Republica Moldova este un stat situat în estul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 200 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).[1]
Republica Moldova s-a aflat sub ocupaţie rusească în perioada 1812-1918, iar între 1940 şi 1991 a fost din nou ocupată si încorporată în cadrul URSS. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent, membru al ONU.
Republica Moldova are un teritoriu în stânga Nistrului (Transnistria), locuit în majoritate de moldoveni (42%), si în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acesta este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană.
Istorie
În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene şi mongolii.
În Evul Mediu viitoarea provincie Basarabia (care cuprindea iniţial sudul actualei Basarabii cunoscut şi ca Bugeac), apoi partea dintre Prut şi Nistru a Moldovei şi Ţinutul Herţei) constituia partea estică a Ţării Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de
la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat în componenţa Imperiului Rus.
Prin Tratatul de la Paris din 1856, pentru a înlătura Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene restituiau Moldovei doar sudul Basarabiei cu cele trei judeţe: Cahul, Ismail, Bolgrad. La 24 ianuarie 1859, se puneau bazele statului naţional român, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească sub domnia unică a lui Alexandru Ioan Cuza. Noul stat cuprindea şi sudul Basarabiei.
Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri obliga România sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei, în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţa de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti la adresa Rusiei.
În ianuarie 1918, după Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.
Ulterior, în iunie 1940, in contextul pactului Molotov-Ribbentrop, România a fost forţată de URSS{Rusia} să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice Basarabia, dar şi un teritoriu în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, declară război URSS, recuperează Basarabia. La 24 august 1944 trupele sovietice ocupă ; din nou Basarabia.
La 27 august 1991in timpul prabuşirii imperiului sovetic, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU Organizatia Naţiunilor Unite.
Imediat după proclamarea independenţei, a apărut o mişcare care sprijinea reunificarea cu România, dar un referendum desfăşurat în martie 1994 a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.
Politica
Parlamentul moldovean unicameral are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.
După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziţia este reprezentată de patru formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 14 deputaţi neafiliaţi (inclusiv 4 deputaţi membri ai Partidului Democraţiei Sociale şi 2 deputaţi membri ai Partidului Naţional Liberal, formaţiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).