Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Traumatisme mecanice
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
b5u22ut

Leziuni traumatice ale muschilor si tendoanelor
-traumatisme :
- inchise :
-contuzii, compresiuni
-tipuri de leziuni: o rupturi de tendoane, musculare-> partiale, complete (totale) o hematoame in muschi, infiltrate sanguine difuze in musculatura care diseca fasciculele musculare; sangele poate difuza-> migreaza la distanta de-a lungul tecilor si tendoanelor o leziuni grave=> sindrom de strivire= forma grava (distructii extinse de masa musculara)-> poate duce la moarte prin soc traumatic sau IRA datorita obstructiei tubilor uriniferi de catre mioglobina rezultata din musculatura distrusa
-consecinte: o cicatrici musculare (proliferarea tesutului conjunctiv)-> tulburari functionale-> invaliditate posttraumatica
- deschise : o plagi prin actiunea obiectelor taietoare, despicatoare o leziuni : sectiuni partiale/complete a muschilor/tendoanelor + usu.hemoragii importante datorita vascularizatiei bogate a muschilor

Leziuni traumatice ale nervilor periferici
- traumatisme : o inchise o deschise
- dupa mecanismul leziunii : o leziuni directe-> se produc datorita actiunii nemijlocite a agentului traumatic :
• traumatism inchis= compresiunea nervului intre un corp dur si un plan osos subiacent
• traumatism deschis (arme albe sau de foc)= sectiuni complete sau partiale ale nervilor o leziuni indirecte (secundare):
• ischemie-> leziunea vaselor care nutresc nervii
• fragmente osoase-> in fracturile cu deplasare
- clinic : o tulburari motorii, senzitive, vegetative, trofice o in functie de momentul aparitiei=> tulburari:
• imediate
• in doi timpi-> exista un interval liber variabil (ore, zile); se formeaza un hematom in partile moi care creste si comprima un nerv adiacent
• tardive (luni, ani)= modificari posttraumatice tardive cu efect compresiv (ex: calus vicios exuberant, hematom organizat conjunctiv)





Leziuni traumatice ale vaselor de sange
- traumatisme inchise, deschise
- aspectul lezional depinde de agentul mecanic
- contuzii=> rupturi, zdrobiri vasculare,leziuni traumatice ale intimei vaselor
- obiecte taietoare,intepatoare,despicatoare=> sectionarea vaselor completa / incompleta
- arme de foc=> rupturi ale vaselor
- consecinta=> hemoragie externa, interna-> arteriala, venoasa
- hemoragii interne= sangele se poate acumula in tesuturi si organe-> apar hematoame, sau in cavitati preformate (pericard, pleura,peritoneu)
- gravitate depinde de tipul (artera / vena), calibrul, aspectul lezional (al vaselor)
- complicatii :
- embolia gazoasa->esp.leziuni ale venelor jugulare
- tromboze (leziuni ale intimei vasculare), tromboflebite
- anevrisme posttraumatice
- anevrisme disecante (ruptura transversala a intimei vaselor)
- fistule arterio-venoase (leziune concomitenta a venei si arterei)->-afluxului in teritoriul distal leziunii
- moartea survine fie datorita unei hemoragii masive (rapid) (vase mari), fie datorita socului hemoragic (cateva ore) (vase mici)

Leziuni traumatice ale organelor interne
- pot duce la moarte prin : o leziunea directa a unor organe vitale (inima, creier, plaman) o leziunea indirecta a organelor parenchimatoase (hemoragie interna) sau complicatii septice (organe tubulare de ex. intestin=> peritonita)
- aspectul leziunii depinde de agentul traumatic; o obiecte intepatoare=> leziuni limitate o arme de foc-> leziuni limitate dar grave, tip transfixiant o contuzii-> rupturi viscerale (compresie puternica intre doua planuri dure) :
- organe parenchimatoase :
• proiectarea-> in accidente de circulatie
• precipitarea-> cadere de la inaltime
• lovire directa puternica
-se produc in functie de intensitatea traumatismului:
- fisuri capsulare
- rupturi superficiale
- rupturi capsulo-subcapsulare
- rupturi profunde
- rupturi multiple-> explozie de organ
- organe cavitare :
• se rup mai greu
• cu cat sunt mai pline, ca atat se rup mai usor
- rupturile organelor se pot produce in traumatisme de intensitate scazuta daca exista un fond patologic (ex: steatoza hepatica, splina marita)

Leziuni traumatice osteo-articulare
- entorse= leziune traumatica caracterizata prin distensii capsulo-ligamentare ale unei articulatii o clinic: durere, impotenta functionala relativa, tumefactie, echimoza a articulatiei interesate o sub 20 de zile de ingrijiri medicale usu.
- luxatii= modificarea raportului anatomic normal a articulatiei o complete (suprafetele articulare nu mai pastreaza nici un contact) sau incomplete (subluxatii-> suprafetele raman partial in contact) o mecanism :
- tractiunea puternica a unui membru
- torsiune
- actiune de lateralizare asupra apofizei unui os o dg.= examen clinic+Rx=importanta medico-legala o timp de ingrijire medicala= 25-30 de zile in caz de luxatii simple;- in caz de complicatii o luxatii :
- cu fracturi intraarticulare
- cu smulgeri partiale esp.de apofize
- recidivante-> datorita refacerii incomplete dupa prima luxatie mecanica cu laxitate ligamentara;apar la traumatisme minore
- fracturi= intreruperea continuitatii unui os sub actiunea unui agent traumatic o clasificare ;
- dupa mecanismul de producere :
• directe= apar in zona de impact, se pot produce prin indoirea osului sau zdrobirea intre doua planuri dure
• indirecte= se produc la distanta de zona de impact
-se pot realiza prin :
- flexie-> comprimarea axiala a ambelor extremitati ale osului sau indoirea unei epifize->fracturi ce intereseaza diafiza
- rasucire-> fractura spiroida
- smulgere (tractiune)->fractura partiala (parcelara)
- ale oaselor lungi :
- epifizare
- diafizare
- epifizo-diafizare
- intraarticulare
- dupa aspect morfologic: o fracturi incomplete : fisuri, fracturi partiale, smulgeri periostale,rupturi trabeculare, infundarea unei tablii o fracturi complete :simple,multiple, cominutive, orificiale cu sau fara deplasare
- dupa integritatea tegumentelor supraiacent =>fracturi inchise/deschise (lezarea partilor moi) ->actiune directa a agentului traumatic, capete osoase deplasate. o evolutia morfologica a fracturilor= importanta medico-legala :
- ziua 4-7-> se formeaza calus fibrino proteic
- ziua 7-14-> calus fibros (conjunctiv)
- ziua 15-20-> calus osos primitiv
- calus definitiv-> interval variabil de timp care depinde de :
- aspectul fracturii
- reactivitatea individului
- varsta o complicatii:
- imediate :
• locale: o interpunerea de parti moi intre fragmentele osoase o aparitia de vase, nervi intre fragmente->leziuni vasculare / nervoase o hemartroza->fracturi cu deschidere intraarticulara o infectie locala
• generale: o soc traumatic->fracturi multiple o embolie grasa pulomnara si cerebrala (esp.fractura de femur si bazin)

- tardive :
• locale : o intarzierea formarii calusului o calus vicios (exuberant)->poate genera tulburari neurologice tardive o pseudartroza posttraumatica->esp.pe oase / zone de os cu vascularizatie proasta o artrite, anchiloze posttraumatice o osteoporoza o tulburari trofice
• generale : o osteomielita cronica supurata o bronhopneumonii,escare superficiale (datorita imobilizarilor prelungite) o stari septicopiemice / septicemii o expertiza medico-legala:
- stabilirea diagnosticului de fractura : clinic, Rx->obligatoriu
- aprecierea datei producerii fracturii->aspectul Rx
- stabilirea mecanismelor de producere (in functie de aspectul fracturii)
-fractura cominutiva->strivire
-fractura spiroida->rasucirea unei extremitati
- precizarea timpului de ingrijiri medicale= perioada de consolidare (perioada de imobilizare in aparatul gipsat)+ timpul de recuperare functionala
- precizarea sechelelor morfofunctionale

Tipuri de traumatisme (Traumatologie topografica)
1. TCC :
-med. clinician-> orice lovire a extremitatii cefalice chiar daca se limiteaza la partile moi



-med. legist-> adauga si leziunile osoase sau modificarile neurologice obiective, nu se iau in considerare acuzele subiective;prezenta unor leziuni primare la nivelul scalpului nu face parte din TCC
-traumatism deschis:
-medic clinician-> orice plaga a scalpului
-medic legist->discontinuitate anatomica cu prezenta de leziuni externe cu solutie de continuitate,leziuni craniene si uneori chiar leziuni meningo-cerebrale
->orice leziune de baza de craniu exteriorizata prin : otoragie, epistaxis, scurgere de LCR
-mecanisme:
-activ->acceleratie
-pasiv->deceleratie (se vad leziunile de contralovitura)
-compresiune bilaterala
-suflu de explozie->actiune indirecta:
-imprima o miscare brusca de extensie/flexie a capului
-creste brusc aportul in circulatia venoasa

2. Leziuni ale scalpului: o sunt particulare datorita vascularizatiei, sprijin pe plan osos relativ sferic o sunt :
- fara solutie de continuitate :
• echimoza (greu de studiat datorita parului pe persoanele in viata); la cadavru se studiaza usor infiltratul sanguin dupa scalpare; infiltratul poate interesa toate structurile scalpului sau doar o parte, suprafata lor e mai mare decat zona de impact datorita difuziunii; ele pot conflua in traumatisme repetate esp.pe o zona limitata a scalpului ; in cazul compresiunii bilaterale sau lovirii capului sprijinit=> infiltrate cu caracter bipolar
• hematom->se instaleaza foarte repede;initial ajunge la dimensiuni mari iar ulterior volumul se reduce datorita difuziei rapide a sangelui
- cu solutie de continuitate:
• escoriatii->rare datorita protectiei realizate de par
• plagi contuze-> seamana cu cele taiate; ex. cu lupa -> fine neregularitati intre marginile plagii
• plagi taiate, prin impuscare,plagi despicate
• scalpare partiala-> tractiune puternica a parului (accidente de munca, rutiere->tarare)

3. Fracturi craniene
- directe :
- se produc in zona de impact
- frecvent bolta craniana
- aspectul si intinderea fracturii depind de suprafata agentului traumatic, intensitatea traumatismului si localizarea traumatismului
- daca agentul actioneaza :
- intr-o zona cu curbura mai mica->fracturi liniare ce iradiaza din zona de aplicare a fortei->fractura asemanatoare cu spitele de roata = fracturi meridionale/prin indoire
- intr-o zona cu curbura mai accentuata->fracturi circulare in jurul zonei de aplicare a fortei => fractura prin curbare = ecuatoriale
- daca suprafata de actiune :
- < 4cm2 -> fractura care poate reproduce suprafata de impact a agentului traumatic
- 4-16 cm2 -> fracturi multieschiloase (cominutive),frecvent cu infundare,nu reproduc particularitatile agentului trauamtic
- >16 cm2 ->fracturi liniare
- fractura de baza de craniu <= agentul loveste direct baza (ex. impuscare prin gura,prin masivul facial)
- clasificare:
- liniare :
- cele mai frecvente
- caracterul vital rezulta din prezenta infiltratului sanguin intre marginile osoase fracturate
- rectilinii, curbe, linii frante, circulare, ramificate
- unice/multiple
1. un singur impact=> din aria de impact pleaca mai multe linii de fractura
2. lovituri repetate=> se poate stabili cronologia-> o fractura care se opreste intr-o alta linie de fractura este a II-a
- cominutive:
- intretaierea unor multiple linii de fractura cu aspect ecuatorial / meridional=> delimitarea mai multor bucati de os = eschile=> fractura in panza de paianjen
- pot fi denivelate=infundare/nedenivelate
-denivelarea > 1-1.5 cm determina usu.leziuni traumatice meningo-cerebrale
- dehiscente:
- cand exista un spatiu liber intre doua fragmente
- aspecte:
- asemanator cu terasa-> unul din fragmentele osoase denivelat
- ambele fragmente sunt infundate-> realizeaza un povarnis asemanator cu un jgheab
- produse prin traumatisme cu instrumente cu suprafata mica (< 4cm2): topor, sapa;aspectul morfologic permite identificarea agentului traumatic
- orificiale :
- se produc prin patrunderea intracraniana a unor agenti traumatici propulsati cu energie mare (schije, proiectile)
- forma rotunda (patrundere perpendiculara), ovalara (patrundere oblica), margini neregulate
- pot aparea iradieri
- aspectul vazut pe sectiune e caracteristic (se poate stabili directia de tragere)-> aspect de trunchi de con cu baza mica orientata in directia din care vine proiectilul
- aschiere:
- cu obiecte ascutite-> se detaseaza o parte din tablia externa +/- diploe
- agentul traumatic actioneaza tangential
- apar usu.in zonele de curbura accentuata a cutiei craniene
- disjunctia suturilor-> in faza de calcifiere a suturilor
-cel mai frecvent la nivelul suturii coronare,apoi pe sutura sagitala,rar pe sutura lambdoida
-marginile suturii devin dehiscente,infiltrate cu sange
-usu.fracturi de calota care in drumul lor intalnesc o sutura->dehiscenta
- fractura progresiva a copilului:
- la copil mic cu TCC soldat cu fractura liniara de bolta craniana apoi prin HIC-> fractura progresiva dehiscenta-> hernierea durei uneori chiar a creierului acoperit de meninge
- explozia craniana:
- in traumatisme compresive : strivire sub roti, precipitare de la inaltime mare, impuscare de la distanta mica, lovire puternica a capului sprijinit de un plan dur
- craniul: neregulat deformat, se percep la palpare eschile, creierul poate hernia sau poate lipsi, scalpul se poate indeparta
-gravitate foarte mare->moarte fulgeratoare
- mediate prin contralovitura
- frecvent de baza de craniu
- apar la distanta de aria de impact prin transmiterea fortei traumatice, prin
- rahis :
- precipitari in ax vertical cu impact pe segmentele inferioare (picioare, genunchi,ischioane), pe segmentele superioare (vertex)
- fractura de baza de craniu in jurul gaurii occipitale + telescoparea intracraniana a coloanei vertebrale cervicale -> moare prin leziunea trunchiului cerebral (sectionarea bulbului)



- in caz de impact pe vertex->fractura are diametrul mai mare,frecvent asociaza fractura clivusului
- prin mandibula :
- traumatismele regiunii mentoniere=> fractura de baza de craniu situata in etajul mijlociu = cavitate glenoida a articulatiei temporo-mandibulare-> nu se produc daca se fractureaza oasele care transmit forta traumatica
- indirecte : de calota/ baza de craniu, iradiate / izolate de tip particular (disjunctia suturilor, explozie craniana), fracturi contralaterale -> apar la distanta de zona de impact
- fracturi iradiate :
- iradierea fracturii de calota spre baza craniului
- iradierea se orienteaza in axul de transmitere a fortei traumatice
- in functie de zona in care se afla dehiscenta maxima a fracturii se apreciaza mecanismul de producere :
- lovire cu corpuri dure = dehiscenta maxima e apropiata de aria de impact
- compresiune = apare o fractura cu traiect meridional, traverseaza baza, are dehiscenta maxima la ½ distanta;aspect asemanator cu lovirea puternica cu capul sprijinit
- fracturi izolate :
- apare in lipsa unei fracturi de calota craniana
- daca impactul s-a produs intr-o zona cu rezistenta mare care nu se fractureaza dar transmite la o zona cu rezistenta mai mica forta agentului traumatic
- impact pe arcada-> spranceana,plafon orbitar
- impact pe protuberanta occipitala externa->fracturi in etajul posterior
- fractura contralaterala =in aria diametral opusa zonei de impact ( ex. traumatismul protuberantei occipitale externe cu modificarea bazei craniului=> fractura in zona orbitei)
-

4. Leziuni meningo-cerebrale :
-specifice : contuzia,dilacerarea cerebrala
-nespecifice : edem cerebral posttraumatic, revarsate sanguine intracraniene (subdurale / subarahnoidiene / intracerebral / intraventricular
-leziuni finale (sechelare) : cicatrice meningo-cerebrala, scleroza atrofica a substantei albe a) contuzia cerebrala-> leziune specific posttraumatica :
- localizata= cortico-subcorticala
- la suprafata creierului interesand una sau mai multe circumvolutiuni cerebrale
- macroscopic-> pe sectiune forma relativ triunghiulara interesand substanta cenusie corticala +substanta alba subiacenta ( baza la suprafata, varful in profunzime); focare hemoragice cu tendinta la confluare (frecvent focar hemoragic central inconjurat de focare satelite)
- microscopic-> revarsate sanguine perivasculare cu alterari neuronale secundare : picnoza, vacuoliza,picroliza,pana la necroze neuronale produse prin compresiune
- leziunile mici usu.se resorb
- leziunile extinse au gravitate mare->mortalitate -;in caz de supravietuire->cicatrice gliala
- leziuni vechi : brune macroscopic, microscopic apar celule cu lipoizi si pigment hematic in timp=> cicatrice gliala
- apare atat in aria de lovitura cat si in aria de contralovitura,adeseori in dezacceleratie
- difuza= hemoragii punctiforme raspandite in substanta cenusie si alba in jurul nucleilor bazali si ariile periventriculare
- clinic:
- contuzie minora:
- pierderea starii de constienta de scurta durata (minute)
- semnele neurologice pot lipsi
- LCR usor hemoragic;usu.revenirea este completa
- contuzie medie :
- pierderea starii de constienta de durata mai mare (usu.cateva ore)
- revenire lenta
- apar modificari neurologice obiective
- LCR hemoragic
- apar sechele neurologice uneori

- contuzie grava :
- coma profunda-> moarte
- sechele neurologice->cazurile rare de supravietuire b) dilacerarea cerebrala = distrugerea tesuturilor nervoase usu.in focarul de lovire;foarte rar expresia a contraloviturii
- foarte grava,mortalitate - mecanism :
- direct : actiune directa a agentului traumatic (instrumente despicatoare, proiectile), eschile osoase infundate
- secundar : confluarea zonelor de contuzie cerebrala->aparitia zonelor de dilacerare in focarul de contralovitura
- macroscopic : zone de distrugere a substantei cerebrale-> amestec de creier devitalizat + cheaguri sanguine, in jur apar mici focare hemoragice=> contuzie satelita
- microscopic :
- structura tesuturilor nervoase bulversata,disparuta
- detritusuri celulare, fibre nervoase + vase sanguine rupte
- la margine focare hemoragice->substratul contuziei satelite
- in caz de supravietuire-> cicatrici meningo-cerebrale c) hematomul extradural= acumulare de sange intre planul osos si dura mater
- in majoritatea cazurilor este insotit de fracturi craniene usu. liniare
- apare la intersectia unui vas cu zona de fractura
- ruptura arterei meningee :
- mijlocie-> localizare temporo-parietala
- anterioara-> localizare frontala
- posterioara-> localizare occipitala
- rareori sursa este reprezentata de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendinta de a se limita la un singur os cranian datorita aderentei durei mater de planurile osoase
- apar numai in zona de impact-> sugereaza o leziune meningo-cerebrala;nu apare niciodata in focarul de contralovitura
- moarte rapida-> devine compresiv (->24h)
- clinic:
- traumatism-> pierderea cunostintei de durata variabila; fenomene neurologice trecatoare / persistente
- interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul isi revine
- agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea starii de constienta-> coma
- semne neurologice de focar
- tulburari vegetative
- midriaza paralitica homolateral cu anizocorie
- evolutie grava-> moarte daca nu se intervine chirurgical
- urgenta neurochirurgicala

Hematomul subdural
= revarsat sanguin intre dura si arahnoida
-etiologie:
-majoritatea de origine traumatica
-foarte rar netraumatic / patologic:
-primar->ruptura de anevrism
-secundar->deschidere subdurala a unui hemoragii cerebrale superficiale netraumatica



-usu.se asociaza cu fractura craniana dar poate apare si in absenta ei
-hematoamele traumatice apar usu.pe convexitatea craniului,cand sunt de dimensiuni mari se pot extinde si la baza
-sursa:
-vase meningeene,vase care merg de la cortex la sinsusul longitudinal
-mai rar lezarea sinusurilor durale
-apar in focar de lovire directa dar pot apare si in focar de contralovitura in traumatismele de deceleratie, avand uneori un caracter bipolar
-aspectul morfologic depinde de vechimea lor:
-primele ore->sange lichid
-dupa aprox.24-48 h->sange serocoagulat
-dupa 3-4 zile->la periferia hematomului se formeaza o fina membrana de fibrina care in 2-3 saptamani se transforma in tesut de granulatie
-dupa 1 luna la periferie se formeaza o membrana conjunctiva evidenta impregnata cu pigment hematic
-tablou clinic asemanator cu hematomul extradural (dar intervalul liber este usu.mai scurt)
-terapie : o mare urgenta neurochirurgicala->evacuare rapida altfel prin - in dimensiuni si volum determina compresiune cerebrala cu evolutie letala
Hemoragia subarahnoidiana (meningee)
= revarsat sanguin in spatiul subarahnoidian
-etiologie:
1. traumatica
-cel mai frecvent prin lovire cu /de corpuri dure cu suprafata mare
-apare pe convexitatea craniului
-extindere variabila->poate fi limitata la sinusurile mici sub aria de impact sau deasupra unor zone de contuzie sau dilacerare cerebrala sau extinse pe toata convexitatea,difuzand si la baza creierului in caz de traumatisme puternice
-apare in procesele de lovire si contralovitura,avand caracter bipolar in dezaccelerare
2. patologica / netraumatica
-apare la baza creierului prin ruptura spontana a unui anevrism
-prin sangerarea unei tumori cerebrale cu componenta vasculara bogata
-clinic:
-coma instalata progresiv
-semne de iritatie meningeala
-LCR hemoragic
-evolutie grava cu prognostic rezervat in hemoragiile extinse->mortalitate -,usu.intr-un interval relativ scurt
Hemoragia intracarebrala
= revarsat sanguin relativ bine delimitat in masa cerebrala
-etiologie:
1. traumatica
-se produce frecvent secundar,prin confluarea unor zone de contuzie cerebrala;mai rar primar prin ruptura unui vas intracerebral (localizare profunda)
-se produce frecvent prin dezaccelerare
-hematom localizat profund in vecinatatea ventriculilor
-se poate deschide cu drenare intraventriculara->inundare ventriculara->deces
2. cauza patologica
-usu.profund
-intereseaza capsula interna si nucleii cenusii bazali si se insoteste frecvent de hemoragie intra-ventriculara
-cauze frecvente->HTA,ATS vaselor sanguine cerebrale,anevrisme cerebrale

-tablou clinic:
-asemanator cu hematoamele subarahnoidiene si extradurale->aceleasi 3 momente : traumatism -; interval liber -; agravare prin HTIC
-hematoamele intracerebrale au evolutie grava cu mortalitate - (in caz de supravietuire raman sechele neurologice->invaliditate,sechele posttraumatice)

Hematomul intraventricular
-nu este niciodata primar
-apare ca si o complicatie a unui hematom posttraumatic profund care se deschide in sistemul ventricular

Leziuni sechelare
= leziuni de tip reparator,cu caracter definitiv,care provoaca sechele neuro-psihice,constituind substrat morfologic al unei entitati clinice largi : encefalopatii posttraumatice
-medicina legala judiciara constata astfel de modificari->infirmitate / invaliditate posttraumatica
1. cicatricea meningo-cerebrala
-cea mai frecventa modificare morfologica sechelara dupa leziunile meningo-cerebrale
-intereseaza meningele si creierul subiacent
-macro : zona albicioasa de consistenta -,cu margini neregulate,adeseori insotita de retractie si modificari ale sistemului ventricular cu asimetrie ventriculara si modificari de hidrocefalie interna
-micro : proliferare gliala si de fibre de colagen cu prezenta de rari neuroni cu modificari degenerative accentuate
2. scleroza atrofica a substantei albe = atrofia traumatica a substantei albe
-caracter difuz sau localizat
-macro:
-zona afectata a creierului de consistenta - cu aspect decolorat
-ventriculii dilatati,asimetrici
-substanta cerebrala->normala sau moderat grad de atrofie corticala
-micro : hiperplazie gliala cu demielinizarea substantei albe subcorticale
-clinic->depinde de extindere si localizare
-tulburari senzitive,senzoriale,deficite motorii,tulburari vegetative,tulburari psihice (chiar dementa posttraumatica)
-epilepsie posttraumatica
-toate modificarile sechelare posttraumatice ridica in general probleme mai delicate in expertiza medico-legala
Leziuni in focarul de contralovitura
= totalitatea leziunilor meningo-cerebrale care apar in zona opusa aplicarii fortei traumatice (apar numai in mecanism de dezaccelerare
-in aparitia lor intervine efectul cumulat al 3 factori:
1. transmiterea undei de forta prin masa cerebrala
2. variatia peretelui cranian datorita socului de lovire
3. - presiunii intracraniene
-sub aspect lezional:
-toate leziunile meningo-cerebrale cu exceptia hematomului extradural
-cea mai frecventa->contuzia cerebrala->corticosubcorticala,singura leziune cu caracter primitiv
-celelalte usu.au caracter secundar:
-hemoragia subarahnoidiana->se produce prin difuzare in spatiul subarahnoidian a contuziei cortico-subcorticale
-dilacerari->prin confluarea zonelor de contuzie
-hematom intracerebral->prin confluarea zonelor de contuzie
-hematom subdural->rar,prin drenare subdurala a hemoragiilor cerebrale traumatice
-cel mai frecvent leziunile sunt mai extinse si mai grave decat leziunile din focarul de lovitura directa
-exista situatii esp.TCC fara fractura in care pot lipsi leziunile din aria de impact,exista numai leziunile de contralovitura






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2021 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite