Dupa anii ‘60, omenirea a inceput sa fie tot mai preocupata de tinta (destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor in mijlocul naturii, din ce in ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare in mediul (spatiul) rural. b8j7ji
Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, intr-un cuvant turisti? Un rasppuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si urmatoarea enumerare:
- Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor in cu totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite;
- Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii;
- Sa fragmenteze vacanta in 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional);
- Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin);
- Turism cultural si de cunoastere (in special tinerii si turistii de varsta a treia);
- Alegerea ca destinatii de vacanta a tarillor invecinate;
In mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje:
- valorificarea bogatului potential rural;
- economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica si agrement;
- reducerea la minima a personalului de servire;
- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate;
- imbunatatrea nivelului de trai in zonele utilizate ca baza materiala a turismului;
- surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala;
- inviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale.
Cercetarile inteprinse la inceputul deceniului opt al secolului nostru au scos in evidenta ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic influentate de formele de agrement si animatie oferite de fiecare zana in parte, de pozitie si accesibilitate, cadrul natural precum si cel socio-economic, etnografia si folclorul local ( Glavan, V. Marchidan, G. -;„Experienta nationala si internationala in valorifiacrea patrimoniului rural”).

TURISMUL RURAL IN TARILE EUROPENE CU TRADITIE

Turismul rural se sprijina in majoritatea tipurilor de primire (receptie) existente pe dotarile ce se regasesc, in mare parte, in proprietate privata a locuitorilor din spatiul rural, practicanti (in calitate de prestatori) ai activitatilor turistice.
Reteaua turismului rural reprezinta cea mai buna organizere in cadrul statelor Comunitatii Europene. Aceasta datorita:
- conditiilor de organizare create;
- a organismelor neguvernamentale nationale si internationale existente;
- sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung, cu dobanda de 3-4 %- Franta, Germania, Austria - scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata, sprijin logistic, formare de cadre si indrumare, s.a.), a C.E.E. prin intermediul programelor PHARE;
- experientei castigate si dorintei de perfectoinare manifestate permanent.

Germania. „Vacantele la fermele taranesti” au condus, printre altele, la o concluzie apreciata si bine cunoscuta - a gazdelor (receptorilor-prestatorilor de servicii turistice): ”un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice alta activitate in cursul unui an intreg”. Drept urmare, in 1980 a fost inaugurat un proiect de amenajare „de al Marea Nordului pana la Alpi”, ce-si propune realizarea a 2000 de locuinte de vacanta cu circa 10 000 de camere (cu unul si doua paturi).
Regiunile cele mai dezvoltate in activitate a de turism rural sunt: Schwartwald si Messen.
Cele mai de sus pot fi conjugate cu legislatia anti-trust, cu incurajarea permanenta a afacerilor „mici si mijlocii” cu capital familial si nu in ultimul rand cu un foarte vechi concept german (Mala John-„Bussnis Guide Efopeen”) asupra vietii de familie si in special legat de pozitia femeii in societate („kinder, kuche und kirche”= „copil, bucatarie si biserica”) - care au condus la obtinerea unor rezultate deosebite si o promovare ascendenta a turismului rural.
In momentul de fata turismul rural este practicat in mai bine de 2/3 din spatiul rural german. Pozitionand geografic, vom intani dotari incepand din Rhemania de Nord, Wastfalia, continuand apoi cu: Hessen, Bavaria sau Baden Wurtemberg.
Sejururile oferite in turismul rural german poarta parfumul serbarilor berii, culoarea Dunarii si caldura copilariei din povestile fratiilr Grimm. Si chiar daca aparent precizia, promptitudinea si stilul german va fac sa credeti ca atmosfera este mai sobra, veti afla caldura si intelegerea gazdelor germane, mai ales atunci cand le veti aduce la cunostiinta ca nu indragiti lochiorul de ou crud. Veti afla surpriza sa constatati ca imediat ce le-ati spus-o ei v-au si inteles. O alta surpriza placuta va consta in vorbirea limbilor franceza si engleza de catre gazdele germane. In rest, modernul incearca sa nu deranjeze nimic din ceea ce presupune traditia.
Ambianta rurala este angrenata cu multe initiative de petrecere a clipelor de vacanta si situeaza la loc de frunte animatia turistica.
Celor care vor alege una din cele 3000 de oferte ale „Ferien auf dem Lande” (Ghidul ospitalitatii rurale in Gemania), sunt propuse, in afara serviciillor de gazdiure - cu mic dejun, demipensiune sau pensiune completa - itinerarii: cicloturistice, calare, cu caruta sau caleasca; vizite in ateliere ale artizanilor, sejururi pentru naturalisti (vanatoare, fotografica); peripluri per pedes (plimbari, drumetii, pelerinaje, peripluri=”mergan pe jos”)

Franta. In aceasta tara turismul in spatiul rural are vechi traditii si realizeaza cote maxime de diversificare, organizare si promovare. Mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice si sunt controlate, omologate si rezervate prin federatia nationala „Gites Rulaux”, ce cuprinde circa 37 000 de asezaminte.

Functie de caracteristicile dotarilor, segmentul de clientela caruia se adreseaza sau preocupari, in spatiul francez vom intalni asocieri ca: „Gites de France”, „Logis et Auberges de France”, „Stations Vertes de vacances”, „Relais et Chateau”, „Relais de Silence”, „Camping et Caravaning” etc. In 1970, urmare a preocuparilor de a oferi servicii turistice in spatiul rural, ia nastere „Tourisme en espace rural” (TER), ce cuprindea 4 000 de sate turistice, 150 000 de paturi, dispersate in 80 de departammente.
Dintre zonele care situeaza aceasta activitate pe o pozitie importanta amintim: Haute-Savoie, Herault, saone si Loire, Cotes d’Armor sau Bas-Rhin-pe de o parte -precum si regiuni binecunoscute ca: Bourgogne, Bretagne sau Alsace.
Ce-i face pe toti acesti vizitatori sa aleaga franta?
Poate:
- tartinele cu unt muiate in ceasca de cafea cu lapte de la micul dejun, ineditul preparatelor cu melci sau a branzeturilor, intr-un cuvant bucataria franceza;
- vinurile albe, rosii, roz sau negre;
- sampania;
- french-cancanul;
- felul lor de a fi: indisciplinati, seducatori, un pic sovini, dar mai ales gazde atente, gata la ori ce pentru a-si satisface vizitatorii.
In plus nu trebuie neglijat raportul pret-calitate care constituie o preocupare majora pentru fiecare prestator. La cele de pana acum este necesar a adauga “un puternic atasament pentru regiunea natala si o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta”, precum si grija autoritatilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole, hoteliere, speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (pana la 15 ani) si cu dobanda mica (3.5%).
Toate acestea si inca cateva lucruri pe care nu le poti descoperi decat la fata locului au contribuit la noua infatisare a turismului francez in spatiul rural si la clasarea in topul preferintelor turistilor de pretutindeni.

Austria. Si in aceasta tara turismul rural reprezinta o activitate care a confirmat, a dezvoltat noi preocupari -; devenite in timp profesii - care au contribuit la evolutia asezarilor satesti. Formele de manifestare ale turismului rural sunt: pensiunea taraneasca (case taranesti cu camere de inchiriat) si turismul in hanuri. Analizand satistic realizarile domeniiului se remarca pozitia de fanion a regiunii Tirolului.
Vechimea acestor preocupari - in 1979 s-au dobandit 100 de ani - au condus la realizarea traditiei. Totul a pornit de la apozitia geografica a Tirolului, aflat la intersectia rutelor nord-sud si est-vest, caracterizata printr-un trafic ridicat.

Incepand cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra Elvetiei si devine zona de interes turistic. Desi trecuta prin incercarea celor doua razboaie mondiale, zona Tirolului s-a refacut in viteza de fiecare data. Cu incepere din anii ‘50 au fost reatinse conditiile de dinainte de razboi, iar dezvoltarea urmatoare nu a fost numai rapida, ci si foarte puternica.
Cresterea realizata in domeniul turismului s-a bazat pe: cresterea economica a intregii regiuni, cresterea populatiei, cresterea bugetului de timp liber, cresterea transportului si infrastructurii necesare acestora, dezvoltarea noilor sisteme de comunicatie, a sporturilor de iarna si nu in ultimul rand a urbanizarii.
Rezultatele obtinute in zona Tirolului sunt o urmare fireasca a programului initiat de Ministerul Agriculturii si al Comertului, sugestin intitulat „Planul Verde”, prin care s-au acordat gospodariilor tiroleze imprumuturi (credite) cu o durata de rambursare mare (15 ani) si o dobanda scazuta (3-5%). Toate acestea au condus la: omologarea si functionarea a 25 de comune turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie existand - la fiecare ferma-6 paturi. Astazi in intreg Tirolul o treime din gospodariile aflate in mediul rural inchiriaza spatii de aczare.
Corelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in coreletiile cresterii concurentei - au contribuit la infiintarea Organizatiilr Turistice Satesti (OST), si a Centrelor de Administratie a Organizatiilor Turistice Satesti (CAOST) la nivelul judetelor. In intampinarea cestor initiative au venit „Sindicatele de initiativa sateasca”, „Oficiul de turism al landului” si „Oficiul pentru promovarea turismului austriac”.
Promovarea activitatilor turistice rurale este realizata prin: camera de Comert Exterior, institutiile culturale, birourile liniilor aeriene, birourile oficiale din tarile emitente de fluxuri turistice, prin ziare, reviste, emisiuni la radio si televeziune, afise in locurile publice, prospecte, pliante, firme, participarea la targuri si expozitii.
Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rurala austriac vom constata ca el se caracterizeaza prin: imensul efort investitional pentru echipare, preponderent al unitatilor de mici dimensiuni si caracterul familial al acestora; nivelul calitativ al echipamentelor hoteliere imbunatatit continuu (salon, bar, salon T.V, sala de jocuri, sauna, piscina, etc).
Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru pravticarea sportului in orice anotimp, vacantele tiroleze sunt de neconceput in momentul de fata fara : centre de echitatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, bufete, sauna, patinoare, partii de schi, tunuri de zapada artificiala ( lacuri colectoare), masini de batut zapada.
Iar pentru ca totul sa functioneze perfect, cu o precizie maxima, exista mici societati de exploatare si intretinere-reparatie a dotarilor si instalatiilor existente.