Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
RĂZBOIUL- act de rupere a relaţiilor diplomatice
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Convenţia de la Viena din 1961 nu prevede o asemenea cauză pentru că războiul este interzis. Sunt două etape īn război:
1. starea de război ce precede declanşarea operaţiunilor respective, se pot rupe relaţiile diplomatice, de obicei se suspendă
2. acţiuni de război, se rup relaţiile diplomatice( declararea războiului)
Efectele:
- duce la ruperea relaţiilor diplomatice īntre beligeranţi
- nu duce la ruperea relaţiilor diplomatice
- are loc aşa numitul efect al dominoului
- războiul poate avea şi efecte indirecte asupra terţilor
Ruperea relaţiilor diplomatice ca o atitudine colectivă vis -a - vis de comportamentul unui stat sau a unor state sau cānd este cerută de o organizaţie internaţională. Exemplu: Organizaţia Unităţii Africane şi ONU au recomandat statelor să rupă relaţiile cu Republica Africană; OSA a recomandat relaţiilor diplomatice cu Cuba.


SUSPENDAREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE

Īntreruperea temporară apare atunci cānd:
- există lovituri de stat
- schimbarea formei de guvernămānt a statului respectiv
Efecte:
- īnchiderea misiunii
- retragerea diplomaţilor īn statul acreditant, dar statul acreditar este obligat conform Convenţiei de la Viena 1961 să asigure inviolabilitatea sediului, arhivei, etc.


MISIUNILE DIPLOMATICE


Organ de stat cu caracter permanent investit īntr-un stat sau pe lāngă o organizaţie internaţională īn vederea menţinerii relaţiilor diplomatice dintre acestea.
Sunt de două categorii: temporare - au existat pānă ī




n sec. XV şi permanente - apărute īn sec. XV iar astăzi sunt īn diverse locuri la diferite nivele- diplomaţii ad-hoc. Misiunile diplomatice permanente pot fi de tip clasic şi de tip nou.
Misiunile diplomatice de tip clasic:
- ambasada - de rangul cel mai īnalt
- legaţia - intermunciatura
- munciatura īn relaţiile Vaticanului cu celelalte state
- īnaltele comisariate - īn relaţiile din cadrul Commonwalthn-ului
- īnaltele reprezentanţe - īn relaţiile dintre statele din comunitatea franco-africane.
Misiunile diplomatice de tip nou:
- misiunile statelor pe l4āngă organizaţiile internaţionale
- misiunile organizaţiilor internaţionale de pe lāngă misiunile statelor.

Elemente care caracterizează misiunile diplomatice
a) structura
b) sediul

a) Structura misiunilor diplomatice
Īn practica diplomatica,misiunile diplomatice ale statelor din punct de vedere al structurii au dimensiuni diferite: amplă şi redusă.
O serie de elemente determină structura misiunilor diplomatice:
- funcţiile misiunii
- mărimea, volumul relaţiilor dintre cele două state şi de interesul celor două ţări
- importanţa pe care statul acreditant o dă relaţia cu statul acreditar
- anvergura pe plan internaţional a statului acreditar.
Īn practică denumirea compartimentelor diferă: birouri, secţii.
Structura:
1. Primul compartiment este cancelaria condusă de Comitetul misiunii diplomatice - laboratorul administrativ coordonată de un diplomat de rang II - consilier
2. Biroul ( secţia) cel mai important este Biroul Politic unde se iau deciziile politice şi atitudinile politice īn numele statului acreditant. Este condus de şeful misiunii diplomatice.
3. Biroul comercial şi economic - are funcţii foarte importante: de informare, de asistenţă( consultanţă) pentru cetăţenii săi,de prospectare, de promovare a comerţului, a relaţiilor economice şi comerciale.
4. Biroul cultural - are menirea de a aduce viaţa spirituală a statului acreditant īn statul acreditar
5. Biroul de presă - informează de ceea ce se zice sau ce se face īn statul acreditant.
6. Biroul consular - acolo unde nu sunt relaţii consulare īntre statele respective. Aceste compartimente determină specializarea strictă a personalului.
7. Biroul ataşaţilor militari - īn raport de relaţiile militare īntre cele două state ( ofiţeri de stat major)



/>
Īnfiinţarea misiunilor diplomatice

Convenţia de la Viena din 1961- se īnfiinţează de toate entităţile. Se presupune existenţa unor premise, a unor condiţii prealabile:
- să existe relaţii diplomatice
- să existe un acord de voinţă privind schimbul de misiuni diplomatice
- să aibă (statele) personalitate juridică şi au această calitate statele,organizaţiile internaţionale, naţiunile şi popoarele īntr-un anumit stadiu al evoluţiei lor, beligeranţii şi insurgenţii, Vaticanul , şi prin tradiţie unele ordine religioase.
Recunoaşterea precede actul de īnfiinţare a misiunilor diplomatice ( nerecunoaşterea atrage īntreruperea relaţiilor diplomatice). Fiecare stat are un drept de legaţie ce poate fi:
- activ = de a trimite reprezentant īn alt stat
- pasiv = de a primi
Acest drept aparţine tuturor entităţilor ce au calitatea de subiect de drept internaţional.


Transformarea misiunilor diplomatice

- schimbarea rangului de la legaţie la ambasadă
- se pot transforma dintr-o misiune diplomatică de rang inferior ( legaţie) īntr-una de rang superior( ambasadă) pe baza acordului dintre cele două state interesate.
Cauze:
- dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state
- dorinţa de a sublinia caracterul cordial dintre cele două ţări
- apartenenţa la o alianţă unilaterală presupune transformarea misiunilor diplomatice dintre statele membre.
Transformarea ( Convenţia de la Viena şi practica internaţională) se face prin acord expres şi reciprocă. Schimbarea rangului misiunilor diplomatice nu determină schimbarea clasei agenţilor diplomatici.


Suspendarea misiunilor diplomatice
- nu este rezultatul principiului reciprocităţii
- cauzele sunt diferite şi ţin de context
- este un act temporar

Īncetarea misiunilor diplomatice

- īntreruperea completă a funcţiilor misiunilor diplomatice
- poate rezulta fie din actul unilateral al statului, fie ruperii relaţiilor diplomatice, fie dispariţiei unui stat ca subiect de drept internaţional, schimbarea formei de guvernămānt
- este o decizie politică a statului acreditar şi ea se manifestă prin expulzarea tuturor reprezentanţilor diplomatici, respectiv chemarea tuturor reprezentanţilor diplomatici de către statul acreditant






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite