= totalitatea mj. farmacologice si tehnice care permit e5h5ht
• pac. sa tolereze actul terapeutic si chirurgical in conditii optime de securitate si comfort
• chirurgului sa execute actul operator in conditii de imobilitate si relaxare adecvate ale pacientului
-are 4 componente
- analgezia - obligatorie
- amnezia, hipnoza - facultativa
- relaxarea musculara - facultativa
- homeostazia generala - obligatorie
1. Analgezia
• lipsa durerii
• caracterizeaza atit anestezia generala(AG), cit si anestezia locoregionala(AL), fiind o componenta obligatorie a anesteziei
• cele mai imp subst care o det - opioidele(morfinice)
• inclusiv gazele potenteaza ef celorlalte analgezice
2. Amnezia, hipnoza
• somnul
• componenta facultativa, nu e obligatorie in timpul AL, dar e obligatorie in cazul AG(pac e intubat, aude tot - det anxietate ulterior daca nu e amnezic)
• chiar daca nu se face e nevoie de un anxiolitic f. bun
3. Relaxarea musculara
• comp. facultativa, impusa de sediul interventiei chirurgicale si de amploarea ei
• si sub AG si sub rahianestezie
• AG - pac adormit neintubat sau intubat, in cel din urma caz pac nu poate respira si pt a fi intubat trebuie relaxat
4. Asigurarea homeostaziei
• toate masurile de terapie intensiva intraoperatorie necesare mentinerii functiei vitale
• monitorizarea functiilor vitale pt a asigura securitatea pacientului
• e componenta obligatorie a oricarei anestezii

PREGATIREA PT ANESTEZIE

I. Examen preanestezic

1. Dialogul cu pacientul
• sint imp AHC legate de anestezie (alergii, intolerante la anumite substante)
• APP legate de o anestezie cu probleme in antecedente(intoleranta la o anumita subst, trezire dificila, intubatie dificila)
• patologia asociata(daca are anumite boli, ele trebuiesc echilibrate; IC decompensata e o CI pt anestezie)
• medicamente pe care le ia pac(unele CI in asociere cu anestezicul, altele care nu pot fi intrerupte). Captoprilul, Enalaprilul, orice depresor miocardic + anestezia - hTA care raspunde f. prost la tratament
• stabilirea caracterului de urgenta sau de interventie electiva
• abuzul de droguri, tutun, alcool trebuiesc cunoscute de catre medic (fumatorii au o trezire grea - cianozeaza, au secretii \ alcoolicii si drogomanii fac fenomene de sevraj)
• explicarea actului anestezic pacientului(vrea sau nu vrea), trebuie tinut cont si de optiunea pac daca e posibil
2. Ex fizic complet
• se insista pe cai respiratorii, aparat cardiovascular, aparat respirator, sistem neurologic
• trebuie exclusa TBC activa
• insuficienta resp trebuie analizata atent
• daca are discopatie, osteoporoza trebuie exclus de la o AL
• evaluarea inaltimii, greutatii, suprafetei corporale(la copii), pe baza administrindu-se anestezicele(! doza se da la greutatea ideala)
• examinari care stabilesc crt de intubatie dificila
- deschiderea gurii, dentitia
- orificiul glotic
- mobilitatea mandibulei
- mobilitatea coloanei
3. Teste biochimice
• HLG
• teste de coagulare(nu-s obligatorii decit pt chirurg)
• teste de hemostaza primara - neobligatorii
• ionograma - Na, K
• teste in fct de afectiunile pacientului(pac < 40 de ani fara afectiuni coronariene - nici macar EKG, dar daca are afect coronariene - se face chiar coronarografie)
• in urgenta se iau toate anlizele

-se stabileste SCORUL DE RISC ANESTEZIC (ASA)
• CLASA I - individ sanatos
• CLASA II - disfunctie moderata
• CLASA III - boala severa, dar care nu invalideaza
• CLASA IV - boala severa, care pune in pericol viata
• CLASA V - muribund
• CLASA VI - moarte cerebrala(= Glasgow III + apnee -) - viitor donor de organe(nu are creier, nu are trunchi cerebral - proba de apnee - , ii bate inima). Se mentine in viata cu mj adecvate pt a putea preleva organe(ventilatie mecanica, resuscitare volemica)
- toate aceste clase se coreleaza cu riscul de mortalitate postop:
- clasa I - 0,1%
- clasa II - 0,2%
- clasa III - 1,8%
- clasa IV - 7,8%
- clasa V - 9,1%
- clasa VI - 100%
-fiecarei clase putem sa-i adaugam caracterul de urgenta, ceea ce ii inrautateste progn

II. Premedicatia
• atitudine pt a avea anxioliza(nu neaparat o medicatie)

III. Monitorizarea
• observarea fct vitale periodic sau continuu(tendinta moderna)
• da inf despre evol TA, EKG(se urmareste sg ST)
• se observa profunzimea anesteziei si calitatea ei
• se refera si la interrelatia medic anestezist - pacient - echipament de monitorizare
• cuprinde urmarirea
- aparatului de anestezie
- medicatiei folosite
- functiilor vitale
- pacientului(pre-, intra- si postanestezic)
1. Standard
• pt AG
- supraveghere clinica
- puls
- EKG
- TA neinvaziv
- - respiratiei
- saturatia in oxigen a singelui periferic(SPO2)
- valoarea CO2 la sfirsitul inspirului(pt pac intubat)
- fractia inspiratorie a oxigenului
- temperatura(pt metabolism)
• pt AL-R
- supraveghere clinica
- puls
- EKG
- TA
- - respiratiei
- SPO2 - se masoara prin pulsoximetrie
2. Pt orice situatie patologica - monitorizarea se extinde si se adatpteaza
• pt masurarea TA - cateter
• pt monitorizarea hemodinamica - PVC - cateter Swan-Gantz (masurarea p in a pulm blocata)

ANESTEZIA GENERALA

• - premedicatia
• inductia
• mentinerea
• trezirea din anestezie
Inductia
• trecerea de la starea de veghe la cea de somn cu pierderea reflexelor vitale o nu inghite o nu se apara la intubatie o nu maninca o nu tuseste
• se realizeaza cu agenti de inductie(anestezie iv sau anestezie pe pivot inhalator)
• anestezia iv
- pac e adormit - intubatie
- cu benzodiazepine
- midazolam
- diazepam
- flunitrazepam
- cu barbiturice
- tiopental
- metohexital
- cu propofol
- cu ketamina
• anestezia pe pivot inhalator
- e obligatoriu intubat(mai putin la copil si la gravide, unde se poate da ag inhalator si pe masca)
- gaze anestezice - Protoxid de azot
- agenti volatili o eter, cloroform - istorice o halotan o sevofluran o isofluran o disfluran
Mentinerea
• perioada dintre inductie si trezire, in care se desfasoara actul operator
• incidentele din aceasta perioada se datoreaza mai mult tehnicii chirurgicale decit anesteziei
• se folosesc analgetice morfinice o fentanyl o sufentanyl o alfentanyl o remifentanyl o morfina
• pt a asigura hipnoza o inhalatorii - gaze si subst volatile o agenti iv - barbiturice si benzodiazepine(aceleasi ca la inductie)
• rar se foloseste monoanestezie(pt anest de f. scurta durata) - le dai propofolol ca sa le poti face colonoscopie, endoscopie in ambulator
• de obicei se foloseste anestezie combinata - 4 - 6 subst anestezice
• relaxante musculare(curarele) o depolarizante - cu timp - de actiune
- succinilcolina

o nedepolarizante
- D tubocurarina - putin folosita(dat RA)
- galamina - putin folosita(dat RA)
- pancuronium
- vecuronium
- rocuronium
- atracurium
• pac poate fi cu respiratie asistata(= controlata - IOT) sau spontana(neintubat)

Trezirea
• perioada de trecere de la starea de somn la cea de constienta cu aparitia reflexelor vitale de protectie
• pac e labil dpdv respirator si cardiovascular
• se face antagonzind medicamentele date pt adormire o ef. morfinei cu antagonisti morfinici
- naloxon
- nalorfina
- naltrexona o ef curarelor cu subst decurarizante
- prostimina
• daca pac are reflexe de protectie ii putem scoate sonda de intubatie(se poate face si cu bolnavul adormit la asmatici si copii pt a nu declansa spasm laringian sau bronsic - incidente letale ale AG)
• cind avem o - a respiratiei acceptabila, exista vol resp acceptabile, cind da semne de trezire(tuseste, deschide ochii) pac se considera trezit
• si in postoperator poate exista o per critica

INCIDENTE ANESTEZICE
-mai - in per de inductie sau trezire din anestezie
- hemodinamice - hTA sau HTA, hipovolemie
- cardiace - tulb de ritm - oprire cardiaca
- respiratorii - insuficienta respiratorie - stop respirator / hipoxie
- metabolce - hipoglicemie
- lez neurologice - de la o anestezie rahidiana facuta pre sus, hematom care comprima maduva, traum vertebrale
- incidentente care ameninta viata o laringospasm o bronhospasm o sd Mendelson o ischemia miocardica o embolie pulmonara o hipertermia maligna

ANESTEZIA REGIONALA

-se intercepteaza impulsul nociceptiv la nivel de
- receptori
- transmitere(nerv, plex nv)
- medular
- central - blocaje centrale

I.Pregatirea preoperatorie - nu difera de cea la AG
II.Monitorizare - standard sau adaptata conditiei pacientului

-Totdeauna trebuie sa existe o cale de acces venos, pt ca orice incident este greu de prevazut si trebuie adm rapid trat corespunzator

Subst anestezice locale
• de tip ester -baze slabe o cocaina - prima folosita o procaina o tetracaina o cincocaina
• de tip amida o lidocaina o bupivacaina - unul dintre cele mai folosite o ropivacaina o prilocaina

Etapele AL
• initial exista un bloc simpatic - vasodilat perif + - temperaturii cutanate
• progresiv se pierd ssb o termica-dureroasa o proprioceptiva o la atingere si apasare
• apoi apare blocul motor

Putem verifica pina la cel nivel e rahianestezia(ac steril cind simte atingerea) -imp sa nu-si piarda ssb f. sus pt ca apare bloc motor la diafragm

Tehnici
1. de contact - gheata, anestezie la nivel de rec
2. prin infiltratie
3. prin blocaj de nv periferic - blocaje de axilar, femural, presacrat
4. prin blocaj de plex nv
5. blocaj regional central a. rahianestezia(=anestezie rahidiana) b. epidurala(= peridurala)
6. anestezia regionala iv

RAHIANESTEZIA

• inj in sp subarahnoidian cu un ac prevazut cu mandren, intre 2 apofize spinoase
• sub L2
• treci acul prin piele, tes subcutan, lig supra- si infraspinoase, lig galben, dura, arahnoida, subarahnoidian
• se scoate mandrenul si LCR reflueaza pe ac
• se ataseaza siringa cu anestezic si se inj doza necesara
• se instaleaza anest mai rapid sau mai lent f(subst folosita)
• durata blocului e scurta(xilina) sau medie-lunga(bupivacaina -4 ore)
• acele subtiri, flexibile, cu vf conic pt a nu rupe dura(altfel ar ramine cu o bresa in dura - se vindeca cu inj de singe - se recolteaza singe si se inj sub si epidural - cheag)
• nu ramine cefalee post rahianestezie

ANESTEZIA PERIDURALA

• inj de subst anestezica intr-un spatiu virtual intre lig galben si dura cu un ac Tuohy, care la capat e putin curbat in sus,capatul are aripioare(pt a-l putea tine mai bine)
• se trece prin aceleasi straturi
• acul are un mandren si e mai gros decit cel de rahianestezie - cind ajunge la lig galben exista o rezistenta - se conecteaza o seringa care nu are rezistenta in ea, contine citiva ml de aer sau ser fiziologic. Apoise impinge cu degetul pistonul seringii - cind intra in sp epidural, unde exista p negativa, se absoarbe pistonul f repede si intra aerul f usor
• apoi fie se face o inj unica, fie se adapteaza un cateter prin ac care se lasa - se face rahi sau anestezie peridurala continua, zile intregi(pt fisuri anale, hemoroizi)
• complicatii o meningita, arahnoidia, sinechii o lez de plexuri vasculare o lez de plexuri nervoase o hematoame o reactii la anestezicul local o tulb de ritm o soc anafilactic o reactii vegetative o toxicitatea sistemica a substantei(la rahi totala cind migreaza anestezia) - exista subst hiperbare - se poate face rahi unilat in anumite zone - perianal -indicatie in etajul submezocolic