Romanizarea reprezinta procesul istoric prin care un popor cucerit de romani invata limba Latina si preia obiceiurile si cultura romana . Pentru ca un popor sa fie romanizat sunt necesare mai multe conditii precum cucerirea Daciei de catre romani si integrarea geto-dacilor in lumea romana . In acest fel dacii au invatat latina populara iar pe teritoriile provinciei romane Dacia au fost aduse legiuni romane .

La terminarea stagiului military veteranii primeau cetatenie romana , un lot de pamant si o suma de bani , acestia intemeiau pe teritoriul Daciei familii mixte si ramaneau acolo. Provincia romana era condusa dupa modelul roman , colonisti erau adusi pe teritoriul roman sa colonizeze Dacia .Pe teritoriul Daciei s-au construit orase dupa model roman : Apulum , Napoca, Drobeta , Noviodumum .

Ca religie exista sincretismul religios iar in anul 313 in timpul cand Constantin Cel Mare era la conducere este ridacat crestinismul la rang de stat de catre acesta fara a interzice celelalte culte pagane . La Histria sec IV intalnim o inscriptzie despre un Decebalus crestinat si ca prima Basilica crestina se afla la Niculitel. Crestinismul s-a raspandit in Dacia latina,unele dintre cuvintele latine sunt : basilica=biserica , domine-deus = Dumnezeu , cristiamus=crestini , domenica = Duminica , crux = cruce , augetus= inger.

Poporul roman si limba romana s-a format intr-un process istoric de lunga durata care reprezinta etnogeneza. Etnogeneza (din greacă, etnos înseamnă "popor", genesis - "naştere") Etnogeneza reprezinta procesul istoric complex si de lunga durata de formare a poporului roman si a limbii romane . Limba romana este formata dintrun substrat dacic in ansamblul său, acest fond de cuvinte - substantive, adjective, verbe, adverbe - denumesc o mare diversitate de obiecte, stări, fapte acţiuni, fenomene.

Aceşti termeni privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc (buză, ceafă, grumaz, guşă), cu familia (copil, prunc, zestre), cu locuinţa (vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole şi piscicole (mazăre, ţarină, baci, mânz, strungă, ţarc, urdă, butuc, curpen, strugure, baltă, gard), cu mediul fizic (măgură, mal). Slavii au influentat într-o anumită măsură etnogeneza românilor, alcătuind adstratul (sau suprastratul) procesului de desăvârşire în constituirea neamului românesc (secolele VI-IX). Slavii, fiind agricultori şi crescători de animale sedentari, au convieţuit mai îndelungat cu autohtonii, lăsând în limba română cuvinte de origine slavă (plug, prieten, drag, iubire etc.

), care denotă multiple contacte umane.