Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Memoria si gandirea-reprezentarea si corelatiile dintre acestea
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 




Memoria si gandirea-reprezentarea si corelatiile dintre acestea
Memoria este un proces prin care oamenii si alte organisme codifica, inmagazineaza si refolosesc informatii.
Psihologi, filozofi, scriitori si alti ganditori au fost fascinati -de-a lungul secolelor- de memorie. Problemele cele mai controversate, pe care acestia le-au analizat sunt :
Cum memoreaza creierul informatii?
Pot oamenii sa isi imbunatateasca memoria?
Care este capacitatea memoriei?
Memoria este un subiect controversat pentru acuratetea ei. Un martor ocular la o crima poate juca un rol crucial in determinarea vinovatiei unui suspect. Oricum psihologii sustin ca oamenii nu isi aduc aminte lucrurile exact cum s-au intamplat, sau ca cateodata oamenii isi pot aminti lucruri care nu s-au intamplat.
Memoria este un proces psihic de reflectare a experientei anterioare prin fixarea (intiparirea si pastrarea), recunoasterea si reproducerea imaginilor senzoriale, ideilor, starilor afective sau miscarilor din trecut. Procesele memorie se desfasoara atat in legatura cu reflectarea senzoriala cat si in legatura cu procesele de gandire si de limbaj, la unii oameni predominand memoria senzorial-intuitiva,la altii cea verbal-abstracta.
Recunoasterea si reproducerea,ca procese ale memoriei sunt conditionate de procesul fixarii,al memorarii.Memorarea poate fi intentionata(voluntara)sau neintentionata(involuntara).Recunoasterea se realizeaza in prezenta stimulilor senzoriali sau verbali care au actinonat si anterior, in vreme ce reproducerea se realizeaza in lipsa acestor stimuli.De aceea,in general recunoasterea se realizeaza mai lesne decat reproducerea.Fenomenul invers memorarii este uitarea,care se manifesta prin incapacitatea de a reproduce sau de a recunoaste,iar uneori prin reproducere sau recunoastere eronata.Se pot di




ferentia memrarea logica si memoria mecanica,dar specifica pentru om este memorarea logica,bazata pe intelegerea celor memorate.Din punct de vedere neurofiziologic memoria poate fi explicata intre altele prin plasticitatea mare a sistemului nervos si in special a emisferelor cerebrale,prin urma excitatiilor din scoarta cerebrala dupa ce stimuli au incetat sa actioneze prin fixarea legaturilor conditionate care sunt cu atat mai consolidate cu cat asocierile au fost repetate mai mult.In desfasurarea memoriei intervin diferite tipuri de de asociatii:asociatia prin contiguitate in spatiu si timp,asociatia prin asemanare si cea prin contrast.Caracteristice pentru memoria umana sunt mai ales asociatiile logice,bazate indeosebi pe relatiile de cazualitate.
Cu privire la formele memoriei,cei mai multi psihologi disting intre:
-memorie de foarte scurta durata(memoria senzoriala)
memoria de scurta durata
memorie de lunga durata.
1.Memoria senzoriala consta in parcurgerea drumului de catre excitatia provocata de organele de simt pana la nivelulcortextului,drum a carui durata este intre 0.20-0.30sec. Se refera la scurta inertie a simularii.
2.Memoria de scurta durata consta in fixarea unei parti din simularile senzoriale, care se pastreaza ca imagine la acest nivel, pana la 18 sec.Caracteristica sa este limitarea ca volum di durata a conservari.
3.Memoria de lunga durata (nelimitata) presupune o persistenta foarte mare a informatiei. Se ajunge la acets tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurta durata,prin repetitii,asociatii,incarcatura emotionala, intelegere, legaturi logice. Continuitatea se manifettsta prin prelucrarea informatiei la nivel cognitiv, semantic (intervenind gandirea si limbajul). Memoria de lunga durata nu este unitara.Se pot distinge memoria episodica si memoria semantica.
4.Memoria episodica se refera la evenimente traite personal de un subiect,fiind alcatuita din fapte si intamplari localizabile in spatiu si timp.
5.Memoria semantica este alcatuita din fapte,idei,concepte cu referire la ceea ce este general,opuse singularului,individuaalului.Imaginea lui Mos Craciun cu sacul cu daruri langa pomul de iarna impreuna cu familia,este o imagine personala spre deosebire de termenii generali fara nici o conotatie specifica de ``Mos Craciun`` si ``pom de iarna.
6.Asadar memoria se contureaza ca o componenta esentiala a vieti noastre cotidiene.
Memoria o regasim ca:
Memorie imaginativa-prin conservarea reproducerea imaginilor trecutului;
Memorie verbal-logica-prin conservarea ideilor informatiilor;
Mai controversat memorie astfectiva retrairea emotiilor trecute;
Memorie motorie-prin conservarea si actualizarea miscarilor.
In raport cu personalitatea,orice teorie explicativa asupra acesteia trebuie sa recunoasca rolul fundamental al memoriei,fara de care nu s-ar putea sustine persistenta cionstanta trasaturilor de personalitate.
Memoria are anumite proprietati care se manifesta diferit la persoane difeite:
Volumul-se refera la cantitatea de informatie ce poate fi stocata.Aceasta difera de la o persoana la alta.
Mobilitatea-se refera la capacitatea de a acumula cunostinte noi,de a le corela cu alte cunostinte,de a le modifica.
Rapiditatea fixarii vizeaza usurinta intiparirii,efortul presupus pentru realizarea ei.
Fidelitatea redarii se refera la masura in care informatia actualizata corespunde cu cea intiparita .
Rapiditatea actualizarii se refere la viteza cu care reusim sa actualizam un material invatat.
Aceste proprietati se concretizeaza diferit la fiecare individ.Uneori,atunci cand trasaturile sunt sau foarte puternice sau foarte slabe,ele pot deveni elemente distinctive in descrierea personalittii noastre.
Reprezentarea
Reprezentarile cognitive. In mod traditional, prin reprezentare se intelege imaginea mintala a unui obiect, care nu presupune prezenta acestuia, o reflectare a realitatii aflata pe drumul dintre percept si concept.
Din punct de vedere al psihologiei cognitive, reprezentarile sunt expresii simbolice, in care sistemul cognitiv, a realitatii inconjuratoare, din prelucrarea carora se extrage informatia despre aceasta realitate. Principalele tipuri de reprezentari sunt: imaginile, expresiile lingvistice si continuturile semantice.
Imaginile. O imagine reprezinta informatia despre o configuratie spatiala, nu si marimea absoluta a acestei configuratii. De exemplu, figuri geometrice de marimi diferite sunt considerate asemenea. Un patrat


cu latura de un centimetru e asemenea unui patrat cu latura de 2 metri. E codata pozitia relativa a obiectelor dintr-o configuratie nu si marimea lor. In general, se considera ca aceasta reprezentare surprinde dispunerea relativa a cel mult 5 obiecte. Codarea imaginistica contine in mod implicit, pe langa informatia figurala, informatia categoriala. Aceste informatii sunt extrase din si pe baza prelucrarii imaginilor. Desi reprezinta direct ceea ce se afla in lume, imaginile mintale nu sunt "picturale". Diferenta rezida din organizarea ierarhica a imaginilor mintale (o imagine poate fi compusa din mai multe subimagini). Aceasta ierarhizare determina aglutinarea "subimaginilor."
Reprezentarea imaginistica nu are o sintaxa; de exemplu, un cerc se poate circumscrie unui patrat sau poate fi inscris intr-un patrat fara violentarea vreunor reguli combinatorice. Imaginile nu au valoare de adevar, nu spunem despre un patrat ca este fals sau despre un cerc ca este adevarat. Imaginile nu au valoare de adevar pentru ca nu asorteaza nimic. Ele nu reprezinta cunostinte, caci cunostintele au valoare de adevar. Numai prin prelucrarea imaginilor obtinem cunostinte (informatii).
Reprezentarea lingvistica. Expresia lingvistica a informatiei noastre despre lume este un fapt curent. Problema este daca nu cumva repertoriul de cuvinte pe care il avem la dispozitie intr-o limba influenteaza fundamental natura cunostintelor noastre despre lume. In lucrari de mare influenta, B Whorf a sustinut teza realismului lingvistic potrivit careia structurile limbajului determina structurile gandirii, iar utilizarea unor limbaje diferite ne face sa gandim in chip diferit, deci sa avem cunostinte diferite despre lume. Cu alte cuvinte, diferentele de cod lingvistic induc diferente in informatia codata. Se cunoaste insa din logica elementara ca exemplele nu pot justifica nimic, ele pot doar sa ilustreze sau sa infirme o propozitie generala. Cercetarile experimentale minutioase nu au confirmat ipoteza lui Whorf.
Eficienta codajului lexical ca si a codajului imaginistic este context-specifica in functie de scopul urmarit. Uneori e mai eficient sa codam informatia printr-un cuvant, alteori printr-o imagine. De exemplu, avem in fata o harta si paralel o carte cu distantele si formele de relief dintre orase. Avem de-a face cu reprezentari diferite din punct de vedere al formatului dar echivalente sub aspectul informatiei codate. Reprezentari diferite genereaza prelucrari diferite. Eficacitatea reprezentarilor este in functie de scopul urmarit.
Reprezentarea imaginistica, la fel ca reprezentarea lexicala nu constituie prin ea insasi informatie. Informatia e generala in momentul prelucrarii reprezentarii lexicale. Prelucrarea reprezentarilor lexicale depinde de cunostintele anterioare ale subiectului. Reprezentarile lingvistice pot fi privite ca niste indicatii sau instructiuni pentru a crea sensuri. Informatia se creeaza din prelucrarea reprezentarilor lexicale pe baza cunostintelor anterioare ale subiectului.
Reprezentarea semantica. Posibilitatea traducerii codului imaginistic in cod lexical si reciproc i-a facut pe unii psihologi cognitivisti sa postuleze existenta unui al treilea format sau mod de reprezentare a obiectivelor: codul semantic. Atata timp cat recunoastem ca oamenii pot trece de la imagini mintale la cuvinte sau invers suntem nevoiti sa concluzionam ca trebuie sa existe o reprezentare mult mai abstracta care le cuprind pe amandoua: un format comun sau un cod interlingual.
Aceste reprezentari vizeaza semnificatia obiectelor si nu detaliile lor fizice. Reprezentarea semantica este mult mai abstracta; ea nu reflecta direct structura realitatii inconjuratoare ci reflecta o abstractie a unui eveniment fiindca este independenta de ordinea prezentarii stimulilor si identifica doar cateva elemente ca fiind importante, ignorandu-le pe celelalte. Insusi procesul de reprezentare este invatat, caci ea presupune ignorarea unor aspecte, considerate neesentiale ale stimulului. Reprezentarea semantica este mult mai eficienta fata de celelalte forme de reprezentare. Ea are o serie de carente: ea nu explica de ce fenomenul de interferenta afecteaza mai mult reprezentarea verbala decat cea imagistica dupa cum nu explica de ce pentru memoria verbala este esentiala secventialitatea iar pentru imagistica - structura spatiala.
Proprietatile imaginisticii difera de cele ale reprezentarii verbale si amandoua difera de reprezentarea semantica abstracta. Reprezentarile mintale functioneaza in chip complementar.






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite