z8o10os
-clasificare: a) dupa criteriul anatomic (OMS):
1. infectii respiratorii acute ale cailor respiratorii superioare
-rinite
-faringite
-amigdalite
2. infectii respiratorii acute ale cailor respiratorii mijlocii
-epiglotite
-subepiglotite
-traheite
3. infectii respiratorii acute ale cailor respiratorii inferioare
-bronsite
-bronsiolite
4. infectii respiratorii acute ale parenchimului pulmonar
-pneumonii interstitiale
-pneumonii lobare / segmentare
-bronhopneumonii
-pleurezii b) clasificare etiologica->dupa criterii de laborator si criterii statistice:
1. etiologie virala
2. etiologie bacteriana
3. etiologie fungica
4. etiologie mixta:
-infectii virale + bacteriene
-infectii virale + fungice
-infectii virale asociate cu infectii virale (ex.v.gripal + adenovirusuri)
Infectiile respiratorii acute de etiologie virala
-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice ridicate,repercursiunile asupra organismului
-sunt grave la varste extreme:
-nou-nascut,sugar,copil mic->imunitate in formare
-varstnici->imunitate deprimata
-la varstele mici se produc 5-6 infectii respiratorii acute virale pe an,iar la adult 3-4 pe an
-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorita infectiilor virale
-repercursiuni asupra organismului:
-deprima imunitatea->suprainfectii bacteriene
-sechele
-agenti etiologici:
-v.gripale->3 tipuri : A,B,C
-v.paragripale
-VRS
-picornavirusuri->virusuri mici;determina esp.rinite
-coronavirusuri->locul II in etiologia rinitelor
-enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-adenovirusuri
-sursa de infectie->omul bolnav cu boala manifesta clinic sau inaparenta
-transmitere:
-usu.aerogena
-obiecte (prosop,batista)->rhinovirusuri
A. Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
-este o boala frecventa
-agentul etiologic->v.gripal
-este un virus cu ARN
-are structura antigenica particulara:
-2 antigene de suprafata->neuraminidaza (N) si hemaglutinina (H)
-anvelopa lipidica
-proteina M
-atg.de suprafata sunt constituite din aminoacizi aranjati specific pt.fiecare virus->determina specificitatea si antigenicitatea virusului
-daca se produce lipsa unui aminoacid->modificari punctiforme in structura antigenica->variatii antigenice minore = „drift”
-daca exista modificari majore (lipsa sau aranjarea defectuoasa a mai multor aminoacizi)->variatii antigenice majore = „shift”
-din aceasta cauza imunitatea nu este pt.toata viata iar in fiecare an trebuie administrate tipuri diferite de vaccin
-clasificarea v.gripale:
1. tipul A->poate determina singur infectia sau se poate asocia
-cel mai frecvent
-determina cele mai grave imbolnaviri->variatii antigenice multiple
2. tipul B
-determina boli usoare
-variatie antigenica mica
3. tipul C->variatie antigenica aproape nula
-combinatii antigenice:
AHN = virusul nemodificat antigenic (tipul clasic)
-se pot produce 15 modificari in structura antigenica a hemaglutininei si 9 in structura antigenica a neuraminidazei->peste 150 subtipuri de virus
-subtipul 1 : AH1N1
-subtipul 2 : AH2N1 (subtip Singapore)
-subtipul 3 : AH2N2
-subtipul 4 : AH3N2 (subtip Hong Kong)
-sursa de infectie:
-omul bolnav
-pasari esp.migratoare->usu.manifestari digestive (enterite)->eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin apa sau curentii de aer->pasari domestice->om
-transmitere->esp.cale aerogena
-poarta de intrare->caile respiratorii
-patogenie:
-exista receptori specifici la nivelul portii de intrare pe care virusul se fixeaza
-la nivelul epiteliului cailor respiratorii superioare (esp.mucoasa nazala) se fixeaza virusul-> multiplicare->sdr.cataral
-la nivelul mucoaselor situate sub mucoasa nazala->distrugere celulara
-virusul se fixeaza pe celulele ciliate si neciliate
-neuraminidaza inactiveaza acidul neuraminic de la nivelul membranei celulare->dezveleste receptorii celulari->se fixeaza->patrunde in celule->se multiplica si distruge celula (explozie celulara cu eliberare de noi virusuri ce afecteaza celulele indemne)
-se produce necroza celulara la nivelul faringelui,traheei,bronsiilor
-virusul actioneaza la nivel interstitial in plaman:
-actioneaza pe capilare->necroza endoteliului capilar->extravazare de sange si plasma in alveole
-peretele alveolar este ingrosat,lumenul alveolar inundat de sange-> „plaman hemoragic”
-v.gripal poate actiona si pe alte organe:
-meninge->meningite
-encefal->encefalite
-miocard->miocardite
-rinichi->glomerulonefrite
-suprarenala
-v.gripal produce si un sdr.toxic->celulele distruse (proteine) sunt absorbite in organism si devin toxice
-tablou clinic:
-incubatie scurta : 12-24 h,maxim 72 h
-debut brusc,acut:
-febra inalta : 38-39-40°C
-alterarea starii generale->astenie,adinamie
-tuse seaca
-mialgii
-globalgii
-rinoree seroasa initial,ulterior sero-mucoasa (sdr.cataral)
-se intinde pe o perioada de 3-4 zile
-sdr.toxic->se accentueaza simptomatologia:
-? febra
-mialgii intense
-astenie severa
-astenie + mialgii = curbatura
-sdr.toxic dureaza 7 zile;daca se prelungeste->apar complicatii
-in faza de stare se poate afecta miocardul->miocardita:
-tahicardie sau bradicardie
-hTA
-sufluri
-modificari ECG
-alte modificari:
-dispnee
-disfonie->aparitia laringitei pana la crup gripal
-semne de insuficienta respiratorie acuta->polipnee
-semne cardio-respiratorii
-faza de declin:
-febra incepe sa remita
-rinoreea si tusea seaca ? ca intensitate si frecventa
-persista astenia fizica si psihica
-diagnostic pozitiv:
1. ancheta epidemiologica->circulatia v.gripal
2. date clinice
3. date paraclinice
-VSH normal
-leucopenie cu limfocitoza->gripa este o boala anergizanta si deprima esp.imunitatea celulara
-identificarea virusului din secretia nazala prin imunofluorescenta
-reactie Hirst:
-se recolteaza sange si se pune in contact cu v.gripal
-daca bolnavul prezinta atc.->neutralizarea virusului->nu se produce reactia de hemaglutinare
-daca bolnavul nu prezinta atc.->hemaglutinare
-reactia de fixare a complementului
-ELISA->evidentierea atc.
-diagnostic diferential:
-infectii virale cu v.paragripale
-infectii determinate de rhinovirusuri->guturai
-infectii determinate de adenovirusuri-> „ febra de vara”
-infectii determinate de enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-debutul pseudogripal al hepatitei virale A
-infectii produse de v.rubeolic sau v.rujeolic -complicatii:
1. determinate de actiunea virusului gripal
-meningite
-encefalite
-mielite
-nevrite,poliradiculonevrite
-complicatii cardiace->miocardita,pericardita
-complicatii renale->glomerulonefrita
-afectarea suprarenalelor
-sdr.Reye->esp.daca se administreaza la copii aspirina
2. suprainfectii->etiologie : stafilococ,streptococ,H.influenzae
-pneumonii
-bronhopneumonii
-pleurezii
-sinuzite
-otite
-meningite bacteriene
-tratament:
-izolarea bolnavului
-repaus la pat
-completarea deficitului lichidian->ceaiuri
-antipiretice
-comprese calde in jurul gatului->in caz de laringita
-antitusive:
-tuse seaca->Codenal
-tuse productiva->fluidificante : Bromhexin,carboxicisteina
-picaturi in nas->Rinofug,ser fiziologic,HHC
-profilaxia suprainfectiilor esp.la copii->penicilina,ampicilina
-tratamentul suprainfectiilor:
-etiologie stafilococica:
-Augmentin
-quinolone de generatia III->ciprofloxacin
-cefalosporine de generatia I si II
-etiologie pneumococica->penicilina G
-meningita bacteriana->cefalosporine de generatia III
-tratamentul miocarditei:
-cortizon
-digitalice doar in cazuri extreme
-tratamentul socului->desocare
-tratamentul encefalitei:
-depletive
-cortizon
-sedative
-inundatie alveolara sau sdr.cataral->administrare de O2,aspiratia secretiilor
-tratament etiologic:
-amantadina 2* 100 mg/zi 5-7 zile,pana la 10 zile
-aerosoli cu ribavirina->actioneaza la nivelul cailor respiratorii superioare
-profilaxia gripei:
-vaccinare dupa cunoasterea tipurilor de virusuri care circula in acel an
-amantadina
B. Guturaiul
-etiologie:
-rhinovirusuri (peste 100 tipuri)
-picornavirusuri
-coronavirusuri
-virusuri gripale
-virusuri paragripale
-adenovirusuri
-sursa de infectie->omul bolnav
-transmitere:
-cale aerogena
-obiecte->prosoape,batiste
-patogenie->asemanatoare cu gripa
-localizare esp.la nivelul mucoasei respiratorii
-clinic:
-incubatie scurta : 4-6 h,pana la 72 h
-debut insidios:
-subfebrilitati
-stare de indispozitie
-rinoree seroasa
-dureri moderate in zona frontala si zona maxilara
-astenie,adinamie
-globalgii
-tabloul clinic este dominat de secretia nazala
-diagnostic pozitiv:
-ancheta epidemiologica
-date clinice
-date paraclinice->evidentierea virusului din secretia nazala (imunofluorescenta)
-tratament->simptomatic:
-picaturi in nas
-antipiretice
-AINS
C. Infectiile cu virusuri paragripale
-la debut:
-febra
-astenie
-adinamie
-globalgii
-tuse seaca
-rinoree
-diagnostic pozitiv->imunofluorescenta
-tratament->simptomatic
D. Infectiile cu VRS
-VRS determina la sugar si copil mic bronsiolita capilara iar la adult pneumonie interstitiala
-patogenie asemanatoare cu gripa
-la copil mic->virusul se cantoneaza la nivelul bronsiolelor
-tablou clinic:
-ascensiuni termice
-dispnee,polipnee
-asfixie
-stare generala alterata
-tiraj
-cianoza->semn de insuficienta respiratorie
-stare de soc
-diagnostic pozitiv->identificarea virusului (imunofluorescenta)
-tratament:
-aerosoli cu ribavirina
-antibiotice de protectie
-tratamentul suprainfectiilor
-administrare de O2
-tratament de desocare
E. Infectiile cu adenovirusuri
-adenovirusurile sunt virusuri cu ADN (peste 46 tipuri)
-sunt rezistente in mediul exterior
-au tropism pt.sistemul limfatic esp.ganglionii limfatici->infectiile evolueaza cu adenopatii
-clinic:
-poarta de intrare conjunctivala->conjunctivite
-copii mici->manifestari digestive (enterite)
-sugar->invaginatie intestinala
-keratoconjunctivite
-producerea unor cancere prin actiune la nivel celular
-febra de vara (faringoconjunctivita):
-febra
-poliadenopatii->ganglionii occipitali,latero-cervicali,axilari,inghinali
-congestie faringiana
-conjunctivita
-adult->pneumonie interstitiala
-frecvent infectia este insotita de exantem->confuzie cu boli eruptive (rubeola)
-mialgii,ganglioni sensibili la palpare sau spontan durerosi
-diagnostic de certitudine->examinari de laborator:
-VSH normal
-leucopenie + limfocitoza
-determinarea virusului->imunofluorescenta
-determinarea atc.specifici->ELISA,reactie de fixare a complementului
-tratament:
-tratament simptomatic
-tratamentul complicatiilor->AINS pana la cortizon
-nu exista profilaxie