Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
SURSE EXTERNE PENTRU COMUNICAREA UMANĂ
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Faptul că omul poate contribui personal la orice situaţie de comunicare este un lucru deosebit. El are idei, sentimente, o valoare ca om şi reacţii, răspunsuri senzoriale, motrice pe care le scoate la iveală în momentul în care simte că e bine să efectueze o acţiune, să ia o decizie.
În timp ce pentru marea majoritate a situaţiilor de comunicare există o componentă personală, mare parte din ceea ce spune subiectul va trece dincolo de personalitatea să. Foloseşte în conversaţie informaţii pe care le-a obţinut de la alţii. Când discută politică împreună cu un prieten, se poate referi la ceva citit în ziar, la comentarii făcute de alţii în prezenţa să, sau la o discuţie auzită la radio. La serviciu, când are de făcut un raport de activitate poate să expună informaţii adunate de la colegi.
Când vorbeşte despre ideea ca o femeie să aibă un loc de muncă, egal cu al bărbatului, poate să-şi susţină argumentele cu ajutorul unor articole citite sau din experienţa altora. Începe cu sine - cu ceea ce gândeşte, simte şi ştie. Apoi îşi depăşeşte experienţa personală îmbogăţind-o cu idei de la alţii, cu surse externe.
Scopul acestui paragraf este să ne ajute să descoperim bogăţia de informaţii din jurul nostru, informaţie care reprezintă un conţinut potenţial pentru comunicare şi să ne încurajeze, să continuăm şi să ne extindem sursele de informaţii.
Informaţia luată din surse externe devine mijloc de comunicare. Ascultă-te dar ascultă şi de alţii. Încearcă să utilizezi formulări ca: \"Dl profesor a spus azi în clasă .\" sau \"Un hipnotizator în spectacolul lui a spus că va .\" sau \"Autorii cărţii «Căsătorie liberă» consideră că .\".
Sugestii:
Scr




ieţi patru comentarii pe care le-aţi făcut recent sau pe care le-aţi auzit şi care menţionează o a treia persoană ca sursă de referinţă.
...........................................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
Surse externe vă pot furniza foarte multe tipuri de informaţii, incluzând fapte, realităţi, adevăruri, exemple, opinii, idei şi sentimente.
* Realitatea este o informaţie incontestabilă de genul \"Filmul începe la ora 8\", \"Primul semestru se termină pe 20 decembrie\", \"La magazinul lui Matache se vinde carne de vită\". Realităţile sunt verificabile.
Sugestii:
Ascultă-te pe tine însuţi. Ce adevăruri (realităţi - fapte) ai transmis altora, realităţi ce tu însuţi le-ai aflat din surse externe? Notează-le mai jos, consemnând şi sursa.
...........................................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
* Povestirea face parte în mod natural din comunicarea zilnică. Ascultă poveştile pe care le spui despre alţii. De asemenea, fii atent la povestirile pe care unii oameni le spun despre alţii. Descrie pe scurt trei astfel de povestiri (\"I-am spus unui prieten o povestire despre vremea când tata îşi căuta de lucru\").
* Studiul de caz tinde să facă parte din viaţa noastră profesională. De exemplu, un reprezentant sindical încercând să selec teze noi membri ar putea prezenta studiul de caz al unui muncitor particular care a beneficiat de susţinerea colectivului. O persoană care cere mărirea de salariu pentru unul dintre muncitori ar putea da exemplul activităţii persoanei respective în acel post din perioada când aceasta a fost concediată până în momentul respectiv.
Sugestii:
Puteţi să vă gândiţi la unul din momentele în care dv. aţi fost subiectul unui studiu de caz ori aţi prezentat cazul altcuiva? Descrieţi-l la exemplul de deprindere a intercomunicării.
...........................................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
* Discutând conţinutul de idei cu alţii, îi folosiţi pe ceilalţi să vă ajute în clarificarea gândurilor, să vă ofere noi puncte de vedere şi să vă ajute să vă desfăşuraţi ideile în continuare. Nu aveţi în vedere o luptă, ci încercaţi să împărtăşiţi şi altora modul propriu de a privi astfel încât amândoi să fiţi câştigători în această interacţiune.
* Discutarea de opinii începe de obicei prin afirmaţii care indică faptul că nu a fost luată încă decizia finală, că nu v-aţi format încă o opinie de neclintit. Apreciaţi aceste afirmaţii astfel: \"Ştii, încep să cred că a te căsători nu mai e de nici un folos\", \"Nu înţeleg ce-or fi văzând ai mei în meditaţie. Cred că e pierdere de timp\", \"De ce or fi vrând cu toţii să-I voteze pe Republicani anul acesta? Nu e oare numai un necaz în plus?\".
Afirmaţiile exprimând nehotărâre încurajează de obicei explorările ulterioare.
Sugestii:
Ce idei aţi urmărit împreună cu alţii în ultimele zile?
Scrieţi câteva dintre acestea pentru exerciţiul propus de comunicare.
...........................................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
Sugestii:
Discutând aceste idei, v-aţi referit şi la opiniile altora? Pentru fiecare idee înscrisă mai sus, se înregistrează şi informaţii utilizate în discuţie, informaţii culese din surse externe: un articol de ziar, o conversaţie cu un prieten, o carte.
Menţionaţi corect informaţia şi sursa.
...........................................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
* Sentimente
Sentimentele celorlalţi, ca şi ideile lor, pot deveni subiect de comunicare. De exemplu, vorbind cu o persoană recent divorţată, ai putea face comentariul: \"Ar trebui să citiţi «O femeie singură»\". Autorul vorbeşte despre frica şi singurătatea prin care aceasta a trecut când a trebuit să ţină tot menajul singură. Apoi ne spune cum s-a împăcat cu aceste sentimente. Cred că veţi găsi felul ei de a fi relaxant şi în stare să vă ajute. Sau, într-o discuţie meditativă despre a trăi împreună cu cineva şi a fi căsătorit, aţi putea să vă referiţi la experienţa unui prieten într-un astfel de comentariu: \"Radu a convieţuit cu Paula înainte de căsătorie. El spune că e o diferenţă considerabilă, că fiind căsătorit are un sentiment de securitate pe care nu l-a simţit niciodată până atunci. De asemenea, pare a fi mult mai legat de Paula. Se pare că se simte într-adevăr responsabil pentru fericirea ei\". Trecând de bariera propriei experienţe, poţi vorbi cu sensibilitate şi spirit de observaţie despre sentimente pe care nu le-ai avut niciodată.
Sugestii:
Gândiţi-vă la conversaţiile mai recente.
V-aţi referit vreodată la sentimentele unei alte persoane?
Daţi trei exemple pe care vi le amintiţi.
* Conversaţia sau prezentarea formală
Ce se întâmplă când nu mai avem nimic de zis într-o convorbire? Trebuie îndemânare pentru a încheia o conversaţie sau o prezentare în mod frumos, elegant ca şi atunci când începem o conversaţie, primul pas este să ne dăm seama ce vrem de la ascultători. Respectiva apreciere ne va sugera în ce mod trebuie să încheiem.
Dacă dorim un răspuns imediat (un sfat, reacţii la o propunere, un acord) putem încheia sugerând un feed-back: pui o întrebare, propui un vot, dai o listă la semnat. Dacă nu vrei decât ca ceilalţi să plece cu un bagaj de cunoştinţe, poţi să termini cu un rezumat al ideilor principale. Dacă vrei să dai un sfat ascultătorilor, poţi să închei cu o reluare a argumentelor urmată de o concluzie puternică trasă din prezentare ( ex.: \"Marea majoritate a cazurilor de moarte este cauzată de fum şi nu de flăcări; cea mai mare parte a cazurilor de intoxicare se întâmplă noaptea în timpul somnului; mare parte a morţilor au drept cauză panica\". \"Un sistem de detectare a fumului ne avertizează de la prima apariţie a focului şi ne dă timp să ne adăpostim. De aceea, vă sfătuiesc să cumpăraţi chiar azi un astfel de sistem de alarmă\").
Sugestii:
Subiectul va decide să încheie conversaţia sau prezentarea în mod ferm. Încearcă menţinerea unui ritm susţinut - să laţi gândurile şi vocea să se stingă într-o şoaptă, - ori poţi să închei abrupt, în stilul \"Asta-I tot, băieţi!\".
Când termini o conversaţie normală, între cunoscuţi, îţi trebuie aceeaşi pricepere, abilitate.
Cum termini o convorbire telefonică? Spunând brusc: \"Ei, acum trebuie să plec. Te sun mai târziu\", sau încerci să o \"dregi\" spunând ceva de genul \"Dragă F., îţi mulţumesc că ai stat să-mi asculţi necazurile în noaptea asta. Într-adevăr mi-ai fost de ajutor. Voi face cum mi-ai spus. Voi vorbi mâine cu instructorul şi îi voi cere o amânare. Te sun mâine şi-ţi spun ce-am rezolvat\".
Profesorii se opresc brusc la sfârşitul orei sau încearcă să facă un rezumat cu ceea ce s-a rezolvat în timpul lecţiei şi prezintă programul pentru ora următoare?
Când vă duceţi la psiholog, la doctor, la un potenţial patron, cum vă sugerează că întâlnirea a luat sfârşit? Psihologul spune oare: \"Gata?\". Cum are loc despărţirea? \"Ştiţi când veţi mai vedea respectiva persoană?\".
Se spune că pentru a termina o conversaţie sau o prezentare îţi trebuie puţină agresivitate[1]. Trebuie să fii gata să întrerupi relaţia verbală, să fii concis. Astfel, vei lăsa puncte nerezolvate.
Trebuie să-ţi aduni curajul şi energia să faci ultimul pas: să termini prezentarea şi conversaţia astfel încât atât tu cât şi ascultătorii să ştie ce ai încercat să rezolvi şi ce se va întâmpla mai departe.
Ca atare, credem că pentru a te exprima bine îţi trebuie pregătire, capacitate în concentrare şi experienţă practică pentru ca să poţi lua în mod constant decizii despre ce şi cum ai vrea să spui ceea ce ai de transmis.
Dacă ai putea să-ţi formezi un plan foarte clar în minte (înainte de a deschide gura) există şansa ca ideile să curgă fluent.
Pe de altă parte, dacă încă din start eşti confuz, probabil că vei deveni agitat şi nervos încercând să-ţi prezinţi ideile. Planificând mental ideile şi sentimentele comunicarea va deveni mai lejeră şi mai eficientă.
Sugestii:
Următoarele activităţi pe care vi le sugerăm pot fi desfăşurate în afara orelor de program. Cu aprobarea profesorului, familiei, şefului de birou etc., alegeţi pe cele mai interesante şi mai folositoare.
# Duceţi-vă la o petrecere, la o şcoală, facultate, discotecă etc., sau oriunde oamenii se întâlnesc pentru prima oară. Ascultaţi cum îşi încep conversaţia. Faceţi o listă cu \"moduri de începere a unei conversaţii\". Confruntaţi această listă cu cele ale colegilor, separându-le pe acelea care sunt eficiente şi de ce şi care credeţi că sunt ineficiente şi de ce.
# Priviţi o emisiune de varietăţi. Observaţi cum îşi încheie programul fiecare actor. Face o plecăciune? Îşi ridică braţele? Spune \"mulţumesc\"? Termină cu un cuvânt de bun rămas sau se retrage treptat.
Pregătiţi o scurtă prezentare cu titlul \"Cum să-ţi iei rămas bun cu tact?\".
# Priviţi o conversaţie la televizor. Ascultaţi cum gazdele îşi prezintă oaspeţii. Cum încep conversaţia şi cum trec de la un oaspete la altul.
Alcătuiţi o listă cu tehnicile observate. Găsiţi un mijloc, un criteriu de a le organiza şi categorisi în cadrul unei prezentări clare şi concise.
# Observaţi-vă profesorii, şefii din cadrul activităţii profesionale.
Cum folosesc gesturile sau mişcarea pentru a ilustra sau a sublinia ceea ce vor să spună? Folosesc materiale vizuale?
Pregătiţi o scurtă prezentare cu titlul \"Tehnici non-verbale care sporesc efectul unei activităţi\".
Fiţi atenţi la modul când voi înşivă folosiţi tehnicile non-verbale.
# Urmăriţi o demonstraţie de tipul \"Cum să .?\" (o demonstraţie cu prezentarea unei reţete de bucătărie, o lecţie de yoga la TV etc.). Oare fiecare pas urmează în mod logic? Au existat momente de nelămurire? De ce?
Scrieţi o scurtă evaluare a eficacităţii demonstraţiei.
# Pregătiţi o scurtă prezentare în care comunicaţi cuiva cum să facă ceva (cum să replanteze plantele, cum să ia pulsul). Sau, explicaţi ceva ce ţineţi neapărat ca ceilalţi să priceapă (cum ajungă \"să fii meditativ\", ce înseamnă \"analiza tranzacţională\" etc.).
Construiţi cel puţin trei aspecte pentru a vedea reacţia ascultătorului.
Citiţi-vă prezentarea în faţa colegilor.
# Vorbiţi colegilor despre o decizie importantă recentă. Fiţi atenţi la modul cum selectaţi punctele pe care vreţi să le atingeţi şi cum le organizaţi. Pentru obişnuinţă, înainte de prezentare verificaţi şirul gândurilor, al ideilor.










Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite