceşti trei ani , cât ''rectorul'' Academiei îşi va consuma iluziile politice don - quijoteşti , încercând din nou să convingă fără succes conducătorii Syracuzei de valabilitatea ideilor sale despre statul ideal , îi vor folosi lui Aristotel să se pregătească temeinic pentru a se ridica la nivelul teoretic al comunităţii filozofice în care intrase . Cu banii pe care-i avea a descoperit destul de uşor că negustorii atenieni erau pricepuţi şi în valorificarea manuscriselor filozofice ori ştiinţifice . Acestea constituiau în acel moment pentru el marfa cea mai de preţ pe care o avea Atena , şi în achiziţionarea ei nu şi-a cruţat cu nimic avutul .

''Noul'' care însemnase geneza filozofiei în Grecia apăruse pe coastele Asiei - Mici , în Ionia , la intersecţiile drumurilor comerciale care legau Orientul de bazinul mediteranean , în cetăţile înfloritoare cum erau Foceea , Milet , Efes , frământate de mişcări sociale care se reflectau , inevitabil , şi în diversitatea poziţiile filozofice . Caracterul materialist al primei filozofii greceşti nu i-a putut scăpa lui Aristotel . ''Din ceea ce s-a spus şi din doctrinele filozofilor cu care am conferit , iată deci ceea ce am cules : pe de o parte , cei mai vechi filozofi consideră principiul ca fiind corporal (căci apa şi focul şi elementele analoge sunt corpuri) la unii acest principiu corporal e unic , la alţii el este multiplu , însă şi unii , şi alţii îl concep ca fiind de natura materiei'' .

(Metafizica , Tricot , pag. 27) Opera scrisă în vremea aceasta poartă anumite caracteristici şi reflectă gradul de pregătire , influenţele şi străduinţele de orientare ale tânărului filozof . Aristotel scrie cu înflăcărare , mai ales dialoguri (precum se vede , învăţăcelul accepta şi imita tehnica de compoziţie a maestrului , fără să-l poată ajunge însă nici în strălucirea artistică a expresiei , nici în adâncimea ideilor ).

Să zicem însă că deocamdată , în Academie , filozoful nostru e încă tânăr şi pasionat cercetarea teoretică , absorbit mai presus de orice exactitate şi adevăr , de evidenţa raţională a întemeierii concluziilor şi de oglindirea întocmai a faptelor . Aristotel se căsătoreşte cu Pythia , cu care a dus o viaţă liniştită şi afectuoasă . Filozoful a avut din această căsătorie o copilă care purta numele mamei şi pe care , când îşi întocmeşte testamentul , o destinează ca soţie lui Nicanor , fiul lui Proxenos , primul său tutore-educator.

Pythia , soţia , a murit , probabil imediat după întoarcerea lui Aristotel la Atena , în 335 î. Hr. sau , eventual , în timpul vreunei călătorii în această cetate .

Asta se deduce din testamentul lui în care stabileşte ca osemintele primei soţii să fie aşezate în acelaşi mormânt cu ale sale , ceea ce poate să însemne că ele se aflau undeva în preajma Atenei , deoarece aducerea lor din îndepărtata Macedonie sau din altă parte nu putea fi uşor de îndeplinit. Teoretic , Aristotel s-a îndepărtat şi mai mult de Platon , căutându-şi propriul său drum filozofic , adâncind cercetările ştiinţifice şi luând poziţie critică şi mai accentuată faţă de doctrina ideilor. În calmul acestor preocupări ştiinţifice , îmbinate cu tihna unei familii în care şi-a găsit toată mulţumirea omeneşte posibilă , căci fericirea adevărată o gusta în contemplarea teoretică , l-a găsit pe Aristotel chemarea regelui Filip al Macedoniei , care dorea să-l aibă dascăl şi educator fiului său Alexandru , atunci în vârstă de abia treisprezece ani .

Se deschide astfel o nouă perioadă , de aproximativ un deceniu , în care evenimentul cel mai de seamă , rămas legendar în istorie prin faima celor doi actori principali ai săi , a fost activitatea de instruire şi educare a lui Alexandru care în curând avea să fie ''cel Mare'' , unul din cei mai întreprinzători şi temerari războinici ai istoriei . Asupra sfârşitului lui Aristotel au existat iarăşi felurite versiuni printre autorii vechi. Unii spuneau că s-ar fi otrăvit de teama continuării unui proces , în care , deşi el era întemeietorul logicii , nu se putea apăra deoarece nici nu era ascultat de către instanţă ; alţii , că s-ar fi aruncat în canalul Eurit care separă Eubeea de restul Greciei , diperat că nu poate să explice mareele , fenomen foarte sensibil în acest punct al Mediteranei , iar alţii , care sunt cei mai de crezut afirmă că ar fi murit normal , de o boală de care suferise toată viaţa .

Deci , în opinia mea , Aristotel este întemeietorul de necontestat al logicii care a fost din totdeauna modelul demn de urmat al oamenilor care gîndesc şi se exprimă logic sau a celor care doreau să devină astfel de oameni.