A. Iniţiativa

(1) La zece ani după căderea "cortinei de fier" ţările din Europa Centrală şi de Sud-est se mai confruntă cu mari probleme economice şi sociale. Odată cu transformările economice care au loc atât în Uniunea Europeană cât şi în ţările în tranziţie, disparităţile regionale devin din ce în ce mai aparente.

(2) In acelaşi timp, actorii politici şi autorităţile din întregul spaţiu european devin din ce în ce mai conştienţi de necesitatea unei politici integrate de dezvoltare spaţială în Europa. Ca parte a eforturilor de aplicare a principiilor şi opţiunilor politice formulate în cele două documente de bază ale planificării spaţiale transnaţionale în Europa - "Principii pentru o Politică de Dezvoltare Spaţială în Europa" ("Documentul de la Leipzig") - şi "Perspective de Dezvoltare Spaţială în Europa" (ESDP), Uniunea Europeană a pus în practică Iniţiativa Comunitară INTERREG II. Aceasta urmăreşte promovarea cooperării în domeniul planificării spaţiale (amenajării teritoriale) la nivelul unor macro-regiuni ale Europei. Au fost elaborate mai multe programe INTERREG II.C, printre care şi unul pentru Spaţiul Central şi Sud-est-european, Adriatic şi Dunărean (acronim CADSES), iniţiat de către guvernele statelor membre ale UE - Austria, Germania, Grecia şi Italia. Dintre statele Europei Centrale şi de Sud-Est, Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, România, Slovacia, Slovenia şi Iugoslavia, precum şi părţi din Polonia şi Ucraina au fost inc
luse în acest program.

(3) O asemenea iniţiativă în acestă parte a Europei a reprezentat o provocare specială, deoarece nu au existat puternice tradiţii de cooperare, cel puţin nu în ultimele decenii. In multe ţări instrumentele şi instituţiile de dezvoltare şi planificare spaţială sunt încă în fază de formare. Iniţiativa de a elabora o perspectivă de dezvoltare spaţială comună - ca un prim pas spre o mai strânsă cooperare - nu a fost precedată de o decizie guvernamentală la nivel înalt, ci a urmat drumul invers "de jos în sus".
(4) Ideile de bază ale acestei cooperări au fost prezentate în octombrie 1997. Prima reuniune de lansare, la care au luat parte reprezentanţi ai tuturor ţărilor interesate, a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie 1998. In lunile care au urmat, participanţi din 11 ţări au căzut de acord asupra obiectivelor, structurii şi conţinutului acestui proces de cooperare. Acest document - denumit în continuare documentul VISION - este rezultatul tangilbil al acestui efort conjugat.

(5) Documentul VISION a fost elaborat de un Grup de Lucru internaţional, format din specialişti în amenajarea teritoriului din Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Serbia ca parte a Republicii Federative Iugoslavia. Sarcina coordonării şi-a asumat-o Biroul Federal pentru Construcţii şi Amenajarea Teritoriului din Germania. Activitatea Grupului de Lucru a fost însoţită şi îndrumată de un grup (panel) format din reprezentanţi oficiali ai statelor implicate şi sprijinită de un grup de experţi independenţi.

(6) Există state ale regiunii ale căror reprezentanţi, din diferite motive, n-au putut lua parte efectivă la elaborarea şi dialogul asupra documentului. Aceste state sunt Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Moldova, Ucraina şi Muntenegru. Participanţii la VISION PLANET n-au renunţat totuşi la obiectivul ambiţios de a include toate statele regiunii studiate în viitorul demers de cooperare transnaţională în domeniul dezvoltării spaţiale.

(7) Partenerii din cadrul VISION PLANET cooperează strâns cu un alt proiect INTERREG II C - CADSES. Este vorba de proiectul ESTIA, care se concentrează asupra tendinţelor de dezvoltare spaţială, perspectivele şi politicile din Europa de Sud-Est, cu accent asupra Greciei, Bulgariei şi României.

A. Documentul VISION

(8) După cum s-a menţionat, zona CADSES ridică probleme specifice în ceea ce priveşte cooperarea în dezvoltare spaţială. Ca urmare există diferenţe semnificative între documentul VISION şi alte "viziuni spaţiale" elaborate anterior. Aceste diferenţe în conţinut şi metodă rezultă în principal din compoziţia diferită a zonelor din spaţiul CADSES, precum şi din noile evoluţii care au avut loc de la elaborarea documentelor anterioare:

. Majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi Sud-Estică erau până recent aşa-zise state socialiste cu active preponderent naţionalizate sau colectivizate. Aceste state trec în această decadă printr-un proces foarte dificil de transformare care comportă -- dincolo de consecinţele politice, sociale şi economice inerente - şi binecunoscute - efecte teritoriale şi regionale cu bătaie lungă. Este absolut necesar să se analizeze acest proces de transformare spaţială cu impactul său complex şi să se tragă concluzii pentru cooperarea viitoare între autorităţile responsabile pentru politicile de amenajare teritorială în statele din zonă. Documentul VISION este primul document de dezvoltare spaţială transnaţională care tratează în mod cuprinzător problemele tranziţiei.
. Zona Central- şi Sud-Est-Europeană cuprinde şapte "ţări în proces de pre-aderare" în Uniunea Europeană. Cerinţele integrării au un impact complex şi profund asupra dezvoltării spaţiale care trebuie analizate şi evaluate cu atenţie.

(9) Documentul VISION este unul transnaţional. Termenul de "transnaţional" este folosit aici nu - sau nu numai - în sensul obişnuit de "teritoriu cuprinzând mai multe state". În interpretarea noastră, înseamnă următoarele:
. documentul VISION este interesat, în primul rând, de trăsăturile comune ale dezvoltării spaţiale şi de provocările comune ale politicilor de amenajare teritorială. Nu există capitole sau subcapitole dedicate câte unui stat individual;
. majoritatea ţărilor participante şi-au elaborat propriile concepte de dezvoltare spaţială. Intenţia autorilor documentului VISION nu este nici de a concura aceste documente naţionale, nici de a se amesteca în punerea lor în practică. Toate opţiunile politice şi recomandările pentru măsuri concrete sunt definite ca transnaţionale, referindu-se la teritoriul mai multor ţări. În acest sens, documentul VISION completează documentaţiile la nivel naţional, nu le înlocuieşte.

(10) Toţi partenerii care au contribuit la elaborarea documentului au fost conştienţi de faptul că această cooperare este încă într-o fază iniţială. Acest proiect nu a avut drept scop prezentarea ca rezultat a unui plan cuprinzător de acţiune pentru politicile de dezvoltare spaţială în zona CADSES. Tinând seama de heterogenitatea şi diversitatea zonei, conştientizarea sarcinilor şi posibilităţilor pentru o dezvoltare spaţială integrată trebuie să stea la baza oricărei iniţiative comune.

(11) Cu toate acestea, toţi participanţii au fost conştienţi de faptul că, o serie de decizii cu impact spaţial semnificativ trebuie luate acum sau în viitorul apropiat. Din această cauză, în paralel cu elaborarea unei baze de înţelegere reciprocă, este inevitabilă elaborarea unor propuneri şi opţiuni pentru punerea în aplicare a politicilor regionale, precum şi a unor politici sectoriale relevante.
(12) Opţiunile politice şi recomandările privind măsurile concrete prezentate în documentul VISION sunt general-orientative, ele neavând caracter obligatoriu. Cu cât este mai înalt nivelul autorităţilor şi cu cât este mai mare numărul ţărilor care sunt de acord şi sprijină obiectivele şi propunerile importante ale documentului, cu atât sunt mai multe şanse pentru luarea lor în consideraţie şi implementarea lor.

(13) Propunerile documentului se adresează:
- autorităţilor naţionale, pentru a le lua în considerare în elaborarea sau revizuirea conceptelor şi programelor de amenajare a teritoriului naţional şi în formularea politicilor sectoriale. Cu toate acestea, autorităţile naţionale nu sunt, sub nici o formă, constrânse de acest document, utilizarea sa şi calitatea în care va fi utilizată este întru totul la latitudinea autorităţilor naţionale;
- autorităţilor regionale şi locale, pentru a le furniza informaţii privind problemele şi condiţiile transnaţionale care influenţează elaborarea propriilor lor politici spaţiale şi sectoriale;
- Comisiei Europene şi altor instituţii ale Uniunii Europene, cu cererea de a le lua în considerare la formularea cadrului următoarei etape de programare pentru INTERREG III. şi la implementarea instrumentelor de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD;
- instituţiilor de finanţare şi investitorilor internaţionali, ca informare orientativă cu privire la perspectivele şi strategiile teritoriale din regiune;
- organizaţiilor non-guvernamentale care au ca obiect de activitate sau sunt interesate de elemente de amenajare a teritoriului, în principal la nivel regional sau local;
- şi în final, comunităţii profesionale a specialiştilor în amenajarea teritoriului, elaboratorilor politicilor regionale şi cercetătorilor regionali, pentru a contribui la o mai bună înţelegere a problemelor din zonă.

(14) VISION PLANET a fost iniţiat de trei state membre ale UE, Austria, Germania şi Italia. Proiectul pune accentul, totuşi, nu pe aceste state, ci pe evoluţia din statele ne-membre ale UE din regiunea CADSES, pe relaţiile dintre ele şi pe relaţiile lor cu cele trei state membre. Explicaţia acestei "asimetrii" este evidentă: există numeroase alte instituţii, instrumente financiare şi documente (printre care şi ESDP) care slujesc cauza cooperă ;rii şi care conţin opţiuni de politici teritoriale pentru ţările membre ale UE. Principala funcţiune a proiectului VISION PLANET pentru ţările membre UE este aceea de a prezenta o imagine a ce se întâmplă "în afară", dincolo de frontierele Uniunii Europene şi să întărească cooperarea cu ţările ne-membre în domeniul planificării spaţiale. Acesta este şi cazul proiectului ESTIA în ceea ce priveşte relaţia statelor ne- membre ale UE cu Grecia.

(15) Documentul VISION constă din două părţi principale:
. "OpţiunilePolitice" (prezentul document) care conţine principalele obiective şi opţiuni politice pentru cooperarea în domeniul planificării spaţiale (amenajării teritoriale) în regiunea CADSES, precum şi recomandări de măsuri propuse de colectivul de elaborare şi asupra cărora urmează să cadă de acord reprezentanţii oficiali ai ţărilor participante;
. "Raportul de Bază" - care conţine principalele concluzii şi rezultate ale procesului comun de elaborare şi care fundamentează şi explicitează obiectivele şi măsurile descrise în documentul "politic".
Din definiţiile de mai sus, rezultă că cele două părţi - deşi armonizate şi complementare prin conţinut - servesc unor scopuri diferite, pe care ar trebui să le îndeplinească chiar tratate separat.

C. Spaţiul VISION

(16) Teritoriul cuprins în zona CADSES (denumit în continuare zona VISION) are o suprafaţă de 1.618.000 km2, şi o populaţie de 197 milioane. Acesta reprezintă 7% din teritoriul Europei (23,4 % dacă nu luăm în calcul Rusia) şi 26,5 % din populaţia continentului. Se întinde pe teritoriul a 18 ţări europene, 13 cu tot teritoriul lor (Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Macedonia, Moldova, România, Slovacia, Slovenia, Iugoslavia) şi cinci cu părţi din teritoriul lor (Austria, Germania, Italia, Polonia şi Ukraina).

(17) Spaţiul este caracterizat, pe de o parte, de diferenţe mari din punct de vedere al situaţiei sociale, economice şi geografice:
- Nivelul dezvoltării economice este foarte diferit în cadrul regiunii. Spaţiul VISION cuprinde unele din cele mai dezvoltate regiuni ale Europei (Viena, Baden Wurttenberg, Bavaria, Emilia-Romagna), dar regăsim şi regiuni mai slab dezvoltate (Kosovo, Albania, Macedonia). Diferenţele sunt enorme chiar în zona estică VISION1 .
- Structura economică şi a forţei de muncă este, de asemenea, foarte diferită. În unele ţări estice VISION, procentul populaţiei ocupate în agricultură este la un nivel redus, comparabil celui din Bavaria, Italia şi Austria (între 4 şi 7 %), dar în alte ţări este mult mai înalt (între 25 şi 40 %), şi chiar în creştere în ultimii ani.
- Acelaşi lucru se poate spune şi despre datele demografice. ćările cu cea mai mare rată a natalităţii (Albania, Macedonia), dar şi cu cea mai mică (Italia, Germania) se găsesc în spaţiul VISION. De asemenea, regăsim ţările europene cu cea mai mare mortalitate (Ungaria), precum şi cele cu cea mai mică mortalitate (Albania, Macedonia). ďn consecinţă, există diferenţe extreme în migraţia naturală netă a populaţiei.

(18) În pofida diferenţierii extreme, există totuşi trăsături comune importante care reclamă un efort colectiv pentru a modela viitorul amenajării teritoriale în regiune:
- Una este istoria zbuciumată a secolului 20 de care au avut parte toate ţările din regiune. Pentru a menţiona doar o trăsătură a acestei istorii: lungimea totală a graniţelor terestre din zonă este de 16.000 km. Din acestea, există doar 420 km unde nu s-a modificat nici linia frontierei şi nici denumirile statelor învecinate în timpul secolului 20: aceasta este o parte (nu toată) din frontiera dunăreană între România şi Bulgaria. Mai mult de 95 % din graniţele zonei VISION au fost modificate în acest secol, unele chiar de mai multe ori.
- Cu toate că unele ţări VISION aparţin zonei Mediteranei, mare parte din regiunea VISION poate fi privită ca fiind mai degrabă continentală. 6 din cele 17 ţări participante au numai graniţe terestre şi majoritatea celorlalte dispun de coaste maritime relativ scurte. În timp ce în Uniunea Europeană 84 % din totalul frontierelor sunt linii de coastă, indicatorul corespunzător zonei VISION este de 31 %. Lungimea graniţelor terestre în regiunea VISION este mai mare decât în toată Uniunea Europeană.
- 15 din cele 17 state VISION (inclusiv Germania de Est) au trăit, preţ de aproape o jumătate de secol, într-un sistem în care capacităţile productive erau naţionalizate sau colectivizate, economia era planificată de la "centru" şi hegemonia unui singur partid a marcat toate instituţiile politice, judiciare, culturale, sociale şi de învăţământ. Uniunea Sovietică a făcut eforturi, deşi fără un succes deplin, să impună aceleaşi structuri şi instituţii (ale sale proprii) acestor state. În consecinţă, situaţia de pornire pentru toate ţările confruntate cu tranziţia era cel puţin similară, ceea ce a permis formularea unor elemente ale unei strategii comune de amenajare a teritoriului. Cu toate acestea, traseul evolutiv al ţărilor a fost, în ciuda moştenirii comune, sensibil diferit în ultimul deceniu.
- Un element de coeziune internă este reţeaua relaţiilor intensive economice şi comerciale în interiorul zonei. În ciuda apartenenţei la blocuri economice diferite pe o perioadă atât de lungă, relaţiile economice între cele două jumătăţi ale zonei VISION n-au încetat niciodată, şi au crescut în intensitate foarte curând după schimbarea politică. În zilele noastre, cota comerţului intern în cadrul zonei VISION depăşeşte 50 % în 12 din cele 17 ţări VISION. Chiar în ţările în care nu se regăseşte aceeaşi situaţie la nivel naţional (Germania, Italia, Ukraina), regiunile participante la legături mult mai intensive cu zona VISION.
- ďn fine, dar nu în ultimul rând, toate ţările din regiunea VISION doresc să facă parte din procesul de integrare europeană. Stadiile în care se află ţările sunt - până acum - diferite, unele sunt deja membre ale UE, unele sunt în curs de aderare, altele nu au atins încă acest statut. Totuşi, intenţia este aceeaşi peste tot. Cooperarea în domeniul amenajării teritoriului poate şi trebuie să fie un pas important în acest proces de integrare.

(19) Luând în considerare diferenţele şi asemănările în cadrul spaţiului VISION, Grupul de Lucru a identificat 6 regiuni mari pentru a aborda mai direct problemele specifice ale dezvoltării spaţiale. Trei dintre aceste regiuni sunt situate în zone europene cu importante resurse de apă şi care trebuie tratate, fiecare în parte, ca o singură regiune din punct de vedere economic, turistic, al dezvoltării transporturilor, al mediului, precum şi din punct de vedere ecologic şi al moştenirii culturale (regiunea Adriatică, a Mării Negre şi a Dunării). Celelalte trei zone se confruntă cu provocări de dezvoltare specifice, a căror soluţionare este vitală nu numai pentru respectivele regiuni, dar şi pentru întregul continent. Aceste zone sunt: în primul rând zonele situate la graniţa actuală a UE, unde impacturile şi provocările deschiderii şi lărgirii se fac simţite mai direct; în al doilea rând zona de referinţă şi impact a Pactului de Stabilitate pentru Europa de sud-est: în al treilea rând, Regiunea Carpatică, punând serioase probleme economice, sociale şi de transport în Europa Centrală. Aceste regiuni, de regulă, nu urmăresc graniţele de stat. Ele cuprind zone din mai multe ţări care se suprapun, astfel că o anumite arie aparţine uneia sau mai multor regiuni. Există, desigur, în zona CADSES, alte arii - mai mici - de cooperare transnaţională şi transfrontalieră. Aceste arii nu pot şi nu trebuie să fie prescrise în cadrul proiectului VISION PLANET. In ceea ce priveşte relaţiile transfrontaliere, proiectul şi documentul urmăresc mai degrabă facilitarea cooperării între actorii naţionali, regionali şi locali, prin identificarea criteriilor şi temelor posibile pentru aceste zone de cooperare.