Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
TULBURARI DE PERSONALITATE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

11.1. Prezentare generala e6t15tf
Tulburarea de personalitate se defineste ca pattern stabil de trairi afective si comportamente, ce deviaza semnificativ de la standardul culturii de apartenenta a respectivului individ, este generalizat si inflexibil, are debutul in adolescenta sau prima parte a vietii adulte, este stabil in timp si genereaza distres sau dizabilitate.
- Tulburarile de personalitate sunt abordate sub aspectul modelului trasaturilor, vazute ca fiind relativ stabile transsituational;
- Tulburarile de personalitate apar atunci cand trasaturile de personalitate devin foarte inflexibile, dezadaptative si genereaza dizabilitate si distres;
- Aceste tulburari pot fi egodistonice (persoana traieste o stare de distres) sau egosintonice (nu apare distresul legat de boala); de retinut ca, in primul caz trairea afectiva negativa apare legat de prezenta bolii si reactiile celorlalti la aceasta, in timp ce in cel de-al doilea caz, individul nu accepta ca are o tulburare de personalitate, dar poate trai stari de distres datorita faptului ca cei din jur nu-l accepta asa cum este;
Tulburarile de personalitate sunt grupate pe baza similitudinilor descriptive:
Grupa A -; include tulburarile de personalitate de tip paranoid, schizoid si schizotipal. Trasatura comuna a acestora este excentricitatea.
Grupa B -; include tulburarile de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic si narcisist. Trasaturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganta.
Grupa C -; include tulburarile de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-compulsiv. Trasaturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.
Tulburarile de personalitate nespecificate anterior -; reprezinta o categorie utilizata in doua situatii:
(a) simptomele indica o tulburare de personalitate, cu trasaturi apartinand mai multor tulburari din aceasta grupa diagnostica, insa nu sunt indeplinite criteriile pentru a diagnostica o anumita tulburare de personalitate;
(b) simptomele indica o tulburare de personalitate, dar trasaturile sugereaza o tulburare neinclusa in categorizarea DSM IV ( ex., personalitate pasiv-agresiva).




11.2. Epidemiologie / III. Diagnostic DSM IV

11.2.1. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 0,5% -2,5%;
- In populatia clinica (pacienti internati pe sectii de psihiatrie), prevalenta este de 10% - 30%;
- Se constata o prevalenta crescuta in cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronica si tulburare deliranta de tip persecutor.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Neincrederea si suspiciunea fata de ceilalti si motivele lor; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. A -; neincredere si suspiciune fata de ceilalti si motivele lor se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) suspiciuni neintemeiate ca ceilalti il exploateaza, raneste sau inseala;
(b) neincredere in loialitatea prietenilor si asociatilor;
(c) ezita sa se destainuie celorlalti de teama (nejustificata) ca acestia sa nu utilizeze informatiile impotriva lui;
(d) considera ca in spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde amenintari la adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uita insultele, injuriile;
(f) simte, fara motiv intemeiat, ca ii este puse la indoiala reputatia si caracterul si reactioneaza agresiv;
(g) are mereu suspiciuni neintemeiate legate de fidelitatea partenerului de viata.

11.2.2. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOID

Epidemiologie
- Apare foarte rar in populatia clinica spitalizata;
- Apare mai frecvent la rudele pacientilor cu schizofrenie sau tulburare de personalitate de tip schizotipal.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Detasarea de relatiile sociale si expresivitate emotionala redusa in situatii interpersonale; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. A- detasarea si expresivitate emotionala redusa se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) nu-si doreste si nici nu agreeaza relatiile apropiate, inclusiv cele de familie;
(b) aproape intotdeauna prefera activitati solitare;
(c) nu este interesat de relatiile sexuale cu o alta persoana;
(d) nu prea are activitati preferate;
(e) nu are prieteni apropiati in afara rudelor de gradul I;
(f) pare indiferent la laudele si criticele celorlalti;
(g) este detasat, rece, lipsit de emotii.

11.2.3. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de aproximativ 3%;
- Apare mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu schizofrenie;
- Rudele de gradul I ale pacientilor cu tulburare de personalitate de tip schizotipal sunt mai predispuse la schizofrenie si alte tulburari psihotice.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Deficite sociale si interpersonale, disconfort si capacitate redusa de a stabili relatii apropiate, distorsiuni cognitive si perceptuale, excentricitati comportamentale; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Deficitele si particularitatile cognitive, perceptuale si de comportament se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) idei de referinta (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinte ciudate si gandire magica (depasind normele culturii de apartenenta);
(c) experiente perceptive neobisnuite, iluzii corporale;
(d) gandire si vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitata, inadecvata;
(g) comportament si prezentare ciudata, excentrica, particulara;
(h) lipsa prietenilor in afara rudelor apropiate;
(i) anxietate sociala excesiva, ce nu scade o data cu familiarizarea, asociata mai degraba cu temeri paranoide decat autoevaluari negative.

11.2.4. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 3% pentru barbati si 1 % pentru femei;
- In populatia clinica spitalizata, prevalenta variaza intre 3%-30%, in functie de caracteristicile populatiei, atingand chiar valori mai mari in grupurile tratate pentru abuz de substante sau grupurile de infractori.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti; debuteaza in adolescenta (15 ani) si se manifesta intr-o varietate de contexte. Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti se manifesta in trei sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinta de a-I insela, minti si pacali pe ceilalti pentru profit personal sau placere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate si agresivitate, indicate de agresiuni si confruntari fizice frecvente
(e) nepasare si indiferenta pentru siguranta proprie si a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestata prin esecul implicarii in munca si onorarea obligatiilor financiare
(g) lipsa remuscarii fata de ranirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestata prin indiferenta sau rationalizari

11.2.5. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 2% (de doua ori mai frecventa la femei);
- In populatia clinica spitalizata, ratele de prevalenta merg pana la 20%;
- In cazul populatiei clinice cu tulburari de personalitate, prevalenta este de 30%-60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventa la rudele pacientilor ce au aceasta afectiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru aparitia schizofreniei;
- Exista si un risc familial marit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburari afective si tulburari legate de abuzul de substante.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Instabilitate in relatiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate si impulsivitate accentuata; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Instabilitatea si impulsivitatea se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:



(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare si depreciere;
(c) tulburari de identitate; imagine de sine si sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate in cel putin doua domenii cu potential autodistructiv (ex., comportament sexual, consum de substante, alimentare compulsiva etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, amenintari, automutilare;
(f) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati accentuate (schimbari frecvente in dispozitie);
(g) sentiment cronic de “gol sufletesc”;
(h) izbucniri de furie intense si inadecvate sau dificultati de a-si controla furia;
(i) ideatie paranoida tranzitorie, asociata cu stresul sau simptome disociative severe

11.2.6. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 2%-3%;
- In populatia clinica spitalizata, prevalenta este de 10%-15%.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Afectivitate excesiva si comportamente de atragere a atentiei celorlalti; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Afectivitatea excesiva si nevoia de atentie se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) se simte inconfortabil in situatii in care nu e centrul atentiei;
(b) interactiunea cu ceilalti este caracterizata prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;
(c) expresivitatea emotionala este superficiala si fluctueaza rapid;
(d) utilizeaza frecvent imaginea fizica pentru a atrage atentia celorlalti;
(e) vorbirea are tente dramatice si este saraca in detalii;
(f) manifestari de teatralitate si expresivitate emotionala exagerata ;
(g) sugestibilitate accentuata;
(h) percepe relatiile ca fiind mai intime decat sunt in realitate.

11.2.7. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIST

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 1%;
- In populatia clinica, prevalenta este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu aceasta tulburare, 50%-75% sunt barbati;
- Se asociaza uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;
- Prevalenta a inregistrat o tendinta de crestere in ultimii ani.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Nevoia de a fi admirat si lipsa de empatie; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Nevoia de a fi admirat si lipsa empatiei se menifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) un sentiment exagerat al propriei importante;
(b) intretine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusete sau iubire ideala;
(c) crede ca este unic si special si trebuie sa interactioneze doar cu alte persoane sau institutii puternice si deosebite;
(d) pretinde admiratie excesiva;
(e) considera ca i se cuvine totu;l
(f) in relatiile interpersonale ii exploateaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizeaza si nu recunoaste sentimentele si nevoile celor din jur;
(h) este invidios pe ceilalti si crede ca si ceilalti il invidiaza;
(i) adopta o atitudine si un comportament arogant si condescendent.

11.2.8. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP EVITANT

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 0,5%-1%;
- Apare la 10% dintre pacientii cu tulburari psihice tratati ambulatoriu;
- Apare cu aceeasi frecventa la barbati si femei.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Inhibitie sociala, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluari negative; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Inhibitia sociala, sentimentul de inadecvare si hipersensibilitatea la evaluari negative se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) evita profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticelor, a dezaprobarii sau respingerii;
(b) nu se implica in relatii daca nu are siguranta ca celalalt il place;
(c) este retinut in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat;
(d) il ingrijoreaza ideea de a fi criticat sau respins in situatiile sociale;
(e) este inhibat in situatii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare;
(f) se vede pe sine ca fiind incapabil sa se descurce in relatii sociale, neatractiv si inferior celorlalti;
(g) este extrem de precaut cand trebuie sa-si asume riscuri personale sau sa se implice in activitati noi de teama de a nu se face de ras.

11.2.9. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP DEPENDENT

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 2,5 %;
- Apare mai frecvent la femei;
- Este una dintre cele mai frecvente tulburari de personalitate intalnite la populatia clinica spitalizata;
- Apare frecvent asociata cu tulburarea de personalitate de tip evitant.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Nevoia excesiva de protectie ce duce la comportamente submisive, dependente si teama de abandon; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Nevoia de protectie, comportamentul submisiv si teama de abandon se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) intampina dificultati in luarea deciziilor curente in lipsa sfaturilor si sustinerii celorlalti;
(b) are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vietii sale;
(c) ii este greu sa-si exprime dezacordul in relatie cu ceilalti, de teama pierderii sustinerii;



(d) ii este greu sa initieze proiecte sau sa faca lucruri de unul singur (autoeficienta scazuta);
(e) ar face aproape orice pentru a-si asigura sustinerea si protectia celorlalti, mergand pana la a se oferi voluntar sa faca lucruri neplacute;
(f) se simte inconfortabil si neajutorat cand este singur de teama ca nu va fi in stare sa se descurce;
(g) cand o relatie apropiata se destrama, cauta imediat o alta in care sa gaseasca protectie si sustinere;
(h) este excesiv de ingrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lasat sa se descurce singur.

11.2.10. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP OBSESIV-COMPULSIV

Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 1%;
- In populatia clinica, prevalenta este de 3%-10%;
- Apare de doua ori mai frecvent la barbati;
- Este o tulburare diferita de tulburarea obsesiv-compulsiva din cadrul tulburarilor anxioase.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si interpersonal, in dauna flexibilitatii, deschiderii, eficientei; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si interpersonal se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, incat scopul principal al activitatii se pierde;
(b) manifesta un perfectionism care interfereaza cu realizarea unei sarcini;
(c) este excesiv de dedicat muncii si productivitatii, pana la eliminarea activitatilor de recreatie si a relatiilor de prietenie
(d) este rigid si excesiv de constiincios in probleme de moralitate, etica sau valori;
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar daca nu au nici o valoare sentimentala;
(f) ezita sa delege responsabilitati sau sa lucreze cu alte persoane, daca acestea nu respecta strict standardelor sale;
(g) este zgarcit cu sine si ceilalti; banii sunt adunati pentru zile negre;
(h) este rigid si incapatanat.

11.2.11. TULBURAREA DE PRSONALITATE NESPECIFICATA

- Este o categorie utilizata pentru tulburari de personalitate care nu corespund criteriilor tulburarilor prezentate anterior; fie tabloul clinic prezinta trasaturi mixte (din diferite tulburari de personalitate), fie corespunde unei tulburari de personalitate neincluse in aceasta clasificare: tulburare de personalitate depresiva sau pasiv-agresiva.
- Pasiv-agresiva -; fondul este agresiv (atitudine agresiva fata de solicitarile sociale si profesionale), dar manifestarea este de rezistenta pasiva.
- Depresiva -; caracterizata prin pesimism, stima de sine scazuta, nefericire, nemultumire, deprimare, sentimente de inutilitate, autocritica ridicata, tendinta de autoculpabilizare si remuscari.

11.3. Diagnostic diferential

Tulburarea cu care se face diagnostic diferential
Indici de diferentiere
Tulburarile psihotice - Tulburarile de personalitate de tip paranoid, schizoid si schizotipal au multe trasaturi in comun cu scizofrenia, tulburarile afective cu trasaturi psihotice si alte tulburari psihotice.
- Diagnosticul de tulburare de personalitate se pune doar daca simptomatologia nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburari de pe axa I.
Tulburarile de anxietate - Modificarile de personalitate care survin si persista dupa expunerea la un eveniment traumatic justifica un diagnostic de stres posttraumatic.
- Tendintele evitative in situatii sociale apar si in fobia sociala si in tulburarea de personalitate de tip evitant; diferenta este data de momentul debutului, severitatea dizabilitatii, varietatea situatiilor in care se manifesta.
Tulburarile legate de consumul de substante - Nu se pune un diagnostic de tulburare de personalitate doar pe baza comportamentelor care sunt consecinta directa a consumului de substante, renuntarii la consumul de substante, activitati ce faciliteaza dependenta (ex., comportament antisocial).
Modificarile de personalitate datorate unei conditii medicale generale - Nu se pune un diagnostic de tulburare de personalitate daca modificarile apar ca urmare a prezentei unei conditii medicale generale (ex., o tumoare cerebrala).
Trasaturi de personalitate care nu ating nivelul care sa justifice un diagnostic de tulburare de personalitate - Trasaturile de personalitate contureaza o tulburare de personalitate doar daca sunt inflexibile, dezadaptative, persistente si cauzeaza dificultati majore in viata persoanei.

11.4. Etiologie
De obicei, in cazul unui singur pacient cu tulburari de personalitate se constata prezenta mai multor tipuri de astfel de tulburari.

11.5. Abordari ale tulburarilor de personalitate
A. Abordarile biologice
- tulburarile de personalitate sunt explicate prin apelul la factorul genetic;
- datele de plecare in cazul acestor teorii provin din studii corelationale, care indica faptul ca prevalenta acestor tulburari (mai ales cele din grupul A) este mai mare la rudele de gradul I ale pacientilor luati in studiu;
- pe baza studiilor corelationale s-a aratat ca in cazul:
- grupului A -; factorul genetic este foarte important;
- grupului B -;factorul genetic este important;
- grupului C -;factorul genetic este mai putin influent.
! nu se stie cu exactitate daca este vorba doar de substratul genetic, sau si de un comportament invatat. Au fost incriminati mai multi factori:
• factorii temperamentali -; ex., colericul ar corespunde personalitatii de tip antisocial, pe cand melancolicul celor de tip evitant si dependent
• hormonii -; ex., excesul de testosteron ar sta la baza comportamentului agresiv
• MAO (monoaminoxida) -; excesul de MAO ar fi caracteristic persoanelor retrase (schizotipali, schizoizi), pe cand deficitul de MAO ar caracteriza tendinta de implicare in relatiile interpersonale (histrionicii)
• Neurotransmitatorii -; excesul de endorfine s-ar asocia cu trasaturile pasive, pe cand deficitul de serotonina s-ar asocia cu impulsivitatea si agresivitatea.

B. Abordarile psihologice



1. Teoria psihanalitica
- exista o personalitate latenta, de culise si o personalitate manifesta;
- dinamica personalitatii manifeste depinde de dinamica celei de culise;
- personalitatea adultului se formeaza in functie de lupta interna de a rezolva conflictele si fixatia la diferite stadii de dezvoltare:
- daca fixatia apare in stadiul I (oral, 0-1 ani), persoanele vor avea ca si caracteristica agresivitatea verbala sau fizica;
- daca fixatia apare in stadiul II (anal, 1-3 ani), persoanele vor fi calme, introvertite; corespunde personalitatii obsesiv-compulsive;
- daca fixatia apare in stadiul III (falic, 3-5 ani), complexele Oedip si Electra nerezolvate dau nastere tulburarilor nevrotice.
Trasaturile de personalitate constituie mecanisme defensive prin care copilul se apara: proiectia in cazul personalitatii paranoide, disocierea in cazul celei borderline.

2. Teoria cognitiv-comportamentala
Conform acestei teorii, trasaturile de personalitate sunt nume date unor raspunsuri relativ stabile
Aceste raspunsuri sunt:
Raspunsuri Dimensiuni ale personalitatii Teorii si modele explicative Abordare psihoterapeutica
Biologice - vizeaza mai ales temperamentele - mai mult teorii biologice - pacientul este invatat sa se adapteze la lume cu problema sa (training in rezolvare de probleme)
Cognitive Comportamentale
Subiective - vizeaza mai ales caracterul si aptitudinile (evaluare valorica si din perspectiva performantei) - mai mult teorii psihologice ale invatarii; trasaturile de caracter constituie patternuri cognitiv-comportamentale modificabile - interventie si restructurare cognitiva pentru modificarea schemelor particulare si generale

a) Teoria cognitiva a lui Beck & Freeman

• Schemele cognitive
- pentru a influenta simptomatologia, trebuie modificate gandurile automate, credintele, schemele cognitive;
- schemele cognitive pot fi neconditionate (ex., “Sunt incompetent”) si conditionate (ex., “Daca nu fac lucrurile perfect, atunci nu merita sa le fac deloc”);
- modificarea gandurilor automate fara modificarea schemei cognitive face ca, intr-un alt context, sa fie generate alte ganduri automate.

Tulburarea de personalitate Strategia utilizata Scheme utilizate Strategii subdezvoltate Strategii compensatorii
Schizoid Izolarea “daca ii las pe ceilalti sa devina prea apropiati viata mea va fi insuportabila”, “eu nu sunt ca ceilalti”, “am nevoie sa fiu lasat in pace” Intimitate Reciprocitate
Autonomie
Izolare
Schizotipal Neincredere
Excentricitate “lucrurile si lumea nu sunt ce par a fi” Conformitate
Gandire logica Evitare sociala
Gandire magica
Paranoid Interpretare
Proiectie “nu pot avea incredere in ceilalti”, “cei amabili ma triseaza”, “toti imi vor raul”, “nu trebuie sa cred in nimeni” Spontaneitate
Interpretare
Proiectie
Antisocial Atacul
“eu sunt cel mai important”, “oamenii exista pentru a fi trisati” Empatie
Reciprocitate
Asertivitate Agresivitate
Exploatare
Histrionic Teatralismul “trebuie sa impresionez, sa atrag atentia, sa fiu considerat important” Controlul
Organizarea
Planificarea Impulsivitate
Expresivitate
Borderline Ambivalenta “sunt incompetent”, “sunt nerealizat si neimportant”, “toata lumea ma va abandona” Deprinderi sociale Rezolvare de probleme Comunicare Consum de alcool
Relatii instabile
Automutilare
Narcisic Supraestimarea “sunt minunat”, “sunt cel mai bun”, “trebuie sa fiu apreciat de ceilalti” Separarea
Identificarea unui grup de apartenenta Supraevaluarea
Competitivitatea
Evitant Evitarea
“mi s-ar putea intampla ceva rau”, “cei din jur m-ar putea rani” Asertivitatea
Evitare
Inhibitie
Retragere sociala
Dependent Atasamentul
“nu pot face nimic singur”, “nu pot reusi singur” Autonomia
Nevoia de sustinere
Atasamentul
Obsesiv-compulsiv Perfectionismul
“erorile sunt catastrofale”, “trebuie sa fac totul perfect” Spontaneitatea
Superficialitatea Control excesiv
Responsabilitate asumata

• Conceptualizarea
- schemele existente duc la aparitia unor strategii (comportamente, cunostinte) subdezvoltate, dublate de strategii compensatorii (supradezvoltate)

• Terapia
- vizeaza modificarea schemelor cognitive si interventie pentru promovarea strategiilor subdezvoltate si reducerea strategiilor supradezvoltate.
-

11.6. Evolutia si prognosticul bolii
- Trasaturile unei tulburari de personalitate pot fi recunoscute incepand cu adolescenta sau debutul vietii adulte.
- Prin definitie, o tulburare de personalitate reprezinta un pattern de gandire, afectivitate, comportament relativ stabil in timp.
- Unele tulburari de personalitate (mai ales, de tip antisocial si borderline) tind sa se remita o data cu inaintarea in varsta; acest lucru este mai putin valabil pentru altele (ex., de tip obsesiv-compulsiv sau schizotipal).

11.7. Tratamentul
• Tehnici cognitiv-comportamentale de modificare a comportamentelor si cognitiilor care sustin manifestari dezadaptative si relativ stabile, adaptarea la situatii problematice;
• Tehnici dinamic-psihanalitice pentru eliminarea conflictelor care sustin manifestari dezadaptative;
• Tehnici umanist-experientiale pentru favorizarea exprimarii libere si a dezvoltarii personale.



loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite