Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Dezvoltarea si semiologia aparatului digestiv
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

DEZVOLTAREA TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL e9q18qv
IN VIATA ITRAUTERINA

In S. IV: Intestinul primitiv are aspectul unui TUB, care se intinde de la cavitatea bucala - cloaca

- epiteliul intestinului - deriva din ENDODERM

- stratul muscular si tesutul conjunctiv - deriva din MEZODERM

- INTESTINUL PRIMITIV se subimparte in 3 segmente:
- Intestinul proximal din care se vor dezvolta: esofagul stomacul duodenul ficatul vezicula biliara pancreasul
- Intestinul mijlociu: jejunul ileonul colonul ascendent
- Intestinul distal colonul descendent recto-sigmoidul

In S. V: prin dilatarea unei portiuni a intestinului primitiv se va forma stomacul.

- Intre S. V-X: ansele intestinale cresc in lungime

pana in S. XX are loc fixarea acestora la mezenter, insotita de rotatia lor (270 grade)

- tulburarile in alungire/rotatie- malrotatie volvulus

- In S. V: obliterarea unor portiuni ale lumenului (prin proliferarea stratului intern al intestinului primitiv) urmata de repermeabilizarea lor

- tulburarile acestui proces - atrezia sau stenoza unor segmente

- In S. VI: cloaca se divide printr-o membrana:
- intr-un compartiment dorsal: RECTUL
- si un compartiment ventral: SINUSUL URO-GENITAL

FUNCTIILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL
- reprezentate de: motilitate sunt stimulate de cele absorbtie si digestie - 2 surse nutritive: imunologica lichid amniotic (VIU) alim. lactata (dupa nastere.)
Declanseaza functii noi ale tractului digestiv:
I suptul, deglutitia, evacuarea gastrica, defecatia
I reglarea secretiei: salivare, gastrice pancreatice hepato-biliare
I activitatea sistemului enzimatic
I raspuns imunologic la stimulii antigenici din lumenul itest.

MALFORMATII ALE TRACTULUI DIGESTIV, SECUNDARE VICIILOR DE DEZVOLTARE INTRAUTERINA
Mecanismul de dezvoltare intrauterina Malformatii
CRESTERE: alungirea si rotatia intestinului Malrotatie
FORMAREA LUMENULUI: recanalizare Atrezie, Stenoza
SEPARARE: - proximal: de tractul respirator:
Fistula esofago-traheala
- distal: de tract uro-genital:
Fistule recto-ureterale
- formarea rectului si anusului:
Imperforatia anala
MOTILITATE: inervatie intestin B. Hirschprung
REGRESIE: inchiderea intestinului Diverticul Meckel accesoriu (sistem vitelin)




SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Bolile ap. dig. se pot manifesta clinic prin: deficit de dezvoltare

sindrom de deshidratare

tulb. de deglutitie

anorexie, regurgitari, V, D,

dureri abdominale

hemoragie digestiva

icter

Deficitul de dezvoltare:

- manifestare clinica relativ frecventa la varste mici, cauzata de boli digestive sau extradigestive

- poate fi : acut: dupa boli acute + inapetenta, V, D cronic

1. Deficitul de dezvoltare cronic
Pt. precizarea etiologiei trebuie avute in vedere o serie de particularitati epidemiologice
-In tarile in curs dezvoltare alim N peste 6 luni, fara didersificare adecvata dependenta de varsta: cel mai crescut % de cazuri de M se intalneste in trim. I de viata: * ritm de crestere crescut
*perioada cea mai vulnerabila la deficite nutritionale infectii repetate enterale si parazitare (impun diete+realimentari) cond socio-ec.precare: familii numeroase, venit mic, obiceiuri alimentare vicioase legatura cu alimentatia: *in primele 6 luni - predomina M la sugarii alim.
A incorect (se apreciaza ca AN in primele 6 l = factor de prezervare fata de M) *6-12luni M apare la sugarii la care nu se imbogateste dieta-in conditiile continuarii AN)

2. In tarile dezvoltate: prematuritatea sindr. de malabsorbtie erori in prpararea dilutiilor de lapte praf legatura cu cond. socio-economice prezenta unor factori predispozanti:
I tulburari de deglutitie
I in cadrul unor boli organice: malf. cardiace malf. buco-faringiene paralizii cerebrale

II.Sindromul de deshidratare: consecinta:

*pierderilor de apa si eletroliti (prin V, D)

*si/sau aportului hidro-e insuf. (anorexie, tulb de deglutitie)

Forma clinica Amploarea Tabloul clinic
(scadere in greutate)
BDA simpla sub 5% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
! absenta semnelor clinice de deshidratare

.

.
BDA pretoxica 5 -; 10% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
+
- semne clinice de deshidratare extracelulara:
· persistenta pliului cutanat,
· facies “toxic”(incercanat, infundarea globilor oculari in orbite, hipotonia acestora),
· fontanela anterioara deprimata, si/sau intracelulara:
· setea,
· uscaciunea buzelor, mucoaselor,
· ologuria,

BDA toxica peste 10% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
+
- semne clinice de deshidratare
+
- semnele insuficientei circulatorii periferice (colaps)
+
- semne de suferinta cerebrala:
· hiperpirexie (pledeaza pentru componenta diencefalica a febrei revenirea rapida si definitiva a temperaturii la normal dupa simpla rehidratare),
· tulburari de cunostinta (somnolenta intermitenta cu fixitate a privirii, intrerupta de crixe de agitatie pana la coma profunda),
· convulsii (la sugarii sub 9 luni)

Disfagia de transfer: tulburare de deglutitie - cu perturbarea transferului din cavitatea bucala
- prin faringe spre esofag

- la sugari: boli neuro-mm (paralizie cerebrala) leziuni bucale dureroase (stomatite) traumatisme malformatii buco-faringiene ( cheiloschizis, cheilopalatoschizis)

- la varste mai mari: esofagita peptica.

Regurgitatia: eliminarea fara efort a unei cantitati minime din continutul gastric.
*fenomen frecvent in primele 9-12 luni in care predomina pozitia de decubit

Dg.dif. cu V - de care se diferentiaza prin volumul mic

- daca: st. gen. e buna, sugarul creste in Gr., nu apar complicatii de tipul aspiratiei, esofagitei - nu are semnificatie patologica, (nu necesita investigatii)

- daca este consrcinta unor obstructii esofagiene sau a unui reflux g-e are semnificatie patologica

Constipatia: se manifesta prin scaune cu consistenta mult crescuta (deshidratate), care se elimina cu dificultate si la intervale mari.

I Evaluarea anamnestica a constipatiei presupune precizarile:



- caracterul acut/cronic
- gradul de influentare al procesului de crestere si dezvoltare
- evenimente premergatoare debutului: modificari dietetice, factori stess-ant (conflicte, scoala, divort)
- consistenta si volumul scunului

I Ex. obiectiv va preciza: volumul abdomenului existenta unor fisuri in reg. anala

I Etiologia

*lipsa eliminarii meconiului in primele 24-48 ore poate fi determinata de o serie de afectiuni care necesita interv. chirurgicala imediata:
- imperforatia membranei anale
- atrezie ano-rectala
- stenoza ano-rectala
- ocluzie intestinala congenitala
- ileus meconial (FC)

*constipatia la sugar si la copil:

a. C. accidentala (ocazionala):
- la debutul unor infectii generalizate
- la debutul unor infectii localizate (meningita, peritonita)
- in toate infectiile cu febra si deshidratare
- cauze mecanice: ocluzia intestinala invaginatia apendicita acuta hernia strangulata

C. cronica (cauze):

I alimentare:
- subalimentatia
- exces de LV (cu lipsa glucidelor)
- lipsa substantelor de lest (celuloza din legume, fructe)

I erori in educatia sfincterelor:
- insitenta de a pune sugarul precoce pe olita
- utilizarea frecventa, regulata, a supozitoarelor
- lipsa educatiei de a avea zilnic scaun

I boli organice intestinale si rectale:

- megacolonul cong. cu C. precoce (primele luni si distensie abd.) + anorexie, subnutritie

- dolicocolonul: C. cronica pe fondul careia apar uneori fenomene de ocluzie intest.

- stenoza anala sau rectala

- fisura anala

dischinezii intestinale sau biliare: atonia intestinala in cadrul rahitismului insuficienta secretiei biliare: scaune: rare albicioase fetide

I mixedemul si hipotiroidismul frust

I exes medicamentos de saruri de Ca

I anemii

I cauze neurologice: mielodisplazia, paralizia cerebrala

I deshidratare (diabet insipid, tubulopatii, hipercalcemie)

I constipatia cronica functionala (cea mai frecventa cauza)

Durerea abdominala

*durerea perceputa epigastric: ficat pancreas cai biliare stomac, duoden intestin subtire proximal
*durerea perceputa periombilical: Is distal cec apendice colon proximal
*durerea perceputa suprapubian: colon distal tract urinar organe pelviene

Hemoragia digestiva
In functie de calea de eliminare si aspect - HD se exteriorizeaza clinic prin:

HEMATEMEZA:
- provenienta: esofag stomac duoden
- aspect: - rosu, rutilant: in H masiva, proximal
- “in zat de cafea”: cand sangele a fost in contact cu sucul gastric sau intestinal

HEMATOCHEZIE
- HD provenita de la nivelul tractului dig. situat sub ileon
- aspect rosu/maroniu

MELENA: - provenienta:segmente proximale ale tractului intest. sau segmente distale + tranzit incetinit
- aspect: scaun negru

RECORAGIE:
- provenienta: ano-rectal
- aspect: sange rosu, prospat, mulat pe suprafata externa a scaunului

- Cauze:
HD superioara sugar copil esofagita esofagita gastrita varice esofagiene ulcer G/D ulcer G/D
Sindr. Mallory-Weiss gastrite hemoragie naso-faringiana

HD inferioara sugar copil fisuri anale diaree infectioasa diaree infectioasa polipi juvenili invaginatie fisuri anale diverticulita Meckel invaginatie intoleranta la prot. Lv. boala infl. cr a intestinului diverticulita Meckel hemoroizi (rar)

Cresterea in volum a abdomenului



Se produce :
- fie prin scaderea tonusului mm abdominale

- fie ca urmare a cresterii continutului cavitatii abdominale prin: - acumulare de lichid
- gaze
- organomegalie
- formatiuni solide

- Cauze: sugar copil intestinale: intestinale:
Hirschprung constipatie funct. enterocolita necrozanta obstructie intest. celiachie celiachie mucoviscidoza mucoviscidoza peritoneale: peritoneale: ascita ascita peritonita peritonita hepatomegalia hepatomegalie hidronefroza hidronefroza
Tu. Wilms neuroblastom

Icterul.
Varsatura: simptom comun in bolile digestive
- Anamneza trebuie sa precizeze:
I cand au aparut primele V: la nn: - imediat dupa nastere
- prima zi
- primele zile
- dupa interval liber de 2-3 sapt. la sugar si copil: - la ce varsta
- in ce imprejurari:
> schimbarea mediului fam.
> cresa, gradinita
> dimineata inainte de a pleca la scoala

I legatura cu alimentatia: in timpul mesei imediat/tardiv fara laegatura cu masa dupa introducerea de noi alim.
(care anume, in ce cant.-)
I frecventa V.: unica/repetata (cat de des)
I abundenta V.
I aspectul +continutul: alimentar, mucos, apos, bilios, fecaloid, sanguinolent, “in zat de cafea”.
I izolata/ insotita (precedata/urmata): de alte tulburari:
D, C oprirea tranzitului (pt. fecale/gaze) dureri abdominale convulsii tuse chinuitoare miros acetonemic al respiratiei

- Etiologia varsaturilor
“fiziologice” apar inainte fara: F de mucozitati de orice D,C lichid amniotic, ingestie atingerea st.gen meconiu primele 24h.
(inghitite intrapartum)
V din sindroamele primele 24h/ inainte de asociate: neuro-vasculare primele zile orice ingestie st. gen, convulsii somnolenta

ESOFAG
V din stenoza si din prima zi inainte de la incercarea de atrezie cong cu/fara incercarea alimentare: fistula esofago-traheala de alim. de tuse, cianoza salivatie abund.
Acalazia (cardiospasm) sugari de imediat asociaza disfagia orice dupa varsta ingerare
Esofagita postcaustica dupa 1 an dupa alimentatie
(max 1-4)

STOMAC
Stenoza hipertrofica interval imediat unde antiperistaltice de pilor liber dupa vizibile in epigastru
( 2-3 s) alimentatie distrofie paloare
Spasmul piloric de la nastere dupa alim. distrofiere lenta
Hernia diafragm. si de la n. imediat cianoza, alte malpozitii sugar dupa disfagie cardio-tuberozitare copil alimen. accese de sufocare hematemeza

DUODEN
Stenoza si atrezia de la nastere dupa alimentatie subV: bilioase la diferite nivele meconiul decolorat supraV: V fara bila scaun normal colorat

INTESTIN
Ileus meconial din z I-II bilioase, fecaloide asociate cu: meteorism, absenta meconiului peritonita M.

V prin greseli orice varsta exista dispepsie alimentare relatia cu suprapondere
(supra, subalimentatia alimentatia sindr. greseli de tehnica) carential scaderea rez. la infectii

V legate de suferinta diferitelor organe, aparate, infectii generale: ap.Resp.: rinofaringite la orice varsta adenoidite se insotesc de semnele bronsite bolii de baza bronsiolite otomastoidita

SN: meningo-encefalita afectiuni renale: GN, PN la debutul unor boli infectioase: hepatita, rujeola

tusea convulsiva (tuse emetizanta) intoxicatii tulb. metabolice: hipertrofia cerebriforma a SR insuficienta CSR acuta afect. Neuro-psihice: epilepsie
V matinala a scolarilor migrena: dupa 10-11 ani: incepe cu tulb. vizuale urmate de cefalee (hemicraniu) spre sfarsitul “atacului”




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta