Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Primul razboi mondial in Romania
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

1. " Arhiducele Franz Ferdinand , prinţul moştenitor al Austro - Ungariei şi soţia sa , Sofia de Hohenberg , sosiţi īn Bosnia cu ocazia manevrelor de vară ale armatei austro-ungare , pe timpul desfăşurării ceremoniei de primire ce a avut loc la primăria oraşului Sarajevo , au fost asasinaţi de către Gavrilo Princip , naţionalist sīrb , ("Atentatul de la Sarajevo ") , pretext folosit de Puterile Centrale pentru declanşarea primului război mondial . Evenimentul a "surprins" cercurile guvernamentale austro-ungare care şi-au "pierdut capul" , cu toate că familia imperială nu a fost prea "emoţionată" din cauza lipsei de simpatie pentru concepţiile liberale ale moştenitorului la coroana imperială .

Atitudinea s-a concretizat īn organizarea unor funerali de "clasa a treia" , fără a se declara doliu naţional , Viena rămīnīnd "Viena valsurilor" . De aceea , a rămas o enigmă faptul că atīt autorităţile militare , cīt şi cele civile şi administrative din Sarajevo nu au luat nici o măsură pentru a evita orice īncercare de atentat ." Războiul Romāniei declarat īn vara anului 1916 , pentru eliberarea provinciilor istorice romāneşti - Ardealul , Banatul , Crişana , Maramureşul şi Bucovina - de sub cotropirea monarhiei dualiste austro - ungare , ca război just , naţional , a fost purtat de īntregul popor romān .

Mobilizarea decretată īn seara zilei de 14/27 august 1916 , cīnd s-a trimis la Viena declaraţia de război a romāniei către Austro - Ungaria , a fost īnsoţită de un entuziasm de nedescris . Chiar īn noaptea decretării mobilizării , conform planului de operaţiuni , dinainte stabilit , trupele romāne de acoperire au trecut Munţii Carpaţi , īnaintīnd pe toată īntinderea zonei muntoase de la Dorna şi pīnă la Orşova . Īn scurt timp de la intrarea Romāniei īn război , armatele romāne au izgonit armatele austro-ungare din Braşov , Făgăraş , Sfīntu Gheorghe şi din alte localităţi ajungīnd pīnă īn apropierea Sibiului şi Sighişoarei .




Planul de operaţiuni , aprobat de conducătorii statului romīn , īşi fixa ca obiectiv strategic al forţelor armate romāne zdrobirea forţelor de rezistenţă austro-ungare īn Transilvania şi īnaintea rapidă īn Cīmpia ungară , ceea ce permitea o scurtare simţitoare a frontului 2. romīnesc , iniţial pe toţi Carpaţii , o joncţiune cu armatele ruse , cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale. Declaraţia de război a Romāniei neaşteptată de către Puterile Centrale , ca şi īnaintea fulgerătoare a armatelor sale īn Transilvania a constituit un ajutor de mare preţ francezilor , unde la Verdun armatele germane erau īntr-o puternică ofensivă .

Neputīnd rezista singure īmpotriva trupelor romāne , unităţile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost īntăritecu puternice divizii garmane , aproape 40 , scoase de pe frontul de vest . Dar ofensiva victorioasă a armatelor romāne a fost oprită . Aceasta din cauza aliaţilor Romāniei - Marile Puteri , Rusia , Franţa , Anglia şi Italia , care nu şi-au respectat obligaţiile asumate cu ocazia īncheierii , īn august 1916 , a convenţiei militare cu guvernul romān .

Īn primul rīnd , īn profida obligaţiilor semnate şi de şeful Statului Major al armatelor imperiale ruse , Alexeev , ofensiva pe frontul rusesc a armatelor ţariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare , ceea ce a avut urmări dintre cele mai negative . Multe din unităţile militare ale Puterilor Centrale rămīnīnd disponibile , de pe acest front , au fost aduse pe frontul romān . Starea populaţiei din teritoriul ocupat de către Puterile Centrale era deosebit de grea .

Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativă a bogăţiilor ţării şi a populaţiei . Autorităţile de ocupaţie au achiziţionat īntreaga producţie de cereale, toate produsele alimentare şi petrolifere . Numai pe căile ferate au fost scoase din ţară 1 768 552 de tone produse petrolifere , 1 400 000 de capete de bovine , 4 600 000 de ovine etc.

. La toate acestea se adaugă produse textile , piei ş.a.

Īn īntreprinderile industriale, are fuseseră militarizate , s-a introdus un adevărat regim de muncă forţată , iar ţăranii erau jefuiţi de cereale , vite , erau siliţi să lucreze pe moşii īn favoarea ocupanţilor ; īn timp ce populaţia primea , pe bază de cartelă , raţii de hrană cu totul neīndestulătoare , produsele jefuite erau transportate īn Germania . Īmpotriva populaţiei au fost folosite metode teroriste : multe sate şi oraşe au fost incendiate şi devastate , locuitorii au fost arestaţi şi , 3. după un simulacru de judecată , au fost deportaţi īn Germania, unii fiind executaţi .

Īn vara anului 1917 , īn cadrul planului general de ofensivă a Antantei , armatele romāne , refăcute şi īnzestrate cu aportul tehnic şi militar al Franţei şi Angliei , au pornit de pe frontul din Moldova , īmpreună cu armatele ruse , o contraofensivă puternică , menită să īmpiedice īncercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul romāno-rus , de a ocupa īntreaga Moldovă şi de a-şi croi drum spre Ucraina . Luptele din vara anului 1917 s-au īncheiat cu īnfrīngerea trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova . Principalul factor īn obţinerea acestei victorii i-a constituit vitejia soldaţilor romāni , care au luptat cu eroism , animaţi de dorinţa de a īmpiedica ocuparea īntregului teritoriu al ţării , de a-şi elibera căminele cotropite .

Romāniei i-a fost impus de către Puterile Centrale le 28 noiembrie / 9 decembrie 1917 un armistiţiu provizoriu . Găsindu-se cu armatele sale singură īn "triunghiul morţii" , īntrucīt de jur īmprejurul ţării care mai rămăsese liberă , īn Moldova , se aflau unităţi ale Puterilor Centrale , forţe armate deosebit de puternice şi fiind părăsită de aliaţii săi din Antantă , cu care īncheiase tratate , Romānia a fost pusă īn īmposibilitate să facă altceva decīt să trateze forţat cu inamicul şi să semneze le 20 februarie / 8 martie 1918 la Buftea un tratat preliminar de pace , care a stat la baza tratatului īnrobitor de la Buftea - Bucureşti din 24 aprilie / 7 mai 1918 , tratat imperialist , prin care nu numai că i se răpea īmportante teritorii şi i se nega independenţa , dar Germania , mai ales , tindea să facă din Romānia o colonie a sa . Se īncerca să se anuleze toate drepturile poporului romān incluse īn tratatele internaţionale de la 1393 şi pīnă la Congresul de la Berlin din 1878 .

Lucrările Congresului au fost conduse de patriotul romān Iancu Flondor , fost deputat romān īn parlamentul de la Viena . El a propus moţiunea prin care se hotăra : "Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei īn vechile ei hotare . cu regatul Romāniei" . Această moţiune a fost sprijinită de reprezentanţii Consiliilor minorităţilor naţionale din această provincie .

4. Īn ultimele luni ale anului 1918 cei peste 3 milioane de romāni din părţile Ardealului , Banatului , Crişanei şi Maramureşului , sub conducerea Consiliului Naţional Central Romān de la Arad , hotărăsc a ţine o mare adunare naţională cu caracter plebiscitar , constituat , la Alba Iulia , pe ziua de 1 decembrie 1918 . Adunarea de la Alba Iulia , ca semn al marelui act de reunire a ţărilor romāne , sub Mihai Viteazul , este bine pregătită .

Īn toate localităţile Transilvaniei , romānii se īntrunesc şi īşi aleg īmputerniciţii delegaţi pe care īi īnvestesc cu acte semnate de obştea satelor , pentru a se face clar şi hotărīt cunoscută tuturor dorinţa lor nestrămutată de a se uni cu ţara mumă . Īn acest fel le Alba Iulia , īn ziua de 1 decembrie 1918 , la marea adunare naţională constituantă sosesc 1 228 de delegaţi cu drept de vot deliberativ pe līngă o masă de peste 100 000 de romāni veniţi din toate colţurile Transilvaniei pentru a īntări actul de unire . De remarcat că din cei 1 228 de delegaţi , 150 erau reprezentanţi de drept ai muncitorimii romāne , iar din cei peste 100 000de participanţi , peste 10 000 o formau muncitorii , care au venit cu pancarde şi steaguri roşii de panglici tricolore , dovadă a īnaltului patriotism de care a fost animată dintotdeauna clasa noastră muncitoare .

Īn cadrul Marii Adunări Constituante de la 1 decembrie 1918 s-a adoptat istorica "Declaraţia de la Alba Iulia" . Astfel , prin lupta hotărītoare a īntregului nostru popor de pe ambele versante ale Carpaţilor s-a īnfăptuit dorinţa cea mai arzătoare milenară , pe care patrioţi īnflăcăraţi şi revoluţionari socialişti , grupaţi īn jurul revistei "Dacia Viitoare" din anul 1883 au ţinut-o mereu trează , aceea a refacerii Vechii Dacii aşa cum ea fu , căci istoria şi dreptul , ţărīna de douăzeci de ori seculară īn care sīnt īngropaţi strămoşii dau dreptul romānilor de a aspira la o Dacie Romānă .

Colt dreapta
Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta