Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Cititul si scrisul: O scurta introducere
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Nina W.Lovaas si Svein Eikeseth

Programul de Citit si Scris (C&S) este cel mai recent dezvoltat program din acest manual, asadar este programul cu cea mai mare nevoie de mai multe cercetari si revizuiri ulterioare. In ciuda acestei stari de fapt, consideram ca este bine sa introducem programul, in parte deoarece parinti si pedagogi cu experienta au lucrat la variantele preliminarii si au oferit multe imbunatatiri. Speram ca Programul C&S va stimula cercetarea empirica, il va face mai eficient pentru predare si astfel mai benefic pentru elevi. Watthen-Lovaas si Lovaas (2000) descriu in detaliu programul C&W introdus pe scurt in acest capitol, pe langa multe alte treburi de scris si citit, cum ar fi conceptele de culoare, forma si marime; scrierea unor fraze, observatii si solicitari scurte (de ex, "Eu vad..", "Eu am..", "Eu vreau.", si scrierea denumirilor de obiecte si a frazelor scurte utilizand un computer de birou sau un laptop (Vezi Watthen-Lovaas si Lovaas, 2000).
Multi sau cei mai multi elevi cu intarzieri in dezvoltare intampina dificultati in achizitionarea aptitudinilor lingvistice, si s-ar putea numi "elevi vizuali", si nu "elevi auditivi". Cei care invata auditiv achizitioneaza de obicei aptitudinile lingvistice ale indivizilor obisnuiti. Dimpotriva, cei mai multi dintre "elevii vizuali"achizitioneaza ceva din limbajul vocal, dar frecvent obtin scoruri in limitele de intarziere pe scale lingvistice (Nota traducatorului: prin aplicarea unor astfel de scale se obtine un punctaj, direct proportional cu performantele lingvistice; elevii "vizuali" intrunesc un punctaj mic) cum ar fi Scalele Dezvoltarii Limbajului Reynell (Reynell & Gruber, 1990). "Elevii vizuali" obtin de asemenea de obicei scoruri relativ mici pe scalele de inteligenta ce contin multi itemi verbali (de ex, WISC - editia a III-a [Wechsler, 1991]), dar performantele sunt mai bu




ne pe scalele de inteligenta non-verbale (de ex, Scala Testelor Mentale Merrill-Palmer [Stutsman, 1984a, 1984b]). Chiar daca Programul C&S poate fi deosebit de util pentru "elevii vizuali", si cei care invata auditiv, precum si indivizii obisnuiti trebuie sa invete sa citeasca si sa scrie. Astfel, desi programul de fata a fost dezvoltat pentru a fi predat elevilor cu intarzieri in dezvoltare care intampina dificultati in achizitionarea limbajului vocal, poate fi de asemenea util pentru predarea la cei care invata auditiv sau la indivizii obisnuiti.
Anumite observatii informale ale "elevilor vizuali" - care au foarte putin sau deloc limbaj receptiv sau expresiv - pot genera optimism in ceea ce priveste abilitatea lor de a urmari anumiti stimuli. De ex, unii dintre elevi adora sa se uite in carti si sa arate cu degetul poze continute acolo, anticipand secvente de material vizual pe masura ce paginile sunt rasfoite. Altii sunt interesati de litere si memoreaza ordinea alfabetului, si multi sunt capabili sa completeze puzzle-uri corespunzatoare varstei. Unii au capacitatea de a memora stimuli vizuali complecsi, cum ar fi siruri de numere tiparite si anumite rute de calatorie. Pe o scala mai dramatica, unii elevi, care altminteri par desprinsi de ceea ce ii inconjoara, sunt observati cum absorb informatii complexe in timp ce urmaresc anumite inregistrari video. De ex, un elev poate urmari o anume inregistrare video pentru prima data, si observa o scena infricosatoare, cum ar fi un animal rau care ataca un animal bun. Cand elevul va urmari data viitoare aceeasi inregistrare, el poate anticipa scena infricosatoare, se va indeparta de televizor, isi va acoperi urechile sau va pleca din camera, reintorcandu-se de indata ce scena care il sperie se termina. Acest tip de scenariu sugereaza ca si "elevii vizuali", cu aptitudini lingvistice scazute sau absente, sunt capabili sa asimileze anumite tipuri de informatii.
Inainte de a introduce Programul C&S elevilor, educatorii trebuie sa fie constienti de gama larga a diferentelor intre "elevii vizuali", diferente ce devin vizibile prin capacitatea de a stapani programul. De ex, din 20 de "elevi vizuali" expusi Programului C&S, estimam ca 5 pot invata sa citeasca si sa scrie mesaje utilizand un computer, si sa comunice propozitii cum ar fi "Eu vreau suc"; sa scrie raspunsul "Numele meu este (numele elevului)" la intrebarea scrisa de parinti "Care este numele tau?"; si exprimari de solicitare cum ar fi "Hai sa mergem la zoo". Acest nivel de comunicare poate fi observat la elevi care au facut progrese semnificative in programe non-verbale (cum ar fi cele descrise in cap.12 si 13), dar care nu au reusit sa achizitioneze nici cele mai simple forme de limbaj vocal receptiv sau expresiv, in ciuda a luni de zile de interventie intensiva unu-la-unu, implementata de educatori inalt calificati. Dimpotriva, unii elevi nu reusesc sa stapaneasca nici cele mai elementare abilitati de citit si scris (de ex, potrivirea cuvant-la-cuvant sau asocieri obiect-la-cuvant), in ciuda eforturilor intensive de predare. In prezent, suntem incapabili sa spunem de la bun inceput in ce masura un anumit elev va avea succes in Programul C&S. Nici o teorie in vigoare asupra autismului sau a altor intarzieri in dezvoltare nu poate explica aceste diferente, dar unele indicii ar putea fi gasite in viitoare cercetari asupra tulburarilor de limbaj.
Programul C&S nu este primul program propus pentru a-i ajuta pe indivizii cu autism si alte intarzieri in dezvoltare sa comunice prin intermediu stimulilor vizuali. La mijlocul anilor '60, programul "Masina de scris vorbitoare" a lui O.K.Moore a fost destinat indeplinirii acestui scop. Mai recent, s-au auzit importante voci despre beneficiile Comunicarii Facilitate (Biklen, 1991,1992; Biklen, Morton, Gold, Berrigan & Swaminanthan, 1992; Biklen si colab, 1991; Crossley & Remington-Gurney, 1992; Spake, 1992). Afirmatiile facute de sustinatorii acestor programe nu au fost insa sprijinite de cercetarea empirica (Eberlin, McConnachie, Ibel &Volpe, 1992), posibil din cauza numeroaselor presupuneri eronate ce exista referitor la indivizii cu autism. De ex, in cazul Comunicarii Facilitate (si teoriei psihodinamice) se face presupunerea ca in "cochilia autista" se ascunde un individ informat si plin de cunostinte. Dovezi prea putine - sau inexistente - sprijina o astfel de ipoteza. Dimpotriva, Programul C&S se bazeaza pe cercetarea stiintifica (bazata pe invatarea sunetelor) a modalitatilor de predare - la elevii cu intarzieri in dezvoltare - a comunicarii prin mijloace vizuale (vezi Dube, McDonald, McIlvane & Mackay, 1991; Hewitt, 1964; Mackay, 1985; Sidman, 1971; Stormer & Mackay, 1992).
Programul C&S, asa cum este introdus in acest capitol, poarta cititorul prin succesiunea urmatoarelor sarcini: (1) potrivirea ("matching") literelor tiparite, (2) potrivirea cuvintelor tiparite, (3) asocierea cuvintelor tiparite cu obiecte si a obiectelor cu cuvinte tiparite, (4) utilizarea unei Tastaturi C&S pentru a facilita abilitatile primare de citit si scris, si (5) utilizarea literelor pentru a spune pe litere cuvintele. Observati ca, de-a lungul acestui capitol, literele si cuvintele tiparite pe cartonase sunt desemnate prin plasarea lor intre paranteze patrate. De ex, [i] se refera la un cartonas care are tiparita litera i, si [banana] se refera la un cartonas care are tiparit cuvantul "banana" pe el. Cuvantul banana fara paranteze patrate (si fara alte semne distinctive de tipar, cum ar fi aldinele) se refera la o banana 3D sau la o poza a unei banane.
Programul C&S urmeaza indeaproape programele de limbaj vocal descrise in acest manual. De ex, in Programul de Imitatie Verbala (cap.22) elevul este mai intai invatat sa imite verbal (adica sa potriveasca, "match") expresiile de sunete ale educatorului, cum ar fi "ah" si "m", apoi cuvintele rostite, si in final combinatiile de cuvinte rostite.
In Programul C&S, elevul este invatat mai intai sa potriveasca aceleasi unitati, dar prezentate ca stimuli vizuali si nu vocali, cum ar fi potrivirea de litere tiparite si, mai tarziu, de cuvinte tiparite. In portiunea receptiva a programelor de limbaj vocal, elevul este confruntat cu un stimul vocal si invatat sa actioneze dupa el. De ex, elevul este invatat sa identifice (de ex, aratand cu degetul sau atingand) poza unei banane, dupa ce educatorul spune "banana". Analog, in Programul de C&S, elevului ii este aratat cuvantul tiparit [banana] si apoi este invatat sa identifice obiectul sau poza unei banane. In Programul C&S, cuvantul tiparit inlocuieste cuvantul rostit de educator. In portiunile expresive ale programelor de limbaj vocal, educatorul prezinta un stimul vizual, de ex o ceasca, si elevul este invatat sa rosteasca raspunsul corect, spunand "ceasca". In portiunea expresiva a Programului C&S, educatorul prezinta acelasi stimul vizual, o ceasca. Elevul este invatat sa desemneze ceasca, selectand raspunsul tiparit corespunzator [ceasca] dintr-un aranjament de cateva cartonase cu cuvinte. Mai tarziu, elevul invata sa "spuna pe litere" cuvantul "ceasca", alegand literele una cate una, sau scriindu-l pe tastatura unui computer. (Nota traducatorului: "to spell" inseamna "a spune pe litere"; in acest context insa, elevul nu vorbeste, asadar el va "forma" pe litere cuvantul). Raspunsul scris sau batut la computer inlocuieste raspunsul vocal.
Este insa perfect posibil ca un elev sa invete sa citeasca cuvinte si siruri de cuvinte fara a le cunoaste intelesul. Un astfel de comportament este denumit "testare" si nu "citit". Hewett (1964) s-a referit la aceasta problema, invatandu-si elevul sa citeasca. Intelesurile cuvintelor sunt achizitionate prin invatarea contextului ambiental cu care ele sunt asociate. Cu cat mai mult este invatat elevul sa interactioneze si sa urmareasca mediul inconjurator, cu atat mai extins si mai util va deveni Programul C&S. in consecinta, va recomandam ca predarea Programului C&S sa se faca in corelatie cu alte programe din acest manual.
Este important sa cititi intreg capitolul si sa va familiarizati cu progresiunea sa generala, inainte de a preda aptitudinile pe care le vizeaza. In plus, experienta cu programe prezentate anterior in acest manual (incluzand programe cu accent pe limbajul vocal) va va ajuta sa administrati mai eficient Programul C&S. De ajutor mai poate fi si sa exersati unii dintre pasii de predare prezentati in acest capitol cu un adult, inainte de a introduce elevul in program.
Pre-rechizitele pentru introducerea primelor faze din Programul C&S (Potrivirea Literelor si Potrivirea Cuvintelor) consta din abilitatea elevului de a coopera cu dv si stapanirea sarcinilor elementare de potrivire si imitatie non-verbala (cap.12 si respectiv 13). In plus, trebuie sa aratati ca stiti sa predati cu succes aceste sarcini.

Potrivirea Literelor
Materialele necesare pentru a preda potrivirea literelor consta din cartonase-index de 3x5 sau 4x6 inch, cu litere tiparite pe ele.
Invatarea potrivirii literelor poate fi facilitata de prezentarea unor litere relativ mari, inalte de cel putin 1 inch, scrise de mana sau tiparite (de ex, fonturi de 72, bold). Daca literele sunt scrise de mana, toate cartonasele cu litere trebuie sa fie scrise la inceput de aceeasi persoana, si mai tarziu se va generaliza la scrisul de mana al altor persoane.
Pentru a facilita discriminarile elevului, incepeti cu litere care au un aspect extrem de diferit. In scopuri ilustrative, literele [S], [I] si [O] corespund SD1, SD2 si respectiv SD3. Observati ca, in pasii ce urmeaza, literele [S], [I] si [O] dispuse pe masa reprezinta mostrele. Duplicate ale literelor [S], [I] si [O] reprezinta potrivirile (echivalentii) care sunt inmanate elevului una cate una, pentru a le potrivi cu mostrele corespunzatoare de pe masa. De-a lungul urmatorilor pasi, dv si elevul trebuie sa stati vis--vis la masa (presupunand ca aveti un bun control in aceasta situatie).

 Pasul 1
Efectuati probe succesive SD1-R1 pana cand invata (elevul potriveste [S] la [S]). Plasati mostra [S] pe masa in fata elevului, apoi inmanati-i [S], spunand "Potriveste". Promptati raspunsul corect imediat, fie aratand cu degetul mostra [S], fie ghidandu-l manual pe elev sa plaseze [S] al lui (echivalentul) deasupra mostrei. Recompensati raspunsul corect promptat. In timp ce efectuati probe succesive din SD1, plasati mostra in pozitii randomizate pe masa. Inlaturati stimulul intre probe, prezentand stimulul din nou la inceputul fiecarei probe. Aceasta procedura maximizeaza discretia prezentarii stimulilor si astfel probabilitatea ca elevul sa-i urmareasca. Pastrati intervalul dintre probe de mai putin de 5 secunde, pentru a ajuta la inhibarea comportamentelor de auto-stimulare sau in afara sarcinii. In urmatoarele cateva incercari, estompati toti prompterii si maximizati recompensa pentru raspunsurile corecte nepromptate. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive SD2-R2 pana cand invata (elevul potriveste [I] la [I]). Plasati mostra [I] pe masa in fata elevului, apoi inmanati-i [I], spunand "Potriveste". Urmati aceleasi proceduri de predare si acelasi criteriu de invatare descrise la pasul 1.

 Pasul 3
Intercalati SD1 si SD2. Plasati ambele mostre [S] si [I] pe masa, echidistante de linia de mijloc a elevului. Lasati o distanta de aproximativ 4-6 inch intre cele doua litere. Prezentati SD1 [S] si imediat promptati R1 pentru a evita o proba nerecompensata. Efectuati probe succesive din SD1, in timp ce estompati toti prompterii, incluzand inlaturarea echivalentilor de deasupra mostrelor dupa fiecare proba. Considerati SD1 stapanita la 3 raspunsuri corecte nepromptate la rand, cu pozitiile stanga-dreapta ale mostrelor [S] si [I] interschimbate randomizat si echidistante de elev. In 2 secunde dupa ce elevul a invatat SD1-R1, prezentati SD2, echivalentul [I], cu ambele mostre [S] si [I] pe masa. Imediat promptati raspunsul corect al elevului. Efectuati probe succesive de SD2, in timp ce estompati toti prompterii. Considerati ca stapaneste SD2 la 3 raspunsuri corecte nepromptate la rand. In urmatoarele cateva probe, alternati pe rand calupuri de SD1 [S] si SD2 [I], solicitand 2 raspunsuri corecte nepromptate inainte de a inversa SD-urile, apoi 1 raspuns corect inainte de a inversa SD-urile. Interschimbati randomizat pozitiile stanga-dreapta ale mostrelor [S] si [I] de-a lungul acestui proces. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate, cu prezentarile SD-urilor si pozitiile stanga-dreapta ale mostrelor rotate randomizat.

 Pasul 4
Efectuati probe succesive SD3-R3 pana cand invata (elevul potriveste [O] la [O]). Plasati mostra [O] pe masa in fata elevului, apoi inmanati-i [O], spunand "Potriveste". Urmati aceleasi proceduri de predare si acelasi criteriu de invatare descrise la pasul 1. Treceti apoi la pasul 5.

 Pasul 5
Intercalati si recompensati diferentiat SD3-R3 (potrivirea [O] la [O]) si SD1-R1 (potrivirea [S] la [S]) aderand la procedurile de invatare a discriminarii descrise in pasul 3. Odata ce discriminarea SD3-SD1 este atinsa, intercalati SD3 cu SD2 (potrivirea lui [I]la [I]), aderand la aceleasi proceduri. In final, intercalati SD1, SD2 si SD3. Reamintiti-va ca, pentru a elimina caracteristici exterioare si inadvertente, trebuie sa rotati randomizat pozitiile celor trei mostre pe masa si prezentarea echivalentilor.
Odata ce elevul poate plasa cinci sau mai multi echivalenti peste mostrele lor dispuse simultan pe masa (preferabil in doua randuri paralele), alternati prin a-i cere elevului sa potriveasca cate o litera in timp ce ii inmanati cate doua, apoi cate trei cartonase din care sa aleaga. Cu un numar tot mai mare de cartonase in mana (maximum patru) si de mostre pe masa (de ex, doisprezece, dispuse in trei randuri), atentia elevului pentru sarcina (cu alte cuvinte, persistenta) cu probabilitate va creste. Tineti minte ca o atentie sporita si rezultatul muncii sunt functii ale capacitatii recompensatorii a unei anumite sarcini pentru elev. Pentru cei mai multi, potrivirea devine extrem de recompensatorie.
Dupa ce elevul stapaneste potrivirea literelor mari, invatati-l pe elev sa potriveasca literele mici, urmand aceleasi proceduri de predare prezentate pentru literele mari. Dupa ce elevul stapaneste separat potrivirea literelor mari, respectiv a celor mici, poate fi potrivit sa predati echivalenta literelor mari si mici. Insa este probabil ca elevul sa faca castiguri educationale si functionale mai ample odata cu scrierea la calculator. Procedurile de predare a echivalentei literelor mari si mici, ca si abilitatea de a scrie la calculator sunt descrise in detaliu de Watthen-Lovaas si Lovaas (2000).

Potrivirea cuvintelor
In aceasta faza a Programului C&S, elevul invata sa potriveasca cuvinte tiparite; cu alte cuvinte, el invata sa urmareasca (sa discrimineze) cuvinte. Mai tarziu, cuvintele tiparite vor fi plasate in contexte cu obiecte si actiuni, facand cuvintele cu inteles si functionale.
Utilizati cuvinte cam de 1 inch inaltime, tiparite sau scrise de mana, cu litere mici, pe cartonase de 4x6 inch. Primele patru pana la sase cuvinte invatate trebuie sa aiba un aspect extrem de deosebit (de ex, [pisica], [dinozaur], [mar]) pentru a facilita discriminarea lor de catre elev. Procedurile de predare sunt aceleasi ca cele detaliate in sectiunea precedenta, fiind doar rezumate in aceasta sectiune - pentru a reduce redundanta.
In timpul probelor succesive din pasii 1 si 2, invatati-l pe elev sa potriveasca [pisica] cu mostra [pisica] (pasul 1) si echivalentul [dinozaur] cu mostra [dinozaur] (pasul 2). In timpul procedurilor de invatare a discriminarii din pasul 3, invatati-l pe elev sa potriveasca [pisica] cu [pisica] si [dinozaur] cu [dinozaur], cu pozitiile stanga-dreapta ale mostrelor [pisica] si [dinozaur] interschimbate randomizat pe masa si echidistante de elev. Inmanati-i elevului cartonasele de echivalenti cate unul pe rand, intr-o succesiune randomizata. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate, pentru fiecare pas. Trebuie apoi sa introduceti cuvinte noi, care sa fie intercalate in conformitate cu aceleasi proceduri.
Odata ce elevul reuseste sa potriveasca 10-15 cuvinte cu diferente perceptive evidente, cresteti gradat complexitatea sarcinii, reducand aceste diferente (de ex, [mama] si [maner], [carte] si [casa], [brat] si [broasca].) Eventual, invatati-l pe elev sa discrimineze intre cuvinte cum ar fi [mama] si [masa] sau [rata] si [rana]. Odata ce astfel de discriminari sunt stapanite, trebuie introduse cuvinte care joaca un rol mai functional pentru elev. De ex, ar trebui introduse cuvinte care denota feluri de mancare preferate (de ex, spaghetti, gogoasa, suc, chips, biscuiti), persoane apropiate (de ex, mama, tata, numele fratilor si ale educatorilor), piese de imbracaminte obisnuite (de ex, tricou, pantaloni, pantaloni scurti, rochie, pantofi, palarie), piese de mobilier (de ex, masa, scaun, canapea, pat, dulap) si animale pentru care elevul se arata interesat (de ex, pisica, caine, cal, rata, girafa, leu, maimuta). De asemenea, introduceti cuvinte cum ar fi creion, marker, hartie, foarfece, lipici, vopsea, pensula (daca elevul invata abilitati de arte) si actiuni, cum ar fi deschide, gadila, saruta, mananca, leagana (daca elevului ii place sa se angajeze in astfel de comportamente). Retineti ca, chiar daca elevul este capabil sa potriveasca cuvinte (in forma lor auditiva sau vizuala), nu exista nici un motiv sa credem ca elevul cunoaste intelesul acelor cuvinte. Capacitatea de a asocia cuvinte tiparite cu obiectele corespunzatoare, si asocierea obiectelor cu denumirile lor sunt introduse in sectiunea ulterioara, "Asocieri".

Arii de dificultate
Discriminarea intre cuvinte cu aspect similar poate fi dificila pentru unii elevi. Prompteri vizuali, cum ar fi sublinierea literelor ce fac diferenta intre cuvinte (de ex, "m" din "mama" si "s" din "masa") se poate dovedi util intr-o astfel de situatie. Marcarea literelor discriminative cu culori diferite sau tiparirea literelor discriminative cu fonturi mai mari poate de asemenea sa faciliteze atentia pe care le-o acorda elevul. Reamintiti-va ca toti prompterii trebuie estompati, pentru ca elevul sa poata stabili discriminarea corecta.

Asocieri
In incercarea de a facilita succesul elevului in stadiile subsecvente ale Programului C&S si achizitionarea de catre elev a unor aptitudini mai flexibile de citit si de scris, am construit doi pasi preliminari: (1) Asocierea Cuvintelor Tiparite cu Obiecte (care, mai tarziu, se extinde la citit) si (2) Asocierea Obiectelor cu Cuvinte Tiparite (care, mai tarziu, se extinde la scris). In acest moment, nu avem suficiente date pentru a da asigurari daca acesti pasi preliminari sunt necesari pentru a progresa spre stadii mai avansate de scris-citit; insa, stabilind aceste aptitudini asociative, sunteti dotat cu mijloace eficiente de a prompta progresul elevului in portiunile subsecvente din Programul C&S, facilitand astfel discriminarile.

Asocierea Cuvintelor Tiparite cu Obiecte
In pasii preliminari ai cititului precoce, plasati obiecte pe masa si invatati-l pe elev sa plaseze un cartonas cu cuvant direct sub obiectul denumit prin cuvantul tiparit. Asa cum v-am sfatuit anterior, stimulii implicati in discriminarile initiale trebuie sa fie cat mai diferiti unul de altul, pentru a facilita achizitionarea de catre elev a acestor discriminari. Pentru a ilustra urmatorii pasi, SD1 este un avion, SD2 este o soseta si SD3 este un purcel. Pasii de predare sunt virtual identici cu cei descrisi in sectiunea anterioara de potrivire a literelor si de aceea sunt descrisi relativ pe scurt mai jos.

 Pasul 1
Efectuati probe succesive din SD1-R1 pana cand elevul o stapaneste (elevul plaseaza [avion] sub un avion de jucarie 3D). Cu avionul (ca unic obiect) plasat pe masa, spuneti "Potriveste", in timp ce ii inmanati elevului cartonasul [avion]. Promptati raspunsul corect (adica plasarea [avion] direct sub avion). Recompensati. Estompati prompterul in probele subsecvente. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Odata ce a invatat, treceti la pasul 2.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2-R2 pana cand elevul o stapaneste (elevul plaseaza [soseta] sub soseta). Soseta este singurul obiect de pe masa. Urmati procedurile descrise in pasul 1 pana cand este atinsa stapanirea SD2-R2.

 Pasul 3
Incepeti cu obiectele avion si soseta plasate pe masa, echidistant de linia de mijloc a elevului, permitand un spatiu de 4-6 inch intre cele doua obiecte. Intercalati SD1 si SD2, conform procedurilor de invatare a discriminarii (vezi pasul 3 din sectiunea "Potrivirea Literelor") si considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.
Daca elevul face o eroare in timpul trainingului de discriminare in pasul 3 (de ex, daca plaseaza [avion] sub soseta), intrerupeti raspunsul, inlaturand cartonasul si dand informatia "NU". Imediat repetati SD-ul, promptand si recompensand raspunsul corect. In incercari succesive intercalate si recompensate diferentiat, elevul ar trebui sa faca tot mai putine si mai putine greseli, si eventual va stapani discriminarea. Cu alte cuvinte, asocierile SD1-R1 si SD2-R2 sunt intarite pentru ca sunt recompensate, in timp ce greselile cum ar fi SD1-R2 sau SD2-R1 sunt slabite, deoarece nu sunt recompensate. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

Arii de dificultate
Un elev poate intampina dificultati in asocierea cuvintelor tiparite cu obiecte 3D, mai ales cand este vorba de asocieri ce implica obiecte 3D cu care elevul s-a mai intalnit in situatii de invatare. Se poate intampla ca astfel de obiecte sa declanseze anumite comportamente (de ex, sa insface sau sa manipuleze obiectele), ceea ce este incompatibil cu plasarea unei denumiri tiparite sub obiecte. Introduceti obiecte noi, nefamiliare, pentru a evita aceasta problema. Daca problema persista cu obiecte complet noi, amanati sarcina si introduceti o sarcina alternativa: asocierea cuvintelor cu obiecte 2D. Pentru a creea stimulii necesari pentru acest format, fotografiati obiectele-tinta 3D pe un fundal neutru, cu o culoare uniforma. Toate fotografiile trebuie sa fie de aceeasi dimensiune (de ex, 4x6 inch). Pentru a facilita aceasta solicitare, alegeti obiecte relativ mici si fotografiati-le de aproape. Pentru a maximiza beneficiul utilizarii stimulilor 2D, invatati-l pe elev sa potriveasca fotografie la fotografie si apoi fotografiile la obiectele 3D corespunzatoare, ca solicitari pre-rechizite pentru a asocia cuvintele cu pozele corespunzatoare 2D.

Asocierea obiectelor cu cuvinte tiparite
In pasii preliminari ai scrierii precoce, cuvintele si obiectele utilizate drept stimuli trebuie sa aiba un aspect extrem de diferit. De ex, daca obiectul masina plasat cu cuvantul tiparit [masina] este prima asociatie, atunci dinozaur cu [dinozaur] poate fi o alegere buna pentru cea de-a doua asociatie, si bebe asociat cu [bebe] ar fi potrivita pentru a treia asociatie. Discriminarile pot fi de asemenea facilitate de prezentarea unor obiecte fata de care elevul a manifestat anterior interes. Procedurile de invatare a discriminarii sunt aceleasi din sectiunea precedenta "Potrivirea literelor". Pasii 1, 2 si 3 sunt rezumati mai jos.
In pasul 1, invatati-l pe elev sa plaseze obiectul masina sub cuvantul [masina]. Pozitionati cuvantul [masina] in pozitii randomizate pe masa de-a lungul incercarilor. In pasul 2, invatati-l pe elev sa plaseze obiectul dinozaur sub cuvantul [dinozaur] care este pozitionat randomizat pe masa de-a lungul incercarilor. In pasul 3, invatati-l pe elev, in acord cu procedurile de invatare a discriminarilor, sa plaseze obiectele masina si dinozaur cu cartonasele corespunzatoare de cuvinte, [masina] si [dinozaur], ambele dispuse pe masa simultan si in pozitii randomizate.
Introduceti si intercalati noi asociatii (de ex, asociati obiectul bebe cu [bebe]) in conformitate cu aceleasi proceduri. Odata ce elevul stapaneste 10-12 asociatii intre obiecte 3D si cuvintele corespunzatoare tiparite, predati generalizarea de la obiecte 3D la reprezentari 2D ale obiectelor si cuvintele tiparite corespunzatoare. Treptat cresteti numarul cartonaselor cu cuvinte tiparite dispuse pe masa pana la sase sau mai multe, dispuse in doua randuri paralele.
Arii de dificultate
Daca elevul manipuleaza excesiv oricare dintre obiectele 3D, selectati alte obiecte, care sunt mai putin interesante pentru el. Daca elevul este confuz in privinta locului unde sa puna obiectele, promptati plasarea corecta dupa cum urmeaza: plasati o foaie de hartie alba pe masa si pozitionati cartonasul cu cuvant (de ex, [masina]) pe jumatatea superioara a colii de hartie. Cu creionul, desenati un contur punctat al obiectului masina pe coala de hartie, chiar dedesubtul [masina], pentru a prompta plasarea masinii. Prezentati SD1 spunand "Potriveste", in timp ce ii inmanati elevului masina. Promptati manual elevul sa plaseze masina in aria inconjurata de conturul punctat. Estompati conturul punctat, stergand gradat tot mai mult si mai mult din el in fiecare proba subsecventa. Daca elevul nu reuseste sa raspunda corect in orice moment, intoarceti-va si introduceti cel mai mic prompter necesar pentru a reinstaura raspunsul corect, si apoi incepeti sa estompati din nou prompterul, mai lent.

Utilizarea unei Table C&S
In aceasta faza a Programului C&S, elevul este invatat sa foloseasca o Tabla C&S pentru a facilita formele precoce de citit si scris. In sectiunea Aptitudini Precoce de Citit, elevul invata sa generalizeze asocierea unui cuvant tiparit cu obiecte de pe masa la Tabla C&S. Cu alte cuvinte, un cuvant tiparit este prezentat in partea de sus a Tablei, si elevul este invatat sa citeasca cuvantul si sa identifice obiectul sau comportamentul descris de cuvant din cativa stimuli alternativi dispusi in partea de jos a Tablei (in campul de raspuns). In sectiunea de Aptitudini Precoce de Scris, elevul invata sa generalizeze asocierea obiectelor cu cuvinte tiparite de pe masa la Tabla de C&S. Cu alte cuvinte, un obiect este dispus in partea de sus a tablei, si elevul este invatat sa selecteze denumirea tiparita corespunzatoare acelui obiect dintr-o dispunere de cateva cuvinte pe Tabla. Sectiunea de Aptitudini Precoce de Scris este un precursor al unor programe mai avansate de scris, cum ar fi cele care descriu cum se folosesc literele pentru a compune cuvinte cand de primeste comanda de a denumi obiecte, comportamente si dorinte. Am gasit ca e mai simplu sa predam sarcini de scriere incapand cu cuvinte intregi (adica, cartonase cu cuvinte) si nu cu litere individuale. Spunerea pe litere a cuvintelor ("spelling") este predata intr-o sectiune ulterioara, numita "Scrierea Denumirilor Obiectelor".

O Tabla de C&S elementara poate fi facuta astfel:

1. Decupati un panou rectangular de aprox 18x20 inch, utilizand carton alb gros, un suport de postere sau o tabla de scris cu creta. Ajustati marimea panoului in functie de marimea elevului.

2. Atasati o panglica de inch latime din Velcro negru (= scai) orizontal peste tabla, 1Yi inch de marginea de sus si la cate 1 inch de fiecare margine laterala a tablei. Atasati instructiunile de aceasta banda orizontala, la care ne vom referi ca fiind banda de instructie.

3. Atasati doua panglici de Velcro negru vertical pe tabla, la 1-2 inch e marginile laterale (cate o panglica de fiecare parte), si cam la 3 inch sub marginea superioara a tablei si deasupra marginii inferioare a tablei. De pe aceste doua panglici verticale, la care ne vom referi ca la benzile de alegere, elevul va alege stimulii ca raspuns la instructiile educatorului.

4. Atasati o panglica de Velcro (= scai) negru orizontal peste placa, la aprox Wi inch de marginea de jos si cate 1 inch de fiecare margine laterala. Elevul plaseaza stimulii pe care ii selecteaza ca raspuns la instructiunea educatorului pe aceasta panglica, la care ne vom referi ca la banda de raspuns.

5. In mijlocul tablei, in aria dintre cele doua benzi negre de alegere, atasati doua panglici albe Velcro (panglicile-prompter) paralel cu panglicile de alegere, la o distanta de 2-3 inch una de alta. Prompterii vizuali pot fi atasati de aceste doua panglici. Utilizati partea cu carlige de la Velcro pentru toate panglicile de pe tabla (vezi fig.29.1 pentru un exemplu de Tabla C&S.)

Utilizati litere groase (bold font) de 56 cand faceti cartonasele cu cuvinte care sunt utilizate pe Tabla de C&S, si utilizati cartonase de 3x5 inch. Laminati cartonasele cu cuvinte sau utilizati o hartie auto-adeziva, daca nu puteti sa le laminati. Fiecare cartonas cu cuvinte trebuie sa aiba un punct de Velcro sau o panglica de Velcro pe spate, astfel ca elevul sa poata atasa si inlatura cartonasele de pe benzile de alegere si de pe banda de raspuns cu usurinta. Utilizati partea buclata a scaiului pe toate cartonasele cu cuvinte si pe alte materiale 2D. Tabla trebuie plasata culcata pe masa, la indemana elevului, sau pe un cui pe sevalet (flip-chart).

Pentru a preda o sarcina de citit precoce, o instructiune tiparita, cum ar fi [Atinge] [rata] este prezentata pe banda de instructie. O rata 3D este dispusa pe jumatatea inferioara a Tablei (adica, in campul de raspuns). Elevul este invatat sa citeasca instructiunea si sa identifice obiectul corect, atingandu-l. Gradat, obiecte aditionale sunt plasate in campul de raspuns. Cand predati o sarcina de scriere precoce pe Tabla, educatorul prezinta o instructiune tiparita, cum ar fi [Ce este asta?], cu un obiect, cum ar fi rata 3D, adiacent lui pe banda de instructiuni. Elevul este invatat sa urmareasca acest SD, sa selecteze cartonasul cu cuvantul [rata] care este dispus pe banda de alegeri si sa plaseze cartonasul cu cuvantul pe banda de raspuns. Intr-un anume sens, elevul isi "scrie" raspunsul, utilizand un cartonas cu cuvantul. Cartonase suplimentare cu cuvinte sunt dispuse gradat pe benzile de alegeri, in timp ce un obiect este prezentat pe banda de instructie cu instructiunea tiparita [Ce este asta?]. Cand este introdus "spusul pe litere", educatorul prezinta instructiunea [Ce este asta?] si, de ex, o rata pe banda de instructiuni. Literele [r], [a], [t], [a] sunt dispuse pe banda de alegeri si elevul este invatat sa 'formeze pe litere' cuvantul, plasand literele una cate una in ordinea corecta de la stanga la dreapta pe banda de raspuns. Gradat, litere de distragere sunt adaugate pe banda de alegere.

Potrivirea Cuvintelor pe Tabla C&S
Familiarizati elevul cu Tabla C&S generalizand abilitatile lui de potrivire a cuvintelor de la potrivirea pe masa la potrivirea pe Tabla. Plasati Tabla pe masa in fata elevului si stati jos langa el. In scopuri ilustrative, SD1-R1 este potrivirea [pisica] la [pisica] si SD2-R2 este potrivirea [suc] la [suc].

 Pasul 1
Plasati mostra [pisica] central pe Tabla si pozitionata chiar deasupra benzii de raspuns; adica, plasati cartonasul cu cuvantul pe o banda de prompter. In aceasta pozitie, cartonasul cu cuvantul este apropiat de banda de raspuns si, de aceea, faciliteaza un raspuns corect. Inmanati echivalentul, [pisica], elevului, in timp ce spuneti "Potriveste". Promptati ele
vul sa plaseze echivalentul pe banda de raspuns, direct sub mostra. Dupa ce acest stadiu este stapanit, pozitionati echivalentul [pisica] pe o banda de alegere, in loc sa-l inmanati elevului, si invatati-l sa ia cartonasul cu cuvantul de pe banda de alegere si apoi sa-l plaseze pe banda de raspuns chiar sub cuvantul-mostra [pisica]. De-a lungul incercarilor, mutati treptat mostra in sus, pe banda de instructii, in timp ce elevul continua sa utilizeze banda de raspuns pentru a plasa echivalentul. Dispuneti cardul echivalent in pozitii randomizate, pe ambele panglici de alegere. Considerati ca a invatat in 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Urmati procedurile descrise in pasii anteriori pentru a-l invata pe elev sa ia echivalentul [suc] de pe o banda de alegere si sa-l plaseze pe banda de raspuns cu mostra [suc] situata pe banda de instructie. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 3
Prezentati mostrele [pisica] (SD1) si [suc] (SD2) una cate una pe banda de instructie, incepand cu [pisica], si dispuneti echivalentii [pisica] si [suc] simultan si in pozitii randomizate pe benzile de alegeri. Intercalati SD1 si SD2 in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii. Dupa ce a invatat (5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate), invatati-l pe elev sa potriveasca cuvinte aditionale, crescand gradat numarul de cartonase cu cuvinte (echivalenti) dispusi pe panglicile de alegere la 6-12 cartonase (in timp ce un singur cartonas-mostra este prezent de fiecare data pe banda de instructie). Dupa fiecare raspuns corect completat, trebuie sa miscati echivalentul intr-o pozitie randomizata pe una din benzile de alegere, pentru a limita prompterii inadvertenti.
Odata ce elevul invata sa potriveasca 15-20 cuvinte pe Tabla C&S, incepeti sa-l invatati pe elev aptitudini precoce de citire, asa cum este explicat in urmatoarea sectiune.

Aptitudini de Citire Precoce
In mare parte, sectiunea de Aptitudini de Citire Precoce din Programul C&S se suprapune cu Programul de Identificare Receptiva a Obiectelor, prezentat in Cap. 17, si va recomandam sa va familiarizati cu procedurile utilizate in acel capitol inainte de a introduce aceasta sectiune. In programul de limbaj vocal din cap.17, elevul este invatat sa identifice (adica sa arate cu degetul sau sa atinga) un obiect, dupa ce ii cereti verbal acest lucru elevului. In sectiunea de fata, dv inlocuiti solicitarea verbala cu o solicitare tiparita; efectiv, elevul este invatat sa generalizeze aptitudinile achizitionate in sectiunea precedenta, "Asocierea Cuvintelor Tiparite cu Obiecte".
Cand prezentati instructiuni tiparite in aceasta sectiune, va recomandam sa le si rostiti, pe langa faptul ca le aratati cu degetul. Aceasta recomandare se bazeaza pe observatia informala ca unii elevi incep sa va inteleaga vocalizarile atunci cand ele sunt asociate cu corespondentii vizuali. Asta inseamna ca, in timp, unii elevi incep sa identifice obiectele vizate fara sa existe si cuvantul scris. Desi o astfel de predare incidentala este adesea eficienta pentru elevi obisnuiti, o oarecare cercetare formala a demonstrat si eficacitatea pentru copiii cu autism sau alte intarzieri in dezvoltare. Nu mai putin adevarat este ca observatiile informale permit utilizarea acestei proceduri doar daca nu devine evident ca vocalizarile dv interfereaza realmente cu invatarea elevului sa citeasca. Pentru elevii care au parcurs si stapanesc Identificarea Receptiva a Obiectelor (cap.17) inainte de a le fi introdusa aceasta sectiune, va sfatuim sa spuneti "Citeste" in timp ce aratati cu degetul instructiunea tiparita, fara a verbaliza SD-ul tiparit. Pasii care urmeaza sunt ilustrati folosind acest format. In acest caz, SD-ul tiparit trebuie verbalizat numai atunci cand este folosit ca un prompter; altminteri, nu exista nici un motiv ca elevul sa urmareasca cuvantul tiparit. Estompati prompterul verbal de-a lungul incercarilor, pentru a va asigura ca elevul invata intr-adevar sa citeasca.
Stimulii din discriminarile stapanite in sectiunile anterioare din Programul C&S pot facilita sarcinile de discriminare predate in aceasta sectiune. Pentru a facilita in continuare achizitia de catre elev a aptitudinilor de citire precoce, va recomandam sa incepeti cu obiecte 3D. Observati insa ca unii elevi au dificultati in invatare cand sunt utilizati stimuli 3D. Daca acest lucru este valabil pentru elevul cu care lucrati dv, treceti la stimuli 2D, dar continuati sa procedati in conformitate cu urmatorii pasi.
In scopuri ilustrative, SD1, SD2 si SD3 corespund cartonaselor cu cuvinte tiparite [atinge], pe langa [avion], [soseta] si respectiv [purcel].

 Pasul 1
Efectuati probe succesive din SD1-R1, pana cand elevul invata (elevul citeste [Atinge] [avion], apoi atinge avionul 3D). Incepeti prin a plasa avionul intr-o pozitie promptata la 2 inch sub banda de instructie (adica, pe o panlica de prompteri). Apoi, plasati instructiunea tiparita [Atinge] la aproximativ 3 inch de cartonasul cu cuvantul [avion] pe banda de instructie, pozitionanad cartonasul cu cuvantul [avion] direct deasupra avionului. Aratati cu degetul catre cartonasul cu cuvantul [atinge], in timp ce spuneti "atinge", apoi imediat aratati cu degetul catre [avion]. Promptati manual elevul sa atinga avionul atunci cand urmareste [avion]. Inlaturati stimulii intre probe, si estompati prompterul manual in urmatoarele cateva incercari. Observati ca proximitatea stransa a avionului de cartonasul cu cuvantul [avion] functioneaza ca un prompter. Estompati pozitia promptata a avionului, crescand gradat distanta dintre avion si banda de instructie, atat in directie verticala, cat si orizontala, eventual randomizandu-i pozitia in campul de raspuns. Aceasta procedura de estompare a prompterului il invata pe elev sa caute avionul odata ce citeste cuvantul [avion]. Astfel, stimulii irelevanti sunt redusi, in timp ce este facilitata scanarea dupa obiectul corect. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Odata ce acest pas este stapanit, treceti la Pasul 2.
Daca benzile de alegere, benzile verticale de prompteri si banda de raspuns interfereaza`cu plasarea obiectelor 3D pe Tabla, intoarceti Tabla pe partea cealalta si utilizati-i spatele pentru sarcini de citire. Plasati o banda neagra Velcro (=scai) de instructii de-a lungul Tablei, in partea superioara, si doua panglici albe de prompteri paralele cu banda de instructii, si la o distanta de 3-4 inch de dispunerea stimulilor 3D.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2-R2, pana cand elevul invata (elevul citeste [Atinge] [soseta], apoi atinge soseta 3D). Urmati procedurile de predare descrise la Pasul 1. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 3
Centrati avionul si soseta pe jumatatea inferioara a Tablei in campul de raspuns si incepeti cu prezentarea SD1. Intercalati SD1 si SD2 in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii.
Odata ce elevul poate discrimina intre SD1 si SD2, generalizati aceasta discriminare cu toti educatorii, inainte de a introduce SD3. SD3-R3 (elevul citeste [Atinge] [purcel], apoi atinge purcelul 3D) trebuie initial predata in incercari succesive, apoi intercalata cu SD1 si SD2, cum am descris inainte.
Pe masura ce elevul stapaneste noi SD-uri, cresteti numarul alegerilor de obiecte prezentate la un anumit moment in campul de raspuns de la trei la sase sau sapte, depinzand de rata progreselor elevului si de marimea Tablei. Cu cateva obiecte plasate randomizat pe tabla, este probabil ca stimulii irelevanti si interferenti sa fie redusi sau eliminati, consolidand astfel stapanirea de catre elev a discriminarilor. Odata ce elevul a invatat sa discrimineze intre denumirile tiparite a 10-15 obiecte, introduceti reprezentari 2D ale stimulilor 3D (vezi sectiunea urmatoare, "Arii de dificultate", pentru ghid de predare a acestei abilitati). Pe masura ce elevul invata sa generalizeze la stimuli 2D, continuati sa predati noi obiecte 3D. Odata ce elevul cunoaste discriminarile a aproximativ 25 obiecte in format original, generalizati la stimuli non-identici in 3D, apoi la stimuli non-identici in 2D. Predati 15-20 identificari de obiecte, depinzand de rata de invatare a elevului.

Arii de dificultate
Cand verbalizati intregul SD, pe langa prezentarea materialului tiparit (de ex, dv spuneti "Atinge avion" in timp ce aratati cu degetul cartonasele [Atinge] si [avion]) si utilizati cuvantul "atinge" cu multe obiecte, nu exista nici un motiv sa credem ca elevul invata semnificatia cuvantului "atinge". In fapt, introducerea cuvantului "atinge" poate interfera sau chiar bloca achizitionarea de catre elev a intelesului cuvantului care identifica obiectul.
Daca elevul intampina dificultati cu instructiuni de tipul [Atinge] [avion], atunci cand sunt puse in contrast cu instructiuni cum ar fi [Atinge] [soseta], sporiti discriminabilitatea lor prin inlaturarea cartonasului [Atinge]. Odata ce sunt atinse discriminarile intre portiunile cele mai relevante din instructiuni (adica, [soseta] vs [avion] in acest exemplu), reintroduceti [Atinge].
Unii elevi intampina dificultati cand asociaza obiecte 3D cu cuvinte tiparite. Daca acest lucru este valabil pentru elevul cu care lucrati, incercati sa folositi cartonase cu imagini 2D in loc de obiecte 3D (vezi fig. 29.2). Un prompter vizual (similar cu prompterul descris in sectiunea precedenta, "Asocierea Obiectelor cu Cuvinte Tiparite") poate fi util, si este descris in pasii urmatori:

 Pasul 1
Efectuati probe succesive din SD1-R1 pana cand elevul invata (sa citeasca [Atinge] [avion], si apoi sa atinga avionul). Incepeti prin a plasa [Atinge] si [avion] pe banda de instructiuni. Plasati o imagine a unui avion 3D intr-o pozitie promptata (cam la 2 inch deasupra benzii de instructiuni. Plasati un cartonas duplicat [avion] (adica, un cartonas-prompter) direct sub poza avionului. Aratati cu degetul catre instructiunea [Atinge]; apoi aratati cu degetul catre [avion] de pe banda de instructiuni. Promptati manual elevul sa atinga poza avionului. Inlaturati toti stimulii intre incercari. In urmatoarele cateva incercari, cresteti distanta intre [avion] de pe banda de instructii si fotografia avionului, pana cand poza este plasata oriunde pe jumatatea superioara a Tablei (cu alte cuvinte, prompterul de pozitie este estompat). In plus, estompati cartonasul prompter [avion] de-a lungul probelor, ascunzandu-l treptat sub poza avionului. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2-R2 pana cand elevul invata (sa citeasca [Atinge] [soseta], si apoi sa atinga soseta). Urmati procedurile descrise la pasul 1.

 Pasul 3
Plasati poza avionului si poza sosetei la 3-4 inch departare, pe jumatatea inferioara a Tablei. Reinstalati cartonasele-prompter (cu alte cuvinte, plasati cartonasele prompter [avion] si [soseta] sub pozele corespunzatoare). Incepeti prin a prezenta SD1 ([Atinge] [avion]) si intercalati SD1 si SD2 in conformitate cu paradigma de invatare a discriminarii. Intai estompati prompterul manual, apoi estompati cartonasele-prompter, ascunzandu-le simultan si gradat sub pozele corespunzatoare. Incercati sa efectuati probe nepromptate, in efortul de a reduce numarul probelor promptate. Rotati randomizat pozitiile pozelor, pentru a evita prompterii de pozitie. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate, cu SD-urile prezentate in rotatie randomizata.

Aptitudini de Scriere Precoce
Trebuie sa fiti familiarizat cu Programul de Denumire Expresiva a Obiectelor (cap.23) deoarece mare parte din informatia privitoare la predarea limbajului vocal expresiv se preteaza la predarea - la elevii care "invata vizual" - cum sa se exprime utilizand un limbaj tiparit. In aceasta sectiune a Programului C&S, elevul este invatat sa denumeasca un obiect utilizand cuvantul tiparit care ii corespunde.
Va recomandam sa incepeti cu stimuli la care elevul a fost expus in sectiuni anterioare ale programului. In scopuri ilustrative, dinozaur este utilizat ca SD1, masina este utilizat ca SD2 si papusa este utilizat ca SD3.

 Pasul 1
Efectuati probe succesive din SD1-R1 pana cand elevul invata (obiectul dinozaur are ca urmare plasarea [dinozaur]). Mai intai, plasati [Ce e asta?] pe banda de instructiuni, si [dinozaur] pe banda de alegeri intr-o pozitie promptata langa banda de raspuns. Apoi, plasati un dinozaur 3D pe Tabla C&S cam la 3 inch deasupra benzii de raspuns (adica, intr-o pozitie promptata. Aratati cu degetul instructiunea [Ce e asta?]; spuneti "Ce e asta?" si apoi imediat aratati cu degetul dinozaurul. Promptati elevul sa ia [dinozaur] de pe banda de alegere si sa-l plaseze pe banda de raspuns, direct sub dinozaur. Probabil ca va trebui sa promptati manual miscarile elevului. Dupa ce estompati prompterul manual, estompati treptat prompterul de pozitie, mutand dinozaurul de pe banda de raspuns, si catre banda de instructiuni. Dispuneti cartonasul cu cuvantul [dinozaur] in pozitii randomizate pe benzile de alegeri. Odata ce elevul poate gasi corect cartonasul cu cuvant din pozitii randomizate, mutati treptat dinozaurul in pozitia finala, adiacent cu [Ce e asta?] de pe banda de instructiuni. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2-R2 pana cand elevul invata (obiectul masina are ca urmare plasarea [masina]), urmand procedurile descrise in pasul anterior. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Odata ce a invatat, treceti la pasul 3.

 Pasul 3
Plasati instructiunea [Ce e asta?] si dinozaurul 3D pe banda de instructiuni, si cartonasele cu cuvintele [dinozaur] si [masina] pe benzile de alegeri. Incepeti cu SD1-R1 pana cand elevul invata (obiectul dinozaur are ca urmare plasarea [dinozaur]), apoi intercalati SD1 si SD2 in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii. Promptati dupa cum este necesar. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate, cu SD-urile prezentate in rotatie randomizata. Generalizati stapanirea acestei discriminari intre educatori.
Introduceti SD3 si itemii subsecventi, urmand procedurile utilizate in pasii 1-3. Pe masura ce elevul invata noi itemi, cresteti treptat numarul cartonaselor cu cuvinte dispuse simultan pe benzile de alegeri. De ex, pentru a denumi obiectul prezentat pe banda de instructiuni, elevul va invata sa identifice cuvantul corespunzator din patru sau cinci cartonase cu cuvinte de pe fiecare banda de alegere (adica, un total de 10-12 cartonase cu cuvinte). Cu alte cuvinte, elevul este invatat sa scruteze ambientul pentru a face discriminari tot mai complexe.
Dupa ce elevul invata sa scrie (adica, sa denumeasca) 15-20 obiecte, invatati-l pe elev sa denumeasca poze ale obiectelor 3D invatate (vezi fig,29.3). Odata ce elevul stapaneste aproximativ 10 poze, se recomanda sa introduceti exemple non-identice din itemii 3D si 2D invatati, pentru a contribui la instalarea generalizarii. Fiind capabil sa utilizeze atat stimuli 2D cat si 3D, educatorul cucereste o flexibilitate in a-l ajuta pe elev sa achizitioneze denumirile unui numar de itemi functionali din jurul casei si, mai tarziu, denumirile culorilor, formelor si marimilor.

Arii de dificultate
Prezentarea informatiei tiparite [Ce e asta?] impreuna cu obiectul pe care elevul trebuie sa-l denumeasca poate cauza o problema identica cu cea intampinata de elevi in programul de limbaj vocal, atunci cand educatorul intreaba "Ce e asta?" in timp ce prezinta obiectul pe care elevul trebuie sa-l denumeasca verbal. Aceasta problema poate fi rezolvata retinand initial instructiunea tiparita [Ce e asta?], si apoi introducand-o treptat, dupa ce elevul a invatat sa scrie denumirile a aproximativ 15-20 obiecte.

Raspunsul la Instructiunile Tiparite
In aceasta sectiune, elevul este invatat sa citeasca si sa actioneze conform instructiunilor tiparite. Scopul pe termen lung este ca elevul sa citeasca si apoi sa urmeze instructiuni complexe inlantuite, cum ar fi [Du-te la baie, spala-te pe dinti si apoi intoarce-te la mama]. Pentru a atinge un stadiu atat de complex, trebuie stabilit intai un fundament de aptitudini primare. Astfel, obiectivul initial este de a-l invata pe elev sa citeasca si sa urmeze instructiuni elementare unice, cum ar fi [arunca cubul], [scutura picioarele], [fa cu mana] si [aplauda]. (Nota traducatorului: "Fa cu mana" in limba engleza este un singur cuvant, "wave"). Instructiuni mai complexe si inlantuite sunt gradat introduse, dupa ce este atins acest obiectiv de inceput.
Observati cat de indeaproape se aseamana aceasta sectiune cu Programul de Limbaj Receptiv Primar (Cap. 15). Data fiind puternica suprapunere, predarea aptitudinilor introduse in aceasta sectiune va fi facilitata daca sunteti familiarizat cu procedurile detaliate in Cap. 15. Daca elevul a parcurs Programul de Limbaj Receptiv Primar, puteti prompta raspunsul corect atunci cand il invatati pe elev sa citeasca instructiuni, verbalizand instructiunile (de ex, "Arunca cubul") dupa ce spuneti "Citeste". Acest prompter verbal trebuie estompat.
Elevul trebuie sa posede solide aptitudini de imitatie non-verbala si aptitudini de potrivire a cuvintelor, inainte de a fi angajat in aceasta sarcina de citire. Va fi de asemenea de ajutor pentru elev sa fi invatat sa potriveasca instructiunile tiparite in cauza (de ex, sa potriveasca [scutura picioarele] la [scutura picioarele]). Prin potrivire, elevul demonstreaza ca poate sa discrimineze (sa urmareasca) stimulii.
Va recomandam ca instructiunile initiale sa solicite un raspuns care necesita manipularea unor obiecte (obiectele asigura ancore vizuale limpezi pentru elev, si actiunile sunt relativ simplu de promptat). Puteti prezenta instructiunile scrise pe banda de instructiuni a Tablei C&S sau pe o alta suprafata care permite elevului sa vada cu claritate instructiunile (de ex, un sevalet). Intr-un stadiu ulterior, instructiunile vor putea fi prezentate pe ecranul unui computer. Instructiunile [arunca cubul], [vorbeste la telefon] si [scutura picioarele] sunt prezentate pentru a ilustra SD1, SD2 si respectiv SD3 in pasii care urmeaza.

 Pasul 1
Plasati un cub si o galeata pe masa, prezentati instructiunea scrisa [arunca cubul] pe banda de instructiuni apoi spuneti "Citeste" (sau "Arunca cubul") in timp ce aratati cu degetul catre cartonasul cu instructiune. Poate sa fie necesar sa dispuneti cartonasul cu instructiune distinct in fata ochilor elevului, concomitent cu instructiunea verbala. Promptati raspunsul corect, aratand un model al comportamentului. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2 [vorbeste la telefon] pana cand elevul invata, urmand procedurile descrise la pasul anterior. In pasul actual, un telefon de jucarie plasat pe masa inlocuieste cubul si galeata.

 Pasul 3
Pozitionati cubul si galeata alaturate, si la o distanta de 4-6 inch de telefon, pe masa. Intercalati SD1 [arunca cubul] si SD2 [vorbeste la telefon] in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii, incepand cu SD1.

 Pasul 4
Efectuati probe succesive din SD3 [scutura picioarele] pana cand elevul invata. Scuturatul picioarelor este o actiune relativ simplu de promptat, si de aceea functioneaza ca o tranzitie simpatica spre actiuni ce nu necesita manipularea obiectelor.
Odata ce SD3 este stapanit, intercalati mai intai cu SD1, apoi cu SD2, apoi atat cu SD1 cat si cu SD2.
Continuati sa introduceti instructiuni urmand procedurile descrise anterior. Pentru a va decide in legatura cu instructiunile prospective, consultati lista de comportamente de la sfarsitul cap.15. Procedurile de inlantuire a instructiunilor din doua parti sunt descrise in manualul Programului C&S.

Arii de dificultate
Unii elevi au nevoie de promptere dincolo de cele descrise in sectiunea precedenta. Un astfel de prompter (de proximitate) poate fi instaurat dupa cum urmeaza: Cand introduceti SD1 [arunca cubul] promptati mai intai raspunsul corect prin plasarea cartonasului cu instructiune langa cubul si galeata de pe masa. Apoi, inmanati-i elevului un cartonas duplicat cu [arunca cubul] (adica, un cartonas-prompter) si ajutati-l sa potriveasca acest cartonas cu cartonasul de instructiuni, apoi imediat promptati manual elevul sa execute actiunea de a apuca cubul si de a-l arunca in galeata. Acest prompter de pozitie este util deoarece reduce distanta dintre instructiune si raspuns (relatia SD-R apare mai apropiata ca spatiu si timp). De-a lungul incercarilor, estompati intai cartonasul-prompter, apoi mutati cartonasul cu instructiunea pe banda de instructiuni. Pentru a utiliza un prompter de proximitate similar cand predati [scutura picioarele], plasati cartonasul cu instructiunea langa picioarele elevului, spoi promptati-l imediat sa-si scuture picioarele. Gradat mutati cartonasul cu instructiunea catre banda de instructiuni (vezi fig. 29.5).

Utilizarea literelor pentru a scrie cuvinte

Copierea Cuvintelor
Ca precursor la a-l invata pe elev sa identifice obiecte prin spunerea (scrierea) pe litere a denumirilor lor (Nota traducatorului: "spelling" inseamna "a spune pe litere", dar, in acest context, am tradus cu "a scrie pe litere"), elevul este invatat sa copieze cuvinte. Utilizam termenul copiaza in acest moment, datorita utilizarii comune a acestei expresii in procesul de educatie. Observati ca, din punct de vedere conceptual, a copia este analog cu a potrivi ("matching").
Semnificatiile cuvintelor copiate de catre elev nu sunt predate in aceasta sectiune. Obiectivul aici este de a-l invata pe elev sa copieze orice cuvant prezentat de catre educator (ca un pre-rechizit la predarea semnificatiei, in urmatoarea sectiune). Copierea, si mai tarziu spunerea (scrierea) pe litere a cuvintelor pe Tabla C&S sunt predate ca pasi preliminari la a-l invata pe elev sa scrie pe o tastatura de computer.
Materialele necesare in aceasta sectiune sunt fie (a) litere mici (de marime 72, bold), lipte pe niste patratele decupate din carton alb, la care se ataseaza un punct de Velcro (=scai) pe spatele fiecarei litere ce urmeaza sa fie utilizata pe Tabla C&S sau (b) piese cu litere magnetice, ce pot fi utilizate pe o tabla magnetica (de ex, "Tabla-Minune, Sa Te Distrezi Cu Litere", de la Dowling Magnets, Sonoma, California, tel. 800/634-6381; in Europa, Dowling Magnets Europe Limited, Ashley Road, London, N179LN, UK). Elevul este mai intai invatat sa copieze cuvinte scurte, selectand litere, una cate una, dintr-un grup de litere ce laolalta constituie cuvantul care urmeaza sa fie copiat. Mai tarziu sunt prezentate cuvinte mai lungi, si sunt adaugate litere de distragere. Cand acest pas este atins, elevul este invatat sa selecteze numai literele care sunt necesare pentru a copia cuvantul indicat.
Urmatorii pasi ilustreaza modul in care poate fi predata scrierea pe litere pe Tabla C&S spre deosebire de tabla magnetica. Primul SD poate fi orice combinatie de 2 litere. In urmatorii pasi, SD1 este combinatia literelor "p" si "e", pentru a forma cuvantul "pe". (Nota traducatorului: exemplul din manual este "up", care se traduce prin cuvantul romanesc format din trei litere, "sus". De acea, l-am inlocuit cu "pe").

 Pasul 1
Plasati combinatia de litere [pe] (mostra) in mijlocul Tablei (adica, intr-o pozitie promptata). Lasati un spatiu de 1 inch intre litere in cuvantul-mostra [pe], pentru a facilita potrivirea. Plasati literele [p] si [e] (echivalentii) pe masa, direct mai jos de Tabla. Dati instructiunea verbala "Potriveste" si imediat promptati elevul sa mute literele -echivalenti [p] si [e] in pozitia de pe banda de raspuns sub mostra [pe]. Literele trebuie sa fie mutate una cate una si in ordine de la stanga la dreapta (adica, mai intai [p] si dupa aceea [e]). Ordinea de la stanga la dreapta semnalizeaza inceputul scrierii cu litere, si este esential sa urmati aceasta regula de la bun inceput. Recompensati elevul dupa ce plaseaza litera finala [e]. Estompati toti prompterii in incercarile subsecvente.

 Pasul 2
Invatati-l pe elev sa copieze aceeasi combinatie de litere utilizata in pasul anterior ([pe]) cu literele - echivalenti plasate intr-o ordine randomizata pe masa. Daca elevul potriveste mai intai [e] la [e] (si nu urmeaza ordinea de la stanga la dreapta), evitati pentru inceput sa amendati raspunsul cu informatia "NU", deoarece potrivirea in sine este corecta. Insa puneti literele-echivalent inapoi pe masa, repetati SD si promptati ordinea corecta. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Odata ce SD este stapanit, copierea intr-o ordine incorecta va fi amendata cu un NU informativ.

 Pasul 3
Mutati literele-echivalenti de pe masa pe o banda de alegere, plasand initial prima litera a combinatiei ([p]) cel mai aproape de banda de raspuns. Odata stapanita, introduceti o poztitionare randomizata a literelor-echivalenti ([p] si [e]) pe benzile de alegere, si mutati tot mai mult combinatia-mostra [pe] catre banda de instructiuni. Gradat adaugati litere de distragere pe benzile de alegere, pana cand un total de 12 litere (10 dintre ele fiind de distragere) sunt plasate pe benzile de alegere in ordine randomizata. Aceasta procedura il obliga pe elev sa scaneze aria in cautarea literelor corecte.
Introduceti noi combinatii de litere urmand procedurile descrise mai sus. Pe masura ce elevul devine mai eficace in copiat, prezentati cuvinte folosite obisnuit. Cresteti treptat numarul literelor incluse in cuvintele - mostra, pana cand elevul poate copia cuvinte compuse din 6 - 8 litere, cu litere de distragere prezente de prima data cand sunt introduse cuvintele.
Eventual, invatati-l pe elev sa copieze combinatii de cuvinte. Incepeti cu combinatii de doua cuvinte, si cresteti treptat pana la un sir de maximum patru cuvinte. Se poate ca educatorul sa trebuiasca sa prompteze plasarea corecta de catre elev a literelor, desenand cadrane-prompter pe banda de raspuns (cate un cadran pentru fiecare cuvant).

Scrierea denumirilor obiectelor
Stapanirea de catre elev a copierii cuvintelor si a sirurilor de cuvinte nu implica si faptul ca elevul intelege semnificatia cuvintelor pe care le copiaza. In aceasta sectiune, elevul este invatat sa asocieze semnificatiile denumirilor pe care le scrie pe litere cu obiectele carora le corespund.
Poze ale obiectelor pantof si ratusca sunt utilizate pentru a ilustra pasii urmatori, in care elevul este invatat sa scrie pe litere denumirile asociate unor obiecte.

 Pasul 1
Efectuati probe succesive din SD1-R1 pana cand elevul invata (poza unui pantof il determina pe elev sa scrie pe litere cuvantul "pantof"). Pozitionati cele 6 litere care compun cuvantul "pantof" pe o banda de alegeri, astfel incat litera [p] sa fie cea mai apropiata de banda de raspuns, urmand apoi litera [a], si asa mai departe, litera [f] fiind cea mai indepartata. Prezentati poza unui pantof pe Tabla la aproximativ 3 inch deasupra benzii de raspuns (adica, intr-o pozitie promptata). Plasati un cartonas prompter [pantof] direct sub poza pantofului. Plasati instructiunea tiparita [Ce e asta?] pe banda de instructiuni; aratati cu degetul catre ea; dati instructiunea "Ce este asta?" si aratati cu degetul poza pantofului. Promptati manual elevul sa scrie pe litere cuvantul "pantof", plasand literele, una cate una, in ordine de la stanga la dreapta, pe banda de raspuns, direct sub cartonasul-prompter [pantof]. In urmatoarele incercari, estompati prompterul manual, apoi estompati cartonasul-prompter [pantof], ascunzandu-l treptat sub poza pantofului, pana cand cartonasul-prompter este complet ascuns. De-a lungul procedurii de estompare a prompterului, ocazional incercati probe fara prompter. Odata ce prompterii manuali si vizuali sunt estompati, incepeti sa randomizati pozitiile literelor pe benzile de alegere, pentru a preveni eventualele caracteristici inadvertente de pozitie. Gradat, adaugati litere de distragere pe benzile de alegere, pana cand elevul invata sa selecteze litere [p], [a], [n], [t], [o] si [f] dintr-un total de 12-15 litere. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

 Pasul 2
Efectuati probe succesive din SD2-R2 pana cand elevul invata (poza unei ratuste il determina pe elev sa scrie pe litere cuvantul "ratusca"), urmand procedurile descrise in sectiunea precedenta.

 Pasul 3
Plasati literele [p], [a], [n], [t], [o], [f], [r], [a], [t], [u], [s], [c] si [a] pe banda de alegeri, apoi intercalati SD1 si SD2 conform procedurilor de invatare a discriminarii. Incepeti prin a prezenta SD1. Pentru a raspunde corect, elevul trebuie sa invete sa nu selecteze nici una dintre literele incluse in cuvantul "ratusca". (Nota traducatorului: situatia nu este intru totul respectata in limba romana, deoarece literele "a" si "t" sunt comune celor doua cuvinte; in limba engleze, cuvintele "shoe" si "duck" nu au litere comune). Daca este necesar, facilitati aceasta discriminare adaugand una cate una literele din cuvantul "ratusca" pe benzile de alegeri. Odata ce discriminarea SD1-SD2 este stapanita, adaugati treptat 7 litere de distragere, dandu-i elevului nu mai mult de 15 litere din care sa aleaga. Continuati sa predati si sa intercalati noi denumiri, in conformitate cu aceleasi proceduri.
Desi achizitionarea scrierii pe litere conform acestui format descris in sectiunea de fata este o achizitie importanta, a invata sa scrii intr-o maniera mai flexibila si mai eficienta i-ar fi de folos oricarui elev. Doua metode comune pentru a scrie eficient sunt scrisul de mana si scrisul la masina sau la computer. Procedurile de a-l invata pe elev sa scrie de mana sunt descrise in Programul de Arte si Meserii (cap.20). Procedurile de a-l invata pe elev sa scrie utilizand un computer sunt prezentate in Watthen-Lovaas si Lovaas (2000).
Este dificil de prezis daca elevul va face progrese mai mari prin scrisul de mana sau scrisul la computer. Este de asemenea dificil de prezis daca un elev va intampina probleme serioase cu vreuna dintre metode. De aceea, poate ca cel mai bine ar fi sa incercati introducerea ambelor modalitati de scriere, si apoi sa decideti ce anume functioneaza cel mai bine pentru fiecare elev in parte. Pentru unii elevi, Sistemul de Comunicare prin Schimb de Imagini (vezi cap.30) poate fi mai valoros decat orice metoda de scriere.

Comentarii in concluzie
Lucrul cu programele de limbaj vocal prezentate in manualul de fata si pasii de inceput din Programul C&S descris in acest capitol trebuie sa-i pregateasca pe educatori si parinti sa ia decizii informate privind beneficiile potentiale ale Programului C&S. Daca pare potrivita introducerea Programului C&S, o prezentare extrem de detaliata a Programului C&S este descrisa intr-un manual separat Watthen-Lovaas si Lovaas (2000).













Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite