Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Caracterizarea lui neculai milescu spătarul din legenda xli de Ion Neculce
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Şi legenda XLI din cunoscuta culegere neculciană, veritabil roman in nuce, aduce în prim-planul afabulaţiei un personaj la hotarul dintre istorie şi legendă.

Asupra lui Neculai Milescu Spătarul, personalitate culturală de excepţie a epocii, "diplomat, istoric, geograf, cartograf, etnograf, filolog şi, nu în ultimul rând, om cu vocaţia călătoriei şi memorialist" (Gabriela Drăgoi), legenda îşi pune amprenta şi ne oferă, prin viziunea autorului-narator, un personaj cu un traseu existenţial nelinear. Neculce îşi plimbă eroul între agonie şi extaz - lucru posibil, căci legenda este exploatată de cronicar în ce are ea mai spectaculos.

Imaginea spătarului Milescu se încheagă în linii ferme, la modurile descriptiv şi narativ: "pre învăţat şi cărturar, şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte, (şi latineşte, n.n.) Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu sol tare tot sârmă la cai." Semnele personalităţii protagonistului sunt evidente. Preţuirea domnitorului Ştefăniţă vodă, căruia "îi era pre drag, şi-l ţine pre bine", completează imaginea unui om de Renaştere.

In surprinderea personalităţii marelui cărturar un rol covârşitor are, însă. planul narativ. Protagonistul beneficiază în "devenirea" sa de aplecarea abia disimulată a autorului-narator către evenimentul ieşit din comun - caracteristică a romanescului şi mai ales a spiritului picaresc. Din personaj istoric, spătarul Milescu devine personaj de roman:



încearcă să-l vândă cu "cărţi viclene" pe proteguitorul său, care aflând şi mâni-indu-se "au pus pre calau de i-au tăiat nasuF. Dar, ca semn de cinstire (totuşi), nu-l lasă pe călău să i-l taie cu un cuţit obişnuit, "ce cu hamgerul lui Ştefăniţă vodă i-au tăiat nasul". Apoi, Cârnul ajunge în ţara nemţească şi, după intervenţii doftoriceşti, "i-au crescut nasul la locii, de s-au tămăduit". S-a întors pentru puţin timp în ţară şi a plecat apoi "la Moscu", unde "pentru învăţătura lui au fost terziman împăratului şi învăţa pre fiiul împăratului, pre Petru Alecsievici, carte." Este trimis sol la "mareli împărat al chitailor. de au zăbovit la Chitai vreo doi, trii ani", cunoscând multe lucruri "de mirat" şi primind daruri fabuloase: "un blid de pietri scumpe şi un diiamant ca un ou de porumbu". Dar întorcându-se în Rusia într-o conjunctură politică nefavorabilă, ajunge "surgun la Sibir" şi cu toate darurile confiscate.

După urcarea pe tron a lui Petru Alecsievici, căruia, conform legendei, îi fusese învăţător, destinul surghiunitului se schimbă. Aflând de soarta "dascălului"" său, ţarul îi redă acestuia drepturile şi onorurile cuvenite şi pierdute.

Autorul îşi dezvăluie predilecţia pentru detaliul planului narativ, devenit semnificativ. împăratul "i-au plătit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luasă, până la un cap de aţa", îl umple de bani din "haznaoa ce împărătească", îl pune iar sfetnic şi, semn de mare preţuire, "când au ras barbeli, împăratul, a moscalilor, atunci când s-au schi


mbat portul, atunce săngur împăratul i-au ras barba cu mâna lui".

Legenda ţesută în jurul spătarului Milescu, relatată de Ion Neculce şi pusă, aşa cum am afirmat, sub semnul spectaculosului şi al aventurii, estompează sau chiar anulează imaginea cărturarului care, potrivit adevărului istoric, ne dă prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, are cea dintâi lucrare a unui cărturar român tipărită în Franţa, un tratat asupra dogmelor, principiilor şi practicilor liturgice ortodoxe, redactat în latineşte, lasă patrimoniului ştiinţific universal două lucrări fundamentale prilejuite de misiunea diplomatică în China, Călătoria dc-a lungul Siberiei de la Tobolsk până la fortul Nercinsk şi Descrierea Chinei, este renumit în Europa vremii pentru cultura sa impresionantă. Legenda a preluat însă, din biografia spătarului, elementele la graniţa verosimilului, pe care Neculce le-a prelucrat apoi cu vădită implicare şi abia disimulată admiraţie pentru erou şi faptele sale.

Demnă de menţionat este şi aprecierea lui Al. Piru referitoare la legenda în cauză: "Este interesantă metamorfoza numelui eroului: Neculai Milescu, Spătarul la început, prins cu vicleşug se transformă în Neculai Milescul; după pedeapsă i se spune Nicolai Cârnul, iar la sfârşit numai Cârnul, căci celebritatea lui se datora, cel puţin pentru Neculce, în bună parte semnului ce i se făcuse la nas." Textul însă ne lasă să presupunem o altă viziune a lui Neculce asupra eroului său, căruia îi descrie un destin neconvenţional, ca atare exemplar.



Colt dreapta
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta